1,803 matches
-
abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir roșu al procesualității economice. Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
profesiuni care implică abilități de contextualizare (medicina, avocatura, politica, actoria). Specificul adaptării românului pare să fie adaptarea individuală: Se adaptează oricărei situații, [...] nu se resemnează complet, ci încearcă să amelioreze situația pe cale individuală, căutând pe cât se poate un aranjament prin stăruințe ori favoruri care trebuiesc să facă din el o excepție, un privilegiat. Și odată acest țel ajuns, situația generală nu-l mai interesează” (Ibidem, pp. 77-78). Mihai Ralea atrage însă atenția: Adaptabilitatea e o sabie cu două tăișuri. Ea poate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gustos; halbă; ibric; incipient; indiferență; izvor; cu lapte; libra; linguriță; liniște; liniștit; lipsi; a lua; lut; măsură; a mea; metal; mînă; mîncare; mult; murdară; nouă; oală; obiceiuri; obiect culinar; plantă; plastic; de porțelan; preparare; prețioasă; puls; reprezentativ; roșu; roz; salină; stăruință; stricată; suflet; supă; toc; ustensilă; utilitate; violetă; volum; de zahăr; zodie (1); 794/134/53/81/0 cap: minte (75); păr (62); creier (58); mare (35); deștept (36); gîndire (26); inteligență (22); corp (18); ochi (16); om (15); șef (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miracol; monument; muncitor; natura; necesară; nevoie; nimic; nobilă; noi; oameni; omul; originală; originalitate; păr ondulat; peisaj; personală; pîine; poet; poetic; poezii; posteritate; poveste; practic; proiect; prostie; putere; puțin; reală; realizat; religie; revelație; rezultat final; ridiche; robot; rochie; scop; scriere; scriitor; stăruință; stil; student; sublim; succes; suflet; sufletul unui om; supranaturală; știință; teatru; telefon; timp; totul; trudă; uluitoare; unicorn; univers; valoare; vas din lut; vestimentară; viață; vibrație; viitor; vis; visa (1); 807/248/82/166/1 cred: Dumnezeu (73); credință (66); încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasul; pămînt; părere; percepție; piatra; ca piatra; piedică; pierdere; plecare; plîngăcios; potrivnic; de prețuit; de priceput; prieten; puternică; răbdare; rău; realizări; saci plini cu ceva; sacul; sărac; sărăcie; serviciu; sfat; siguranță; singur; situație; slab; mai slăbește; solicitare; spate; speranță; stare; stăruință; strategie; pe suflet; sufletesc; suspin; școală; tablou; taler; tare greu; temelie; timp; timpul; tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în gît; ordonat; ou; parcurge; pastila; pămîntul; păși; pătură; pîine; place; pod; poftă; prăjitură; prăpăd; produs; răbda; răbdare; reflex; a reține; a rumega; savura; scuipă; set; sete; în sine; sîmbure; sorbi; stăruință; stele; stop; stupiditate; suc; sunet; supă; supărat; supraviețuiește; ști; tolera; totul; trage; trăi; a trece peste; trece peste; uita; pe unii; ușor; vărsa; vorbe (1); 767/214/70/144/0 însă: dar (339); deci (35); dacă (20); deși (19); nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din plin; plină; prăși; preface; preferat; a primi bani; a produce; productiv; profesia; profesie; profesor; progresa; prost; pulover; răsplată; realizare; rece; saltă; sapă un șanț; sarcini; sănătate; săptămînal; scaun; scop; servitoare; silință; sincer; sîrguincios; slujbă; spor; spori; sport; stărui; cu stăruință; sticlă; strădui; a studia; succes; supraviețuire; șantier; școală; șomer; ști; taină; termina; timp; toamna; tractor; transpirație; trudă; țar; utilaj; voință; work; în zadar; ziua; de zor (1); 635/265/74/191/0 lume: oameni(166); mulțime(46); rea(31); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni; ochi; ochios; onest; oxigen; pe fază; perseverent; pînă la sfîrșit; plictisitor; polițist; posesiv; productiv; profesional; progres; prudent; răbdare; răutăcios; răzbătător; rece; repede; repetiție; respect; responsabil; va reuși; reușite; rezistent; riguros; rudă; scop; scos; sex; sigur; siguranță; sincer; sîcîitor; statornic; stăruință; studios; sufăr; suflet; tablă; tace; tata; tinde spre ceva; tocilar; totdeauna; totul; trist; unchi; verticale; vigilent; voios; voitor; a vrea; zăpăuc; zgîrcit (1); 732/281/84/197/0 pește: apă (166); mîncare (55); mare (34); solzi (19); somn (17); zodie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nădejde; nerealizare; nevoie; noblețe; note bune; nu; obiectiv; om; departe; perseverent; perseverentă; personalitate; piatră; plan; poftă; prelegeri; prieteni; profesie; progres; promovare; pură; puteri; rău; răzbatere; reacție; realizări; rezultat; rîvnire; fără