824 matches
-
alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la pământ cu ochii negri ca mura și gura ca rubinul. Boierul o duce sub un copac mare și, luând chezășie cerul, jură s-o iubească până la moarte: Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare, Pământul tot în cutremur, și stihiile-n perzare Sămăna înspăimîntate de atâta pătimire!... După aceea, vulnerat, îndrăgostitul cu giubea își poartă "melanholia" prin singurătăți. Visul amorului aduce o bănuială de Roman de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și nu se plimbă; a apei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se feri la o parte, cu fața umbrită de întristare, cu umărul rezemat de horn. Vitoria își trase broboada peste gură și rămase dreaptă pe scăunașul său, cu brațele încrucișate pe sâni, prvind fără să vadă frământarea de-afară a stihiilor” * “Toți o întreabă de omul ei. Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată . Cu toate acestea râde și le răspunde ager” * “În douăzeci de ani am ajuns să-I cunosc drumurile și întoarcerile...Știe că-l
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ieri care este și de azi, ci și, cine ar crede, un crivăț cu alice de gheață În plină vară arabă. Zilele Însuflețirii și ale consimțirii, diluând până ieri răul ubicuu și reinventând binele din nimic sunt anulate, instantaneu, de stihia neînțelegerii care se crede clarvăzătoare. Brusc, echinocțiul și solstițiul Își inversează, Într-o clipire, rolurile, dar se unesc sub pulpanele zgripțuroaicei, Întețind frustrări și furie. August pălărierul, clovn bufon și confesor, nu mai poate fi de folos, s-ar zice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
diversiune. Repet ce a proferat la ultima anchetă, 19 dec. colonelul Boțârlan: “Dacă nu te astămperi, “te radem” domnule Tacu, “te radem”, ai înțeles?” In cartea de față se ascund prin filiații machiavelice umbre subtile din cronologia tensionată a prerevoluției, stihii care au căutat să-mi distrugă familia în vremea comuniștilor și ÎN CONTINUAREA ANILOR DE DUPĂ 1989. Se ivește cred, oportunitatea readucerii în discuție a notei DSS nr. 311/MA/D/ către indicativul GH/113 aparută în “Ziarul de Iași” nr.
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea inspirată a unei scene apocaliptice: omul singur (în cazul de față, Adam Jora) în luptă cu stihiile mării. Din nou autorul amintește că talentul lui, remarcabil, are nevoie de altă viziune și alt stil epic pentru a se ilustra în plenitudinea lui. Prilejul i-l oferă ampla scriere romanescă Cronică de familie, cu 24 de părți și
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
universul paradisiac al copilăriei, recuperează vestigiile trecutului unor locuri și motivele mitice și artistice care le-au făcut faimoase (soarele din cioplitura porților, coloritul luminiscent al țesăturilor, orațiile etc.), fără însă a cădea în idilism. Acest univers e amenințat de stihia vremurilor: „Au înțărcat oile de frig, / Ger subțire a coborât în grâu, / Copacii regretă mugurii țâșniți / Și în mame tresar pruncii.” Astfel, Cer înfrunzit fixează două dintre liniile axiale ale poeziei lui G.: celebrarea unei lumi mirifice și sentimentul elegiac
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
de a i se împotrivi fățiș, complăcându-se într-o rece expectativă. „Realismul privirii” (N. Manolescu), decuparea amănuntelor aparent nesemnificative, dar care, prin acumulare, declanșează criza, conferă romanelor lui D. veridicitate artistică, atestându-le capacitatea de a surprinde încleștarea dintre stihiile interioare ale subconștientului și datele existenței obiective. Macul galben (1980) și Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată jalea pe care o lasă în urmă, războiul, „stihie” devastatoare, insuflă bucovineanului podidit de patriotice simțiri impulsuri de energie combativă. O antologie din versurile lui C., Scrieri lirice, s-a editat în 1970. Respirând o seninătate ce îngăduie și câte o inflexiune de umor, sonetele - înmănuncheate în Scrieri lirice
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
se înscriu și proiectele de a tipări Cugetările lui Oxenstiern, Aventurile lui Telemah de Fénelon în 1783 și scrierea Teatrul politic a lui Ambrosius Marlianus. Lui G. i se atribuie traducerea unei culegeri de texte iluministe cu titlul Despre știința stihiilor (1780), deși nu este exclus ca ea să-i aparțină lui Gherasim Clipa. Manuscrisul pune alături de meditații din iluministul J.-B.Massillon, fragmente din Fénelon (Traité de l’existence et des attributs de Dieu și Dialogues des morts) și citate
