2,055 matches
-
București, 1991, documentul 4, p. 42. 5 Stenogramele Consiliului de Miniștri. Guvernarea I. Antonescu, vol. I - septembrie 1940-decembrie 1940 (volum coordonat de Marcel D. Ciucă, Aurelian Teodorescu, Maria Ignat, Florin Popovici), București, 1998, p. 495 (În continuare se va cita Stenogramele Consiliului de Miniștri). 6 Vasile Arimia, ș.a., Iuliu Maniu-Ion Antonescu. Opinii și confruntări politice (1940-1944), Ediție, Cuvânt Înainte, Note, Comentarii de Ion Calafeteanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 54. 7 Aurică Simion, Regimul politic din România În perioada septembrie 1940
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
în timp ce vorbea cu soțul ei la telefon și apoi tăcere. M.N.: Pe Milea l-am văzut în diverse ocazii și nu mi-a creat impresia unui om în stare să bată cu pumnul în masă. Ceea ce a fost consemnat în stenogramă cred că a fost o răbufnire reală a lui. Faptul că s-a tras în oameni la Timișoara și apoi la București cred că l-a întors pe dos și l-a dărâmat. Sigur se simțea raspunzător. Era un om
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
la 26 februarie 1944; 15. - Klessheim, la 27 februarie 1944; 16. - Klessheim, în aceeași zi; 17. - Klessheim, la 23 martie 1944; 18.Klessheim, la 24 martie 1944; 19. - Rastenburg, la 5 august 1944; 20. - Rastenburg, în aceeași zi . Din examinarea stenogramelor celor 20 de întrevederi, desprindem că Ion Antonescu a supus atenției lui Htiler problema Trasilvaniei în general, chestiunile desprinse din impunerea și aplicarea dictatului de la Viena, anularea lui imediata sau după terminarea ostilităților în cadrul reuniunilor: 1,2,3,6,7
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
importantă a fost vizita efectuată de Conducătorul statului român la Berlin, în perioada 22-24 noiembrie 1940. În cadrul convorbirilor româno-germane, tema principală a constituit-o problema Transilvaniei; generalul pledând cauza românească prin expuneri „ de o lungime considerabilă," după cum se arată în stenograma discuției întocmită de interpretul personal a lui Hitler, Paul Schmitd. Această primă întrevedere, Antonescu-Hitler, a fost determinantă în planul relațiilor românogermane. Istoricul german Andreas Hillgruber consideră că, din 22 noiembrie 1940, Hitler a văzut în Antonescu omul de încredere pentru
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
mare a insulei.” În abordarea problemei, rolul lui Paul Schmidt este foarte important, dat fiind că - în afara cazurilor în care Ion Antonescu și-a dictat notițele asupra întâlnirilor sale cu Hitler traducătorul Fuhrerului a fost acela care a întocmit toate stenogramele întrevederilor, care s-au păstrat și editat dup război în două volume speciale, menționate deja. Toate măsurile militare și cele diplomatice din toamna anului 1941, măsuri care prefigurau demararea unei campanii de recucerire a Transilvaniei de Nord, aveau să fie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
României, pentru apărarea aeriană și consecințele unei schimbări de atitudine a Turciei în război), cea de-a patra a fost „chestiunea privitoare la atitudinea viitoare a Ungariei și ce se va petrece în spațiul ungar în viitorul apropiat”. Schmidt, în stenograma sa, îl confirmă pe Antonescu. Pe deplin stăpân atunci pe destinele Ungariei, Hitler a dat o garanție absolută că nu se va întâmpla nimic”, că va interveni decisiv „în cazul celui mai mic pericol (Schmidt). Era vorba, evident, de desfășurarea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
arbitrajului vienez. Oricum, Antonescu n-o declară, dar deja se putea dispensa de o asemenea asigurare, de vreme ce Germania nemaifiind capabilă să asiste România, el a rămas convins că-l alertase pe Hitler în privința posibilei detașări a Bucureștilor de Axă , deși stenograma Schmidt îl contrazice categoric, nespunând ceva despre un asemenea demers. Subliniem că, dacă cu adevărat, Mareșalul optase din acel moment, de la 5 august 1944, pentru părăsirea Axei, fapt pe care l-a comunicat precis lui Clodius în seara zilei de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 49. footnote> și solicitînd revenirea la înscrierea în Constituție a limbii române ca limbă de stat, în varianta ei exemplară: „Vă invit, domnilor deputați, să răsfoiți textele stenogramelor și alocuțiunilor dumneavoastră de acum patru-cinci ani. Vă asigur, veți decoperi cu plăcere că noi toți, cu greu, dar totuși, din an în an, învățăm a vorbi și a scrie mai corect. Aceasta s-a putut întîmpla doar datorită evoluției
