1,477 matches
-
Articolul 6 Constituțiunea de facia și celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
sarcinile publice. Ei singuri sînt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii, nu pot fi admiși în funcțiuni publice, de cat în cașuri escepționale și anume statornicite de legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. Articolul 29 Nici o autorisatiune prealabilă nu este necesară pentru a se esercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru factele administrațiunei lor de părțile vetamate, remaind încă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cașurile și modul urmăririi se vor regulă prin anume lege. Dispositiuni speciale în condicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor. Articolul 30 Nici un Roman fără autorisatiunea guvernului nu poate intra în serviciul unui Stat fără ca însuși prin acesta să
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Articolul 44 Senatul alege din sînul seu pe Președintele și pe ce duoi Vice-Presedinti ai șei, cum și pe cei-alți Membrii ai Biroului seu. Articolul 45 Ori-ce resolutiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei în privința alegerilor și presentatiunilor. În cas de impartela a voturilor propositiunea în deliberatiune este respinsă. Nici una din Adunări nu poate lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor șei nu se gesesce întrunita. Articolul 46 Voturile se dau prin
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
crescuți în religiunea ortodoxă a resaritului. Articolul 83 În lipsă de coborîtori în linie barbatesca ai Mariei Șele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrstă dintre frații șei sau coborîtorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent. Deca nici unul d-între frații sau coborîtorii lor nu s-ar mai găsi în viață, sau ar declară mai dinainte, că nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr-o dinastie suverană din Europa
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
de cat în puterea unei anume legi. Comisiuni și tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, și sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat român este ua singură Curte de casațiune. Articolul 105 Juriul este statornicit în tote meteriile criminale și pentru delictele politice și de presă. Capitolul 4 Despre instituțiunile județene și comunale Articolul 106 Instituțiunile județene și comunale sînt regulate de legi. Articolul 107 Aceste legi vor avea de bașa decentralisarea administrtiunei mai completă
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
cu învoirea consiliului judeten. Nici o sarcină, nici un imposit comunal nu se poate pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confirmatiunea puterei legiuitore și întărirea Domnului. Articolul 111 Nu se pot statornici privilegiuri în meterii de imposit. Nici o escepțiune sau micșorare de imposit nu se poate statornici de cat printr-o lege. Articolul 112 Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat în virtutea unei
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confirmatiunea puterei legiuitore și întărirea Domnului. Articolul 111 Nu se pot statornici privilegiuri în meterii de imposit. Nici o escepțiune sau micșorare de imposit nu se poate statornici de cat printr-o lege. Articolul 112 Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat în virtutea unei legi. Articolul 113 În fiecare an Adunarea deputaților inchea socotelile în voteza bugetul. Tote veniturile
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
se declară de pamenteni, si se supun la plata drepturiloru de importu, pentru numerulu și felulu viteloru ce aru avea la promulgarea legii de față, după o constatare prealabilă ce s'aru face. Articolul 15 Pastorii austrieni ce ar fi statorniciți cu vitele lor în tera plătindu tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
24 Turmele de vite mari câri dupu felulu perului aru putea face imposibilu sau chiaru anevoiosu controlului la esire, se pota și infera după trebuința cu o marcă ce se va stabili inadinsu. Articolul 25 Pastorii streini ce s'aru statornici în tera de și platescu dreptulu de intrare pe fie-care anu, după dispositiunile de la art. ..., sînt însă datori esebitu a se supune și la o constatare priri numeratore a numerului și felulu viteloru din cinci în cinci ani. Asemenea constatări
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
se susține că dispozițiile art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998 pot și trebuie să fie aplicate numai în concordanță cu art. 31 din Constituție, care consacră dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public, statornicind că acest drept nu poate fi îngrădit. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate restricțiile pe care le stabilesc textele ce fac obiectul excepției nu sunt necesare într-o societate democratică în care trebuie să existe liberul acces al publicului la
DECIZIE nr. 268 din 19 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132917_a_134246]
-
apăra invocând principiul constituțional al ocrotirii proprietății. În acest sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 259 din 25 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 11 ianuarie 2002. Întrucât chiar textul constituțional statornicește că limitele și conținutul acestor drepturi sunt stabilite prin lege, sancțiunea desființării construcțiilor realizate fără respectarea condițiilor prevăzute de lege nu contravine normelor constituționale. De asemenea, alin. (6) al art. 41 din Constituție prevede că dreptul de proprietate obligă la
DECIZIE nr. 243 din 17 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145711_a_147040]
-