sentimente; sete; sfat; sigur; silință; silnică; sîrguință; slăbi; sper; stare; stăruință; stilou; stimul; strădanie; stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet; virtute; vitejie; voluntar; vreau; nu vreau; vrei cu adevărat; vrînd (1); 785/242/64/ 178/1 vorbă: cuvînt (107); dulce (87); cuvinte (41); bună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Unele dintre aceste preocupări au fost bine reliefate, în timp, de către Octav Onicescu, Aurel Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele temeinice de filosofie” ale poetului, „preocupările intensive” în domeniul economiei politice, faptul că arăta „multă stăruință” în „câmpul de cultură al istoriei”. Noi am întreprins prima încercare de a sistematiza preocupările lui Eminescu în domeniul psihologiei, grupându-le în trei mari secțiuni: psihologie socială și a popoarelor, psihologia personalității și psihologie pedagogică (Neculau, 1989a, b, c
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
poate asista pasiv la indiferența autorităților față de coloana vertebrală a națiunii - învățământul. În toată activitatea sa de organizator al școlii a fost animat de „sentimentul celei mai simple datorii”, cum cerea el oricărui „om de rând” însuflețit de dorința și stăruința stabilirii „unei stări de lucruri oneste și sobre”. Aceasta ar trebui să fie - scrie într-un articol redacțional din Timpul (9 decembrie 1882) și intitulat mai târziu de editori „Muncă, echitate și adevăr” - „ținta la care se mărginește oricine din
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
voluntară”, elevul învățând să se comporte ca un Robinson Crusoe care „în orice împrejurare, să știe a găsi mijloacele practice pentru a învinge orice greutate”. Accentul acesta pe atitudinea activă, pe „acțiunea continuă” care dezvoltă „prețioase calități sufletești ca inițiativa, stăruința, încrederea” nu înseamnă însă o neglijare a dezvoltării armonioase a personalității viitorului cetățean. Concepția după care se organizează întregul demers formativ era aceea a „îmbinării ideii de umanism, corelație și intuiție în fiecare oră” pentru a dezvolta „sentimentele superioare care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fi în orice moment tulburată”. Nu „sfărâmarea puterii militare” este soluția, ci „o putere morală de neînvins”, o „mobilizare colectivă și civilă a tuturor factorilor de viață națională”. Aceasta este „armata nouă” care va sădi o nouă conștiință. Prin muncă, stăruință, prin „aportul” fiecărui individ, căci această operă uriașă nu se poate înfăptui de la sine, nu se desăvârșește printr-o mișcare de „baghetă magică”, cum erau înclinați unii să creadă. Pentru a ilustra această concepție realistă despre căile concrete de acțiune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
toți organizatorii unor acțiuni inspirate de programul școlii. Pornindu-se de la preocuparea „precumpănitor practică” a școlii, de la necesitatea de a se utiliza metode „active” această „școală a muncii” constituie și un cadru adecvat pentru învățarea acțiunii ordonate, „cu plan și stăruință pe întindere de ani întregi”, precum și un mijloc de a implementa preocupărilor gospodărești „o mentalitate mai științifică”. Calea atingerii acestor obiective? Prin activitatea practică a cursanților în ferma (gospodăria) model a școlii, experimentând ceea ce au învățat din lucruri teoretice. Latura
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lunile iulie-decembrie 1927, se anunță „O veste mai bună”, faptul că, „deși a întâmpinat atâtea piedici, Căminul nostru a câștigat astăzi întreg satul”: sala de spectacole a devenit insuficientă, sătenii „au căpătat încredere în noi”. Și totul prin „răbdare” și „stăruință”, care sunt singurele arme ale „celor ce vor să se angajeze în lupta pentru ridicarea culturală a poporului” (Moisiu, 1927). În câteva luni realizările sunt remarcabile: biblioteca are acum 901 lucrări de literatură, medicină, agricultură, filosofie, istorie, geografie, iar sătenilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la sate; sprijinul afectiv al locuitorilor; neutralitatea politică; un corp de „activiști”, recrutați dintre intelectualii locului și săteni, deplin devotați acțiunii. Se utiliza, cum le plăcea acestora să spună, o „tehnică nouă” în educația adulților: obținerea încrederii membrilor și permanenta stăruință în urmărirea programului. Formarea prin implicare este cheia demersului în didactica pentru adulți și astăzi. Acest tip de învățare socială pune accentul pe „climatul afectiv”, pe asigurarea unor condiții apropiate celor reale, pe furnizarea informațiilor prin intermediul filmelor, stimulându-se răspunsul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a fi artistul adecvat unui discurs cinematografic care să aibă îndrăzneala de a se elibera, fie și pentru scurt timp, de bagajele terestre. (Magda Mihăilescu) Visarion, "Ana" și subsemnatul O gîndire spusă sau scrisă se numește propoziție", ne spunea, cu stăruință Doamna Bruckner, învățătoarea mea, iar noi, cei din clasa întîia ori a doua, precum elevii din faimosul poem al lui Jacques Prévert, repetam în cor, ascultători și disciplinați, dar fără urmă de convingere, urmărind intens ori o rază de soare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
