3,144 matches
-
unghiul negru al unor bieți cocori Scăpând lumina în marea poart-a vieții. Privirea ta zadarnic înconjură steaua Ce-n marginea nopții a ars-o minciuna. Păcatul primei iubiri nu-l acoperă neaua, Pornită de-o vreme să cadă întruna. Rămâi stăpână-n templul cu albul lui pridvor; Deși fugară ești, precum de mult te știu, Dar cum spunea Poetul: “Mai am un singur dor”: Un albatros în larg și liber vreau să fiu. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CUM SPUNEA POETUL
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
minte... Eh, asta este, acum! Să trecem însă la treburile noastre! - Prea-sfinția ta Mare Ierarh ce vor face iubita noastră doamnă și prințul după ce vom trece cu toții de marea durere ce ne-ncearcă? - Prea-vrednice Mare Șambelan iubita noastră doamnă și stăpână este încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din regatul vecin să vină cu armate ca să apere interesele dinastiei căreia-i suntem noi atât de devotați. Olăcarii însă au cam rătăcit drumul și acum zac
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
acum suntem, iată, singurii răspunzători de soarta moștenitorilor tronului. Nu ne va fi ușor, dar cu ajutorul Domnului Dumnezeu, ne vom îndeplini, cu cinste și cu dreptate, toate îndatoririle ce ne revin. Suntem convinși că, după perioada de doliu, preaiubita noastră stăpână va dori să se retragă la o mânăstire, iar eu cred că una foarte potrivită pentru luminăția sa este cea din nord, pustie acum și aflată în calea barbarilor, dar pe care ea o va lumina cu harul ei și
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
ci și nuclee, miezuri sufletești, dar mintea nu se reduce numai la acestea, netrupescul neputându-se circumscrie de către trupesc. 5. Despre starea spirituală a minții; restaurarea ei în har propriu celui rațional să se supună rațiunii" (Sf. Talasie), mintea era stăpână peste dragoste și dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de dorit. După cădere însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
câteva cuvinte astfel: înaintea păcatului strămoșesc mintea era unită cu inima, iar după săvârșirea lui, cele două s-au despărțit. În starea prelapsariană, mintea îl percepea curat pe Dumnezeu, iar cuvântul exprima această experiență duhovnicească. Fiind "" (Sf. Talasie), mintea era stăpână peste dragoste și dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de dorit. După cădere însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
frumosul Ev Mediu timpuriu era pentru ea mai mult decât o simplă pasiune, era o adevărată preocupare. Rememoră toate fazele acțiunii și constată că nu a uitat nimic. Era ora nouă și se afla singură în castel. Mă rog, pentru stăpâna unui domeniu, singură, înseamnă ea și cele câteva zeci de angajați ai domeniului, însă nici o altă persoană de rangul ei. Intră în sala de baie, privi cu plăcere lumânările parfumate care răspândeau o lumină stranie, dar liniștitoare și se cufundă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
figurat. Silvia preferă să leșine. Numai că nu prea avea noroc. O găleată de lichid călduț o inundă, exact când ușa se mai izbi o dată de perete și în cameră intră un alt personaj, care zbieră din fundul bojocilor: - Prealuminate stăpâne al nostru, caii sunt înșeuați, scutierii nerăbdători și lăncile pregătite! Dumnezeu să vă binecuvânteze sfânta voastră biruință! - Ahaaa, hai, la luptă bunii mei cavaleri! Să-i căsăpim și să-i pârjolim pe nevrednicii aceia din casa de Fecalon care nu
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cât se poate de binevoitoare, și o urmă. Ca să mai alunge, într-o oarecare măsură, senzația de nebunie care o cuprinsese se hotărî să ceară unele explicații, doar-doar se va dumiri unde se află: - Dar spune-mi dragă prietenă și stăpână, omul acela cu capul zdrobit de bunul duce, cine este? - Aa, acela-i nemernicul de zugrav al curții, cel care a schimonosit pe pânză chipul frumoasei noastre ducese, iar stăpânul, înțeleptul nostru stăpân, a hotărât ca să fie închis, pentru o
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