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovenească era decretată limbă oficială a RSS Moldovenești, adevărata purtătoare a culturii scrise în republică era limba rusă. La numai cîțiva ani de la descompunerea imperiului sovietic, Mircea Snegur, pe atunci președinte al Republicii Moldova, adresa parlamentarilor țării invitația „să răsfoiți textele stenogramelor și alocuțiunilor dumneavoastră de acum patru-cinci ani. Vă asigur, veți descoperi cu plăcere că noi toți, cu greu, dar totuși, din an în an, învățăm a vorbi și a scrie mai corect. Aceasta s-a putut întîmpla doar datorită evoluției
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
excluderii din c.c., din partid și din conducerea Uniunii Scriitorilor a lui N. Breban, Într-o ședință ținută sub conducerea lui N. Ceaușescu, În februarie ’72. Dar ce m-a stupefiat și m-a Întristat cel mai adânc citind stenograma acestei triple excluderi - publicată În revista Dosarele istoriei, numărul 8 (84Ă din 2003 - nu au fost aceste „excluderi”, cât raportul conducerii de atunci a Uniunii Scriitorilor, al Biroului Uniunii, În care se aflau, În afară de prietenii mei apropiați, Cezar Baltag, Matei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii". "Stenograful cotidianului" se face poet social, se implică în "problematica timpului", în cea mai directă proză și în cele mai comune șabloane. Stilul "informativ" (v. Informativ, Jurnal), "simplu", tinde către un laconism substanțial, un "stil stenogramă" de proză în sensul cel mai diurn al cuvântului. Poezia realului prozaic impune un efort de simplificare, de esențializare radicală. Golul pune stăpânire și în plan lingvistic până la textura monolexicală. Percepția unei lumi destrămate sau tranzitorii determină un discurs "deconstructiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în afara celor prevăzute de lege: a) efectuează apelul nominal și ține evidență participării la ședințe a consilierilor; ... b) notează rezultatul votului și informează președintele asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărîri ce se adoptă de consiliu; ... c) supraveghează sau întocmește stenogramele și procesele-verbale, urmînd ca acestea să fie semnate, sigilate și parafate de persoanele prevăzute de lege; ține evidență proceselor-verbale ale ședințelor în dosare speciale; ... d) urmărește că la deliberarea și adoptarea unor hotărîri să nu ia parte consilierii care se
HOTĂRÎRE nr. 103 din 29 februarie 1992 pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108437_a_109766]
-
în absență acestuia. Articolul 21 Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvînt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidență hotărîrilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor-verbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. Articolul 22 Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
Articolul 111 Dezbaterile din ședințele Senatului se înregistrează pe banda magnetică și se stenografiază. Separat, prin grijă secretărilor, se întocmesc procese-verbale pentru fiecare ședința a Senatului. Procesele-verbale se semnează de către președinte și secretarii care l-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. Capitolul 4 Întrebări, interpelări, petiții
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
ședința a Senatului. Procesele-verbale se semnează de către președinte și secretarii care l-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. Capitolul 4 Întrebări, interpelări, petiții Secțiunea 1 Întrebări Articolul 112 Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor conducători ai organelor centrale ale administrației de stat. Întrebarea constă
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
secretarii care l-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. Capitolul 4 Întrebări, interpelări, petiții Secțiunea 1 Întrebări Articolul 112 Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor conducători ai organelor centrale ale administrației de stat. Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
ce nu sînt membri ai guvernului și orice alte persoane a căror prezenta se apreciază a fi utila, potrivit deciziei primului-ministru. Dezbaterile guvernului și modul de adoptare a hotărîrilor sau regulamentelor, ca și a oricăror alte măsuri, se consemnează în stenograma ședinței, certificată de secretarul general al guvernului. Articolul 7 Guvernul adoptă hotărîri, în exercitarea atribuțiilor proprii, și regulamente de aplicare a legilor, cînd prin lege s-a prevăzut aceasta. Membrii guvernului pot propune proiecte de hotărîri privind ramura sau domeniul
LEGEA nr. 37 din 7 decembrie 1990 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106864_a_108193]
-