funcție normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute îndeobște inductiv. În această privință, el consideră că "punctul de vedere individual, inerent experienței personale a vieții, se rectifică și se dezvoltă într-o experiență universală a vieții" (s.n.). Pe lângă stăruința, omniprezentă la filozoful-hermeneut, de a relaționa partea cu întregul, de aici mai reținem faptul că întregului înțeles în acest caz drept experiență a colectivității i se atribuie o funcție normativă. O dovadă în plus o constituie aici aprecierea că "experiența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Cînd sufeream atît din cauza unei priviri, nici nu-mi puteam închipui între mine și ea vreuna dintre aceste scene excesiv patetice, durabil aplaudate. Nu puteam vedea între noi o discuție ca în piesele de bulevard, cu implorări, cu explicații, cu stăruințe de a se împăca." Urmează expunerea subiectului unui film "în care nevasta își umilește îngrozitor bărbatul", situație care sfîrșește într-un compromis de neconceput pentru erou. Corelativul teatral /cinematografic este prezent pentru a scoate în relief, a contrario, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
reluînd modelul. Pe rînd temută (de popa Iancu) și acceptată (de Stavrache, om de han, obișnuit cu zarva), ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a desfășurat pe distanțe clasice. Iată câteva rezultate: 100m Inot pe o parte (overă: Berges = 1.27,0 100m Spate: D. Devici = 1.34,4 200m Liber: Felicides = 3.07,3 200m Bras: Felicides = 3.38,4 Ștafetă 3x50m Mixt: Stăruința Oradea = 1.56,0 8 În 1926 cursele de fond de pe Dunăre revin înotătorului N. Băncilă (2h.01'00) pe distanța Măcin-Galați și lui G. Bacagioglu (3hă pe distanța Brăila-Galați.. La Constanța se desfășoară un concurs de fond între Constanța
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
total, de conducerea centrului de reeducare, dreptul minorului de a fi vizitat, de a primi învoiri, pachete cu alimente și de a efectua cheltuieli din sumele de bani de care dispune. Art. 22. Pentru bună purtare, rezultate deosebite la învățătură, stăruință în muncă și în deprinderea unei meserii, receptivitate la măsurile educative exercitate, precum și pentru participare activă la acțiunile organizate de centrul de reeducare, minorilor li se pot acorda următoarele recompense: a. evidențiere în fața colectivului de minori sau consiliului profesoral; b
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
când fanariotismul adusese la disperare societatea românească, ideea resurecției revine în manifestările publice ca un laitmotiv. Este, firește, o resurecție a adevărului înainte de toate, căci adevărul e prima condiție a redresării. De aceea l-a și reprimat tirania cu atâta stăruință. Scos mai întâi din spațiul mass-mediei și din așezămintele formative, unde se instala cu precădere noul discurs al puterii, adevărul nu a mai găsit loc decât în intimitatea necontrolabilă a individului, restrânsă și aceasta uneori până la inexistență. Duplicitatea devenise pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scria unui prieten despre "minunea și miracolul revoluției ce va schimba fața lumii". Orice ruptură intempestivă cheamă ideea de intervenție divină, un scenariu providențial, unde actorii nu mai sunt deplin responsabili de rolul în care intră. Excepționalismul românesc, invocat cu stăruință în ultimul timp, nu e străin de această atitudine. Când se vorbește de atâta ruptură și de excepție, e bine să se amintească perspectiva largă, aproape bimilenară, în care un exeget de talia lui Bălcescu plasa revoluția de la 1848. Prelungindu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
determină prin ea însăși, peste noapte, minunea "schimbării la față" s-a înșelat. Deziluzia avea să fie la fel de mare ca și propensiunea utopică. De unde lunga serie de lamentații pe care presa ni le servește de la începutul acestui an cu o stăruință demnă de un program pozitiv. Cum de s-a ajuns la impasul prin care trecem nu e greu de explicat. Mai greu e să se afle soluții de ieșire. Căci, de bună seamă, nu poate fi vorba de una singură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]