demn de prea frumoasa și virtuoasa noastră doamnă! Lasă-l în plata Domnului, fiindcă după ce termină va fi judecat de episcop pentru erezie și va fi ars cu fierul roșu ca să se învețe minte. Chiar acum un ceas, luminăția sa, stăpâna noastră, a vorbit cu sfinția-sa. Pe când vorbeau ele așa fericite și se îndreptau spre parc, iar Silvia călca pentru prima oară în viața ei cu tălpile goale pe pietriș chiuind de la înțepături, un om cu o privire foarte încruntată
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
așa fericite și se îndreptau spre parc, iar Silvia călca pentru prima oară în viața ei cu tălpile goale pe pietriș chiuind de la înțepături, un om cu o privire foarte încruntată le opri, se înclină și le spuse: - Înalta noastră stăpână vrea să vă vadă! Pe tine și pe fiara pădurilor! Acum! Urmați-mă! Micuța contesă, bătu, foarte încântată, din palme și porni țopăind după mohorâtul personaj, iar Silvia, fiara deci, complet indiferentă, gândi că nu i se mai pot întâmpla
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Sfântul Gheorghe să mai omoare o dată fiara. Zadarnic! „Fiara” părea a zâmbi cam pierdut, așa cum face orice om obișnuit atunci când este depășit complet de împrejurări. Tot ducesa însă, rezolvă situația, calm și cu hotărâre, așa cum bine îi stătea unei adevărate stăpâne: - Verhildico, dă-i, fato, că văz că pă tine te cunoaște, dă-i tu, niște mâncare, d-aia bună, creștinească, d-a noastră, că, cine știe, poate-așa o îmblânzim. Da’, ai grijă, nu te apropia prea mult să nu
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
în același timp și revenirea. Lunatică este și iubirea care ignoră aparențele înșelătoare ale lumii, în poemul „Orbire” , unde intervine simbolismul orbului, legat de experiențele inițiatice și de intervenția de salvare a zeilor, dăruind vederea aceluia care iubește. Iubirea devine stăpână a luminii, alegorie prin care Homer orb a devenit simbolul poetului itinerant: „Ce se prefiră-n lacrima din noi?/ Găsi-vom oare candida sorginte?/ De-atâta dor, tăcut cu drag în doi, Eu am orbit, tu numai ai cuvinte”. Semn
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
priorităților absolute mai bine decât o facem noi, pentru că noi chiar nu știm calea bună pe care să mergem, numai Dumnezeu știe Calea, Adevărul și Viața! Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu - Fecioară, Cea care ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii, Stăpâna îngerilor, bucuria celor necăjiți și ajutorul celor străini - Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toată rămășița aceasta, căci eram mulți, dar am mai rămas numai un mic număr de oameni, cum ne vezi tu însuți cu ochii tăi
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Clinc Străfulgerare Roua - sunet în picur La firul ierbii Asigurare Penumbră rece Toiagul bunicului Senzor încrustat Canină N-au încă nume- A trecut câți ani Stăpâne câinos !? Rocă Clipa curăță Umed pasul sclipirii Piatra ponce Presimțire Bunica mea Cu cerul aspră povară... S-a trezit tataie ! Caier Din copilărie În furca înfuiorată Mătasea broaștei Referință Bibliografică: copilării / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COPILĂRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346574_a_347903]
-
curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haină monahicească, rămânând acolo până la moarte. Rugăciune la icoana Maicii Domnului "Portărița" Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am igonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
cu vântu-n șuier, Un dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
ascultat-o cu bunăvoință Deși era povestea cam bizară; Știam că vrea inel și o brățară Iar eu... ceva lipsit de cuviință. Și s-a-mplinit. În prima săptămână A stat la mine până-n dimineață Și a rămas... De-atunci îmi e stăpână. Copil de ești, citește și învață: De-arunci un singur ban într-o fântână Vei arunca cu banii-ntreaga viață. Referință Bibliografică: Fântâna dorințelor / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1447, Anul IV, 17 decembrie 2014. Drepturi de
FÂNTÂNA DORINȚELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352165_a_353494]
-
