12,786 matches
-
să și alerge el oamenii și animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii scotociseră câteva șatre? Aflase că și alte șatre o țin într-o goană nebună, mâncând drumurile nopții în căutarea unor locuri ferite de ochii stăpânirii. El nu avea a se teme de nimic. Și totuși, luat de val, nici măcar nu oprise prin satele prin care trecuse. Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic din marfa aflată în căruțe. Ghicitoarele sau fetele ce-și etalau de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
măsurat, pentru a nu-i obosi, fiindcă animalele ca și oamenii șatrei nu avuseseră timp de odihnă. Toate căruțele, în alai, intrară în adâncimile nopții, ocolind drumul de piatră prin locuri dosite, pentru a fi cât mai departe de ochii stăpânirii. La o răscruce, bulibașa hotărî să o ia pe un drumeag lateral, pe lângă o lizieră de salcâmi, pentru a se depărta de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
marginea satului Coroi, află și el vestea care îl puse în derută. Ce-or fi având cu noi? se întrebă el. Ca și ceilalți bulibași, era răscolit de întrebări fără răspuns. Ce și cine făptuise acel ceva, motiv pentru care stăpânirea făcea atâta zarvă și le călca pe urmă oriunde voiau să se aciueze!? Dacă se căutau motive, se puteau găsi: că în cutare sat, la trecerea convoiului de țigani, au dispărut fără urmă mai multe gâște, că un cioban se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
trăirile ei. Introduși într-o cameră alăturată, copiii fură vegheați de ochii atenți, binevoitori, dar străini de cauză ai unui sergent. Acesta nu găsi nici o cale de a încropi un dialog care să macine timpul celor doi flăcăiandri. Tăcerea pusese stăpânire pe întreaga incintă. Copiii se arătară rezervați. Singura scânteiere de bine, ce lumina încăperea, era zâmbetul binevoitor al lucrătorului Ministerului de interne. Rămași numai cei maturi în încăpere, Ina îi solicită colonelului posibilitatea de a-i adresa mamei lui Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o constituie terenurile forestiere. Domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță, care a înfrânt trupele imperiale habsburgice năvălitoare în 1716 îla văleat 7224), își imortalizează victoria prin construcția monumentului Stâlpul lui Vodă pe teritoriul așezării Vama. Cei 143 de ani cât a durat stăpânirea habsburgică inevitabilă asupra Bucovinei î1775-1918), columna a fost lăsată intenționat în paragină, ca și toate mănăstirile, de altfel. După unirea Bucovinei cu vechiul Regat, în data de 28 noiembrie 1918, Stâlpul lui Vodă a fost declarat monument istoric și apoi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
De asemenea, consilierul PR trebuie să-i facă pe toți cei implicați să se simtă ca parte a sistemului, ca parte a campaniei, oferindu-le un rol și un statut în acest sens. Manifestările consilierului PR trebuie să emane echilibru, stăpânire de sine și multă siguranță, mai ales atunci când lucrurile nu se desfășoară exact așa cum ar trebui. În această ordine de idei, consilierul PR va trebui să folosească atât formele verbale și nonverbale de exprimare, cât și pe cele paralingvistice, deoarece
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cu mișcări firești, luă o chitară mică și, sprijinind-o de mijloc, Începu să-și treacă degetele subțiri peste corzile instrumentului, cu capul Înclinat melancolic peste umăr. Se auziră sunete limpezi, melodioase, Îngemănate Într-un cântec trist, care, treptat, punea stăpânire pe inimile tuturor. Mai mulți din sală sesizară ceva scânteietor pe lângă pleoapele plecate ale interpretului. Dumnezeule, cum de era posibil așa ceva: păpușa plângea cu adevărat! Nu, nu era cu putință. Cu siguranță că marele păpușar mai inventase Încă un truc
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În aer. Glasuri ciudate, țipete, vaiete răzbăteau dintr-acolo șters, În surdină. Fereastra era animată de zvâcnetele șerpișorilor de lumină, ce se zbăteau pe sticla Întunecată. Un tremur Îmi zgudui Întreg trupul și o stare de amețeală pusese din nou stăpânire pe mine. Soneria de la intrare zbârnâi isteric. M-am gândit că putea fi mama (care venea uneori să-și bea cafeaua la mine), ori poate ca era Paulina, nenorocita de domnișoară bătrână, amnezică și cu față de pește-sabie (asta și datorită
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