și presa), prin compartimentele sale, îndeplinește următoarele atribuții: ... A. Colectiv secretariat: a) primește și înregistrează corespondență, materialele pentru ședința, asigură evidență, distribuirea și circulația documentelor; ... b) asigura pregătirea mapelor de ședință pentru membrii Consiliului Concurenței; ... c) întocmește și asigură consultarea stenogramelor și a proceselor-verbale ale ședințelor în plen și în comisii ale Consiliului Concurenței; ... d) îndeplinește și alte atribuții încredințate de conducerea Consiliului Concurenței. ... B. Serviciul relații cu publicul: a) primește, înregistrează și transmite Consiliului Concurenței petițiile persoanelor fizice și juridice
REGULAMENT din 28 februarie 1997 de organizare, funcţionare şi procedura al Consiliului Concurentei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116776_a_118105]
-
sesizare se face trimitere și la art. 88 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, conform căruia "raportul comisiei însărcinate să examineze o inițiativă legislativă se difuzează, prin grijă Biroului permanent, deputaților, cerință care s-a omis, așa cum rezultă și din stenograma ședinței Camerei Deputaților în care s-a dezbătut raportul Comisiei de mediere". 2. De asemenea, autorii sesizării arată că, întrucât nu au înțeles să participe la dezbaterea raportului Comisiei de mediere, atâta timp cât acesta nu a fost difuzat, deputații din grupurile
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
de 22 decembrie 1998 și de pe lista conținând consemnările la apelul nominal din aceeași ședință. Președinții Camerei Deputaților și Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere obiecția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, stenograma ședinței Camerei Deputaților din 22 decembrie 1998, raportul Comisiei de mediere, lista de prezență a deputaților la ședința din ziua de 22 decembrie 1998, lista conținând consemnările la apelul nominal din aceeași ședință, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
sesizării îl evocă fără a menționa explicit că a fost încălcat, se constată că acesta este, într-adevăr, un text care vizează procedura de adoptare a legilor, a hotărârilor și a moțiunilor, stabilind cvorumul legal pentru adoptarea lor. Din examinarea stenogramei lucrărilor Camerei Deputaților din ziua de 22 decembrie 1998 rezultă că a fost îndeplinit cvorumul legal, întrucat votarea primului punct al raportului Comisiei de mediere a avut loc înainte ca grupurile parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M. și P.U.N.R. să
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
existența cvorumului legal. Îndeplinirea condiției constituționale de cvorum, la votarea pct. 2 și 3 ale raportului Comisiei de mediere, rezultă din adiționarea voturilor exprimate și a numărului de deputati prezenți în sală, care nu au votat, așa cum reiese din consemnările stenogramei. În acest sens, președintele de ședință a menționat, astfel cum rezultă, de asemenea, din stenograma, ca, referitor la pct. 2 al raportului Comisiei de mediere, au fost exprimate 168 de voturi pentru, nici un vot împotriva și 6 abțineri, precum și că
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
raportului Comisiei de mediere, rezultă din adiționarea voturilor exprimate și a numărului de deputati prezenți în sală, care nu au votat, așa cum reiese din consemnările stenogramei. În acest sens, președintele de ședință a menționat, astfel cum rezultă, de asemenea, din stenograma, ca, referitor la pct. 2 al raportului Comisiei de mediere, au fost exprimate 168 de voturi pentru, nici un vot împotriva și 6 abțineri, precum și că în sala mai erau prezenți încă 15 deputați care nu au votat. Cu privire la pct. 3
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
2 al raportului Comisiei de mediere, au fost exprimate 168 de voturi pentru, nici un vot împotriva și 6 abțineri, precum și că în sala mai erau prezenți încă 15 deputați care nu au votat. Cu privire la pct. 3, s-a consemnat în stenograma că au fost exprimate 168 de voturi pentru, în Camera mai fiind prezenți și alți 6 deputați care nu au votat, considerându-se, astfel, îndeplinită condiția de cvorum. 3. În legătură cu faptul că la votarea pct. 2 și 3 din raportul
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
Camera mai fiind prezenți și alți 6 deputați care nu au votat, considerându-se, astfel, îndeplinită condiția de cvorum. 3. În legătură cu faptul că la votarea pct. 2 și 3 din raportul Comisiei de mediere au fost prezenți în sală, conform stenogramei, și deputați care nu au votat, se reține că, prin Decizia nr. 4 din 11 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că neparticiparea
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]