o ciosvârtă. Se-nvârtesc în baltă peștii, Sfârtecați de glasul morții Ce le cere iar simbrie Pentru-o viață-n agonie. În apus se lasă seara Și-amuțește-ncet și marea Acuzată pe nedrept, Că hrănește mult puiet. Moartea-i peste tot stăpână De la gânduri pân' la lună Minte, fură și sfidează Un popor ce-agonizează. Elena Trifan Referință Bibliografică: AGONIE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate
AGONIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352260_a_353589]
-
tip umanist. Dimensiunea hristologică a Bisericii trebuie completată neapărat de dimensiunea sa pnevmatologică. Capitolul IV, Mariologia ca theotokologie și eclesiologia (p. 187-198), trece dincolo de exagerările mariologice dogmatizate din anii 1854 și 1950 de romano-catolici, prin „Theotokos” (Născătoare de Dumnezeu) și „Stăpâna noastră”, Maica Domnului, și Pururea Fecioara, în duhul Sinoadelor I, II și V Ecumenic. Sunt foarte interesante și cuceritoare speculațiile florovskiene surprinse de domnul Ciprian Toroczkai, mai ales în ceea ce privește relația mamă-copil și participarea Sfintei Fecioare Maria la opera de mântuire
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
ne-au stat acum la frumusețile iernii, chiar dacă ne-a mai ciupit frigul, ori hainele mai groase ne-au făcut mișcările mai lente și mai grijulii. Până să ajungem la Ottawa, din mașină, am privit iarnă în toată splendoarea ei stăpâna pe întinderile care păreau fără sfârșit. Stând confortabil în scaunele încălzite, privind frumusețile iernii pe fereastră, să tot călătorești, cu gândul și imaginația în deplină libertate și ele. Albul curat al zăpezii abundente părea că are puterea să scoată omul
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
recunoaște, se lasă ispitită cu ușurință : "Șarpele m-a amăgit si eu am mâncat"! A nu se înțelege că poate fi amăgită de oricine și oricând. Nu! Ea știe foarte bine să urmărească atingerea scopului propus și, în aceeași măsură, stăpână deplin pe arta seducției, chiar știe și poate să amăgească orice ființă de pe pământ. În același timp, cunoaștem foarte bine capacitatea femeii în a simți, intui și a calcula momentul și împrejurarea în care se lasă amăgită, cu voie și
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356385_a_357714]
-
mai dă farfuria cu mâncare? Că dacă ai îmbătrânit nu este a noastră vină, vila se-ntreține greu și vrem să schimbăm mașină.!” În clipele de răgaz ascunzând o cheie-n mâna, se îndreaptă către casă unde a fost, cândva, stăpâna. Numai cheia i-a rămas că în rest toate sunt duse, casa, tinerețe, soț, sunt durerile-i nespuse. Lung privește printre gard și își vede viața toată, simțind cum din ce in ce de puteri este lăsată. Însă, într-o
CHEIA BĂTRÂNEI POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355887_a_357216]
-
frunză într-o carte - dorul vechi din nou Locul II - Livia Ciupav Țurțuri la streșini - luna-njumătățită de-un fuior de fum Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Lacul înghețat - cu luna parteneră, nesfârșit balet Mențiune - Corneliu TraianAtanasiu nici pic de omăt - stăpâne pe ger doar ciori nepăsătoare Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu mii de fulgi în glod - doar unul singur topit pe nasul fetei Etapa 61 - 19 I 2009 Locul I - Ion Rășinaru Bătrânul singur- doar viscolul și luna îi bat la ușă
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Din tavane amintind a ploaie Și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie Intrând aievea în literatură Această investiție aparte Și susurând duios ca o vioară Recordurile lumii le doboară: Doar să-ntinzi mâna și să iei o carte: Voința proclamată ca stăpână, Cât zborul îți mai e la îndemână! Referință Bibliografică: Mă las robit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354824_a_356153]
-
fie capabilă să-l manipuleze pe Dan, bărbatul ei al doilea, cu atâta diplomație, încât să-l convingă pe acesta că lui, nu ei, îi aparțin ideile pe care le discută și planurile ce le trasează. Cu ocazia instalării noii stăpâne în casă, au înțeles toți trei - însurățeii și Bătrânul - că spațiul din apartament este mai mult decât insuficient. Averea Siminei, după un mariaj de un deceniu, în afară de mobila ce-o dăruise noilor proprietari ai casei unde stătuse înainte cu chirie
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]