7,318 matches
-
publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe de altă parte ca un proces prezent de semnificare. Privind astfel chestiunea se poate aprecia faptul că semnul lingvistic și semnul vizual au în fapt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
psihică, se prezintă ca o discontinuitate, cu secvențe calitativ diferite și care apar ca derulare a unui program intern. În psihologia dezvoltării, sub influența evoluționismului darwinist, se încadrează acestui model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar în stadii în curs de maturizare pentru alte dimensiuni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar în stadii în curs de maturizare pentru alte dimensiuni psihice (exemplu: situația decalată a maturizării cognitive, afective și morale la vârsta adolescenței). Deci, vârsta cronologică nu corespunde totdeauna cu vârsta biologică și nici cu cea psihică, iar cea din urmă poate fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care nu apare în cazul stadialității de vârstă Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lucrările autorului, fiind larg prezentat și în literatura psihologică românească. Este de mult intrat și în circuitul literaturii didactice. Ca urmare, prezenta revenire nu face o analiză de detaliu, fiind doar o schiță generală, orientativă. J. Piaget a expus sistemul stadiilor dezvoltării cognitive în mai multe reprize (1930, 1937, 1947, 1948, 1950, 1952, 19552). Aceasta explică de ce și preluările în literatura românească prezintă diferențe. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1947, 1948, 1950, 1952, 19552). Aceasta explică de ce și preluările în literatura românească prezintă diferențe. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect pe Piaget Ă, se prezintă ca succesiune de stadii. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani3). Așa cum indică chiar denumirea sa, acest stadiu corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5. Inteligența, care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copii între 10-16 ani din Statele Unite, recurgându-se apoi la studii longitudinale interculturale Ă Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan) i-a permis lui L. Kohlberg să identifice trei niveluri mari de evoluție a judecății morale, fiecare dintre ele cu două stadii distincte. Ca urmare, acest model teoretic prezintă șase stadii ale genezei raționamentului moral: I. Nivelul premoral sau preconvențional (4-10 ani)9. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la studii longitudinale interculturale Ă Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan) i-a permis lui L. Kohlberg să identifice trei niveluri mari de evoluție a judecății morale, fiecare dintre ele cu două stadii distincte. Ca urmare, acest model teoretic prezintă șase stadii ale genezei raționamentului moral: I. Nivelul premoral sau preconvențional (4-10 ani)9. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reclamă o serie de observații (Davitz, J.R., ș.a., 1987; Banciu, D., ș.a., 1987): • este valabil doar pentru o dimensiune a moralității (cea cognitivă Ă judecata morală) și, deci, nu se răsfrânge obligatoriu și direct și asupra conduitei morale; • cele șase stadii au fost regăsite mai ales în judecățile morale ale subiecților băieți și mai puțin în cazul fetelor; • materialul dilemelor forțează răspunsul subiectului spre soluții simplificate, rezultatele fiind altele atunci când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; • este eludat aspectul situațional
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Așa cum, pentru dezvoltarea cognitivă, modelul piagetian rămâne de referință, cu nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Cu titlul de referință doar, semnalăm că stadii psihogenetice pentru dezvoltarea afectivă apar în lucrările de factură psihanalitică, stadialitate care își are punctul de plecare în concepția lui S. Freud). O prezentare explicită, bogat ilustrată cazuistic, este acum și la dispoziția cititorului român (Dolto, F., 1993). În ceea ce privește dezvoltarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social. Personalitatea umană este o construcție în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă achiziție între variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acoperă perioada întregii vieți. Astfel, accepțiunea lărgită a ontogenezei Ă de la momentul concepției la cel al morții Ă capătă consistență în cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltării. În viziunea sa, stadialitatea dezvoltării se prezintă astfel: Deși mai puțin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu certitudine, și un beneficiar Ă elevul nostru. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți conceptele: nișă de dezvoltare, stadiu genetic, criză de dezvoltare, egocentrism. 2. Argumentați de ce mediul nu poate fi considerat factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a impactului metodologiei psihometrice vizează, în general, paralela dintre evoluția cercetării creativității și cea a cercetării inteligenței (Gardner, 1988b, 1993a). Din moment ce utilizarea tehnicilor psihometrice predomină în cercetarea ambelor fenomene, paralela este relativ depășită. De exemplu, metodologiei antropometrice care a marcat stadiile anterioare ale cercetării inteligenței nu i s-a acordat o importanță deosebită în investigarea creativității. Principala cauză a prevalenței perspectivei psihometrice este, probabil, faptul că primii cercetători interesați de creativitate abordaseră deja alte fenomene cognitive din prisma psihometriei și și-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interes sporit față de individul creativ - extinsă de-a lungul anilor, pentru a depista și observa traseele de dezvoltare - este lucrarea lui Franklin (1994), studiu întreprins asupra a șapte cazuri de femei cu educație artistică. Contrar noțiunii de ansamblu unic de stadii la care este redus procesul de dezvoltare, Franklin a avansat „trei modalități de schimbare: rezolvarea generativă de probleme, explorarea direcționată și tendințele convergente” (1994, p. 172). Prin aceasta, nu să vrem să sugerăm necesitatea aderării la noua convenție care atestă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesul rezolvării problemelor drept caracteristică semnificativă a procesului creativ. Ochse (1990) și Weisberg (1993) fac o trecere în revistă utilă a studiilor în domeniu. Rezolvarea problemelor, euristica și procesarea computerizată, incubația reprezintă elementele fundamentale ale acestei cercetări. Teoria celor patru stadii (pregătire, incubație, iluminare și verificare) avansată de Wallas (1926) este reiterată frecvent. În abordarea unui studiu de caz, toate aspectele mai sus menționate dețin o semnificație potențială. În același timp, când acordăm atenția cuvenită problemei cadrului temporal, apar transformări. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cuprindere mai mică, un grad de complexitate mai redus și un orizont de timp mai scurt. Ele subsumează o serie de activități care au scopul de a rezolva anumite probleme specifice, într-un timp specific și într-o zonă specifică. Stadiile proiectelor includ: evaluarea, planificarea, implementarea și monitorizarea. Proiectul reprezintă un efort complex de realizare a unor obiective specifice, în limite de timp specificate într-un program și în cadrul unui anumit buget, cu linii directoare proprii privind organizarea și funcționarea. Are
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Ascensiunea unei p.s. în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa anterior această poziție în poziții inferioare. Argumentul care sprijină această teoremă este următorul: o problemă de importanță majoră mobilizează masiv resursele, făcând ca celelalte probleme să treacă în stadiile inferioare. Cu cât problema aflată în starea de centralitate este mai importantă, cu atât celelalte tind spre starea de latență. Situațiile de urgență - război, catastrofe naturale - prezintă cazuri evidente. f. Efortul de soluționare a problemei dă rezultate nesatisfăcătoare. Posibilitățile de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]