era mai grav, artera femurală Îmi era perforată. Ce porcărie! Fusesem atât de aproape! Atât de aproape... După un timp, am Încercat să mă ridic, dar durerea se amplifica, vie și necunoscută, și o slăbire grăbită a forțelor pusese acum stăpânire pe mine. M-am prăbușit din nou peste mormanul diform de lemne și boarfe, În norul de praf care mă Învăluia, unde am Întârziat o vreme, năucit. Apoi, cu mișcări din ce În ce mai greoaie, năclăit de sânge și transpirație, am Început să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
indiferență, bravând cu naivitatea ce o conferă tinerețea avidă de inedit. * Olga lucra de câteva luni bune în secția de chirurgie. Se acomodase oarecum, dar gândul că ar putea fi alături de Ina, într-o secție cu mai puțin stres, pusese stăpânire pe întreaga ei ființă. Această obsesie îi albea chiar unele nopți, lipsind-o de bucuria ce s-ar fi cuvenit să bată la poarta somnului ei în care visele nu-și mai găseau loc. Într-o dimineață, când Ina abia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
centimă. Cu toate acestea, dacă, prin absurd, ar fi dobândit atributele unei chei de biserică, cu siguranță multe dintre ușile de la aceste lăcașuri sfinte nu s-ar fi deschis. Gândul de a se așeza la casa lui, începuse a pune stăpânire pe timpul și preocupărilor sale. Un îndemn interior îl conducea spre căutarea unei partenere care să corespundă pretențiilor sale. Cunoscându-le pe cele două domnișoare doar în treacăt, când se aflase pe un pat de spital pentru o intervenție chirurgicală, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
la parterul acestuia.Astfel, cheltuielile pentru întreținere se repartizează atât pentru apartamentele proprietate individuală cât și pentru spațiile închiriate, indiferent unde sunt situate. Cheltuielile „umflate” și fictive efectuate cu ocazia unor lucrări de reparații și întreținere la părțile aflate în stăpânirea comună dintr-un bloc sau condominiu, ca și multe alte cheltuieli care nu se justifică, care nu au la bază o documentație întemeiată și aprobată de adunarea generală, cât și cu nerespectarea regulilor de licitație, constituie cauza multor conflicte între
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
asemeni unor măști. Mereu ai sperat să poți face acest lucru, dar de fiecare dată intervenea autorul și îți impunea povestea lui. Iar tu, cititor cuminte, obișnuit să urmezi indicațiile și să respecți regulile de lectură, îl lăsai să pună stăpânire pe imaginația ta. E timpul să ai și tu povestea ta, chiar dacă nu va fi cea mai reușită, va fi totuși prima ta poveste. La început va părea aceeași lectură pasivă, căci cel mai bun mod de a învăța cum
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
slujba Încredințată lui de către societate. E drept că pentru anumite preocupări către care converg interesele obștii, este necesar un anumit mecanism, datorită căruia verigi ale obștii trebuie să se comporte doar pasiv, În așa fel Încât să fie Îndreptate către stăpânire, printr-o umanitate artificială, spre scopuri publice, sau cel puțin să fie Împiedicate de la distrugerea acestora. Aici, Într-adevăr, sublinia Kant, nu e permisă discutarea, ci se impune ascultarea!” „Însă În măsura În care acea parte a națiunii se consideră verigă a Întregii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cuvântului, poate Într-adevăr să discute, fără ca treburile de care este atașat, ca verigă pasivă, să sufere. Acest spirit al libertății se răspândește și În exterior - observa filosoful german - chiar și acolo unde trebuie să se lupte cu predicile unei stăpâniri care se Înțelege greșit și pe ea Însăși! Căci În fața acestuia stă un exemplu clar pentru a arăta că libertatea nu pune În pericol nici În cea mai mică măsură liniștea publică și unitatea obștii. Oamenii depășesc din proprie inițiativă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
relațiile, comunitatea de viață, deci nici o viață omenească; dimpotrivă, falsitatea este rea, pentru că nu provoacă nenorocire și confuzie Într-un singur caz, ci pentru că subminează În general Încrederea În oameni”. Tot astfel stau lucrurile dacă ne referim la modestie și stăpânire de sine, față de exces, desfrâu și dezmăț - care Înjosesc, distrug viața individuală, influențează nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modernă. Numai după parcurgerea În detaliu a dimensiunilor pozitive și negative ale acestora, Paulsen propune În partea a IV a a Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui Paulsen cuprinde: egoismul, depersonalizarea. Paulsen consideră că sistemul datoriilor trebuie dezvoltat din sarcinile care rezultă pentru viața