în camera de consiliu. Dacă, față de împrejurările cauzei, instanța găsește potrivit, ea va asculta copilul minor fără că părțile sau alte persoane să fie de față. Articolul 145 Dezbaterile în continuare vor fi fixate în ședințe deosebite, chiar în afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor. Articolul 146 Părțile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susținerilor lor verbale. Părțile vor putea depune concluzii sau prescurtări chiar fără să fie obligate. Ele
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 201 avea următorul conținut: "Art. 201. Cand pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța socotește de cuviință să cunoască părerea unor specialiști, va numi unul sau trei experți, statornicind punctele asupra cărora ei urmează să se pronunțe." Alin. (1) al art. 201 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 202 avea următorul conținut: "Art. 202. Experții se vor numi de către instanță, dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici și plata cuvenită experților." ------------ Alin. (1) al art. 202 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 203 *) Art. 203
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
În vechea reglementare, art. 211 avea următorul conținut: "Art. 211. Experții sunt datori să se înfățișeze înaintea instanței spre a da deslutiri ori de cîte ori li se va cere, în care caz au dreptul la despăgubiri ce se vor statornici prin încheiere executorie. Cand nu se înfățișează, li se va aplica amendă prevăzută la art. 205." Articolul 212 (1) Dacă instanța nu este lămurita prin expertiză făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. ... (2) Expertiză contrarie va trebui
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
să-l organizeze, precum și a unui turneu al cluburilor campioane. Președinte al recent înființatei organizații va fi ales Robert Guerin, iar sediul noii organizații mondiale va fi la Amsterdam. Temerea că jocul practicat pe continent ar putea ieși din „canoanele” statornicite în fotbalul insular și, ca urmare, autoritatea lui International Board ar putea fi subminată, a determinat federația engleză să trimită o delegație la Congresul F.I.F.A. de la Berna (1905) și să ceară la 1 aprilie afilierea lui Football Association, cerere care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
grafice de mai sus, rezidă încercarea noastră de a stabili principalele componente ale tacticii jocului de fotbal, corelația dintre ele și corespondentele lor pe orizontală specifice atacului și apărării. Unele dintre elementele prezentate au un caracter orientativ, altele s-au statornicit în limbajul curent sau chiar în publicațiile de specialitate. Încercarea noastră se mai referă la crearea unui cadru, cât mai apropiat de realitatea actuală a termenilor folosiți cât și a componentelor tacticii jocului de fotbal. În acest sens, am încercat
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Art. 13. Ori-care dintre membrii Direcției va putea face propuneri înscrise sau verbale, privitoare la interesele și administrațiea spitalului. Asemenea propuneri vor fi desbătute în seanse complecte și admise sau respinse cu majoritatea voturilor. Art. 14. Direcția va elabora și statornici un asedement pentru administrația generală și pentru serviciul din năuntru al spitalului. La acest prilej Direcția se va întruni în seansa extra ordinară la care se vor chiema cu vot deliberativ pe medicul primar al districtului și pe cel al
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de către Direcție din numărul medicilor îndestrați cu diploma unei facultăți medicale și autorisați de guvernul în exercitarea profesiei loru, fără osebire de naționalitate sau religie. Art. 17. Primirea bolnavilor se va face de către medicul spitalului potrivit regulilor ce se va statornici de Direcție pentru serviciul din năuntru al spitalului. Art. 18. Budgetele de venituri și de cheltuieli, se vor pregăti de către Direcție cu un anu mai înainte, ele vor fi combinate în proporție cu midjloacele de care dispune spitalul și se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pentru drepturile noastre. Eliberându-ne de sub stăpânirile străine, am reușit să ne întemeiem o țară liberă și unită, să facem a rodi geniul creator al poporului român. Noi nu am plecat nicăieri, nu am râvnit alte meleaguri, ci am rămas statornici în casa noastră de glorii. Cetățile și mănăstirile ridicate de Ștefan cel Mare, urmele bătăliilor lui Mihai Viteazul sau Vlad Țepeș vor sta de-a pururi mărturie pentru dragostea de neam și de țară a poporului român . Căci, cine nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
n’irons plus au bois (măsurile 75 - 82), a căror linii melodice își află stilizarea într-un perpetuum mobile plin de efervescență. O amplă secțiune introductivă (A - măsurile 1 - 74), cu explorarea exclusivă a primului material tematic (măsurile 1 - 6), statornicește inițial culoarea sumbră de mi minor cu tendință spre modalul eolian, datorită mobilității pregnante a treptei a VII-a (), pentru ca ulterior să moduleze la fa# major (măsurile 27 - 33), do minor (măsurile 43 - 46), cu o „gravitație” puternică spre omonima
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de Claude Debussy, la 25 mai 1910. În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
repetiția frecventă a unei celule de dimensiuni reduse reprezintă o reminiscență a motivului afirmat în măsurile 11-14, într-o versiune metamorfozată prin diminuarea intervalului constitutiv de cvartă (4 -). Secțiunea introductivă revine într-o ipostază amplificată, prelungind starea de frenezie și statornicind în memoria auditorului atmosfera unei bucurii de viață, arareori întâlnită în tablourile sumbre întruchipate cel mai adesea de muzica debussystă. Imaginea personajului feeric se risipește printr-o dispariție spectaculoasă (prezența apogiaturii de pe sunetul din registrul acut), iar revenirea ulterioară a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]