828 matches
-
un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur [Niculiță-Voronca, II]. "Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ ("Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie."); moartea sau plecarea șarpelui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează în această narațiune, alături de divinitate, și îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat și norocos"; "să fie hoț și criminal"; "lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de stihiile naturii, îi cunosc semnele și știu să le interpreteze. Intrând în contact cu necunoscutul, cu ceea ce stimulează frica și imaginația majorității, păstorul ajunge să-și formeze un soi de știință naturală, neaccesibilă oricui. În plus, "aceștia constituiau un grup social
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
52 Cadrul de bază cuprinde câteva imagini ale focului, mai precis ale cărbunilor încinși care, într-un fel, vin să sugereze scopul pentru care suntem în acel loc: cercetarea divinației în cositor. Imaginea focului readuce în prim-plan simbolismul acestei stihii, adesea asemănată puterii divine. El este imagine a divinității prin excelență. Aparținând sferei sacrului, focul are o reprezentare duală. El este cel care purifică și ucide, cel care dă viață (focul viu), dar poate aduce și moartea. Imaginea bătrânului alchimist
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
raportul antecedent-succedent, respectiv proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa pus? (M. Emi nescu); Unde ești, Elohim?/ Umblăm turburați și fără de voie, / printre stihiile nopții te iscodim, / sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie / șintrebăm de tine - Elohim! (L. Blaga); În cer, / Bate ora de bronz și de fier, / Întro stea / Bătu ora de catifea. (T. Arghezi) - asociere de tip cauzal: are rolul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“ (era târziu, întrun târziu, târziu după miezul nopții). Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru nuvela studiată Protagonistul nuvelei, Ghiță, este centrul de iradiere a semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și „teza morală“ a textului. Eroul lui Slavici este un personaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn...) Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Consider că aceste două ipostaze validează opinia criticului N. Manolescu, care afirma: „Poetul se joacă pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“. Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Subiectul nuvelei însumează episoade narative de mare tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor dezlănțuite, în care se săvârșesc jaful, crima, trădarea, uciderea Anei, a lui Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane este ireductibil legată de aventură eroinei eliberate de oricare constrângere și care își inventează singură rolul. 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc Femeia se definește prin locul său în familie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
activ și masculin, în timp ce pământul și apa sunt elemente pasive și feminine.159 Aerul este asociat cu vântul și răsuflarea, reprezentând "lumea subtilă, așezată între cer și pământ, lumea expansiunii"160 "Substanță a schemei ascensionale" (Gilbert Durand), aerul se asociază stihiei pure și purificatoare, mișcării permanente, vitezei (iute ca vântul), suflului vieții, înălțimilor cerului, luminii astrale, libertății, principiului masculin, activ și fecundator.161 În mitologia românească, arhetipul aer își are corespondența în simbolistica "vântului". Sinonim cu suflul divin, cu spiritul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cele mari, primăvara, sunt pentru ca să desfacă mugurul, să înfrunzească pădurea, iar cele de toamnă să deie frunza jos, să usuce, să desfrunzească."171 Fie că este activ, "motor al vieții", ilustrând pulsiunile lăuntrice ale omenescului, sau năvalnic, ca dezlănțuire a stihiilor primordiale, vântul repune lumea în ordine, convertind-o la starea dintâi a creației. În majoritatea mitologiilor, aerul este prezent sub trei aspecte: elementul calm (zeul egiptean al atmosferei, Shu, ca mediator între cer și pământ; element violent, personificat de divinitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incași, Inti, era "legat" ritualic de "piatra sacră, Intihuatana, folosită ca "ceas solar".109 "Zeul-Soare" sau "Dumnezeul dăruit" era sărbătorit, în trecut, "pe cele mai înalte piscuri de munte", păstrându-se, astăzi, în tradiția românească, prin Nedei, care amintesc de "stihia primordială".110 c. Imaginea-cronotop Prin rit și prin ritual, cultul soarelui a prins rădăcini în traiul de zi cu zi al țăranului român, întrupându-se în destinul artistic al creației, fiind prezent în legende, basme, descântece, în diferite ipostaze ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale pământului.343 Din punct de vedere mitic, șarpele este dual, material, androgin, și șarpele spiritual, ca arhetip al haosului, al Increatului, dar și principiu al vieții primordiale. În arta geto-dacă, șarpele magic este prezent, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
adăugat câteva perversități: bârfa și voyeurismul, fascinația pentru orori, tâlhăria și crima premeditată, iar această grea moștenire genetică, care răsare de la sine atunci când nu este ținută în frâu de educație și de rigoare morală, a ajuns astăzi să ne otrăvescă, stihie corupătoare și ucigașă, traiul de zi cu zi. Cum a fost posibil acest lucru? Cel mai la îndemână răspuns ar fi, bineînțeles, "datorită oamenilor care au reinventat presa liberă", de regulă foști agenți ai poliției politice, slugi de-ale fiului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
simpatiilor mele românești). E stupid și inutil, pentru că numai cine nu l-a degustat vreodată live nu știe că Harry Tavitian e unic. Așa cum sunt sau cum vor rămâne și toți ceilalți evocați mai sus. Pe scenă, Harry e o stihie magnetizantă, imprevizibil, ludic, scurtcircuitând alene, ca un fulger cald și efervescent. Numai cine a avut privilegiul de a-l cunoaște știe că el este de fapt de o bunătate care ar trebui să-i facă să roșească pe schimnici, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești (Emil Racoviță, acum), comuna Dănești, județul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
la pământ cu ochii negri ca mura și gura ca rubinul. Boierul o duce sub un copac mare și, luând chezășie cerul, jură s-o iubească până la moarte: Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare, Pământul tot în cutremur, și stihiile-n perzare Sămăna înspăimîntate de atâta pătimire!... După aceea, vulnerat, îndrăgostitul cu giubea își poartă "melanholia" prin singurătăți. Visul amorului aduce o bănuială de Roman de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și nu se plimbă; a apei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE Ț. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpastii de lumini, În pădurile din crește șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având că preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui” {\cîte 116}, Surănesti (Emil Racoviță, acum), comuna
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]