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Primele sunt forțele morale pe care se bazează formarea onestă a vieții solitare, celelalte sunt forțele care te fac capabil să rezolvi sarcinile impuse de viața În comun. Ca formă generală, fundamentală, a datoriilor și virtuților fundamentale, poate fi indicată stăpânirea de sine. Ca virtute ea Înseamnă puterea de a structura viața solitară În sensul desăvârșirii umane prin voința rațional-morală, independent de instinctele naturale și de afecte. Stăpânirea de sine apare sub două forme principale: moderația și eroismul. În raport direct
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
comun. Ca formă generală, fundamentală, a datoriilor și virtuților fundamentale, poate fi indicată stăpânirea de sine. Ca virtute ea Înseamnă puterea de a structura viața solitară În sensul desăvârșirii umane prin voința rațional-morală, independent de instinctele naturale și de afecte. Stăpânirea de sine apare sub două forme principale: moderația și eroismul. În raport direct cu acestea sunt descrise bunăvoința, iubirea de aproapele tău, spiritul de solidaritate. Despre dreptate filosoful neokantian reflectează: „Dreptatea apare În primul rând În autolimitarea obișnuită În urmărirea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Încrederea, În lipsa ei neputând exista relațiile, comunitatea de viață, deci nici o viață omenească; dimpotrivă, falsitatea este rea pentru că nu provoacă nenorocire și confuzie Într-un singur caz, ci pentru că subestimează În genere Încrederea dintre oameni. La fel și modestia și stăpânirea de sine sunt bune pentru că acționează În sensul conservării vieții, excesul, desfrâul și dezmățul sunt rele În primul rând pentru că Înjosesc și distrug viața individuală, iar apoi au influențe nefaste În viața altora și În același timp provoacă degenerarea urmașilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acțiunea lor la toate sferele și nivelele lumii fizice și animale. „Omul Însuși, ca ființă fizică, este guvernat ca și celelalte corpuri, de legi invariabile. Legile naturii premerg tuturor celorlalte legi”. Asfel, filosoful francez contestă lui Hobbes ideea dorinței de stăpânire și dominație ca fiind originară, deoarece gînditorul englez „atribuia oamenilor dinaintea constituirii societăților, ceea ce nu poate apărea la ei decât după constituire”. Dacă procurarea hranei, teama reciprocă, plăcerea de a se apropia unii de alții sunt legi valabile și pentru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
necesare controale, n-au mai fost necesare șpăgi. Căci, nimeni, nu avea cui să le dea. și nici nu era cineva care să le mai primească, solicitate ori nesolicitate. Acum, ce facem? s-au întrebat cei doi. Ne ducem la stăpânire, să aducem la cunoștința celor de-acolo, rezultatul experimentului nostru. Vezi de treabă; vrei să lași o grămadă de inși să aprecieze că noi doi am înnebunit, iar, pe o grămadă de alții, să-i lași să moară de foame
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
era la faza de joc. Unii mai mâncau, mai sorbeau câte ceva, dar, cei mai mulți, se aflau la dans. Cei mai mulți din grupă fiind în etate. și se simțeau, cu toții, destul de bine. Mihaiul grupei, cel mai tânăr și mai fercheș dintre toți, pusese stăpânire, pe toate fetele și femeile mai tinere și mai ochioase, și se cereau la dans. El nu le refuza. Chiar îi și plăcea această postură. După ce a obosit, s-a retras pe o bancă, mai la o parte, și stătea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fel de societate era asta? și, încă, ce fel de societate avea să devină. În vârtejul acesta au nimerit, vreinu vrei, și familiile unor foști vecini cu istoria regionalizării, pusă în mișcare de către conducerea vremelnică a statului ce tocmai pusese stăpânire pe țară. Înfruntările și confruntările transformaseră totul în câmp de bătălie. Vecinul din dreapta cerceta atent partea din stânga. La rândul său, cel din partea opusă, cerceta priveliștea din fața celuilalt. Ambii erau din neamul lui Jan Chelbosu. Unul simțea tot mai mult că
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fiecăruia. șoferul i-a mai liniștit, în timp ce mașina se înscria în traficul intens, de pe șoseaua asfaltată care ducea la Vâlcea. Oare să nu fie prea devreme, întrebă, mătușa Irina, întorcând capul către șofer? Nu, că pedalele și volanul sunt în stăpânirea mea.O să dozez în așa fel, viteza, încât, să nu ajungem nici mai devreme, și nici mai târziu, decât alți colindători, la casele spre care ne îndreptăm. și autoturismul s-a așternut, cum se zice, drumului.Urmau să fie colindate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]