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
noi despre limitele puterii despotice; se avertizează că „păcatul celor mari” va fi judecat de instanțe supreme, aflate pe pământ: legea și istoria. Spiritul enciclopedic al timpului se răsfrânge și în textele din antologie care se ocupă de elementele naturii, „stihiile” (autorul urmând îndeaproape tratatul filosofic al lui Fénelon), de pământ, agricultură și economie sau de corpul omenesc. Textele tălmăcite care au la bază Pensées sur différents sujets (1751) de Massillon, toate aducând idei de rezonanță socială, au fost singurele fragmente
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
al lui Fénelon), de pământ, agricultură și economie sau de corpul omenesc. Textele tălmăcite care au la bază Pensées sur différents sujets (1751) de Massillon, toate aducând idei de rezonanță socială, au fost singurele fragmente tipărite din manuscrisul Despre știința stihiilor. Ele au apărut însă într-un volum, fără autor, tipărit cu titlul Hrisun Engolpion (1816). Pe plan lingvistic, traducerea probează o etapă de tranziție în lexic, unde apar, alături de cuvinte turcești și grecești, neologisme neolatine. SCRIERI: Despre știința stihiilor, în
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
știința stihiilor. Ele au apărut însă într-un volum, fără autor, tipărit cu titlul Hrisun Engolpion (1816). Pe plan lingvistic, traducerea probează o etapă de tranziție în lexic, unde apar, alături de cuvinte turcești și grecești, neologisme neolatine. SCRIERI: Despre știința stihiilor, în Hrisun Engolpion, Iași, 1816, reed. fragm. în Duțu, Coordonate, 261-275. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., 190-193; N. Iorga, Francmasoni și conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VIII, 1927-1928; Al. I. Ciurea, Leon Gheucă
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
În Biblie, termenul filosofie apare o singură dată, în Epistola către Coloseni a Sf. Apostol Pavel (2, 8): "Luați aminte ca nu cumva cineva să facă din voi o pradă prin filosofie și prin deșarta înșelăciune din predania omenească, după stihiile lumii și nu după Hristos"19. Preocupat să distingă creștinismul ca religie de diferitele gnoze și sisteme filosofice bazate pe acestea, Pavel dă, de fapt, tonul unei atitudini ostile față de o imensă tradiție antică: aceea a încrederii omului în capacitatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele mare cu cel mic, lătrând, brehăiască și de faptul scârnav să să veselească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frângă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orânduiala bună în veci nu mai vadză, toate îndrăpt și-n stânga să să-nvârtejască, de jele să să uluiască, de ciudă să să amurțască, și dreptatea Inorogului în veci povestească"88. Sensul acestui pasaj, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi și a voastră socoteală, precum a adevărului poftéște orânduială, ca nici pre pământ, nici în văzduh, nici în apă și nici în foc și așéși, nici undeva loc de traiu a avea va putea, ce doară în a cincilea stihie lăcaș deși va dobândi (că obiciuită ieste fortuna, pre cel ce multe haine poftéște a cerca și de cele ale sale a-l dezbrăca)"10. E greu de răspuns unei asemenea demonstrații, mai ales că evidența însăși îi dă dreptate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrurile sub unghiul viziunii care antrenează o concepție asupra lumii date, o atitudine articulată în raport cu lumea? Lumea e compusă și ea dintr-un șir de unicități, dintr-un angrenaj de monade la nivelul ființelor și obiectelor, al spețelor și al stihiilor. Solitudinea poetului apare înconjurată de singurătățile microcosmice care alcătuiesc macrocosmul: "Lacrima se odihnește în ochi,/ Timpul face la fel, în sineși.//(...) Apa, în picătura ei,/ scaldă mulțimile,/ văzduhul primenește păsările/ cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
togă de ,păstor" al ținutului. De actor literar pribegit în pustie. Acolo așteaptă o altfel de lume, făcută din pietre trăsnite, din ape descîntate cu cenușă, din minuni năpraznice. O lume care purcede din Vechiul Testament în Transilvania cu capcîni și stihii. Ei îi închină George Vulturescu o poezie de lotru. Monograme pe pietrele Nordului, bucată care se lipește de Nord și dincolo de Nord (2001) și de Stînci nupțiale (2003) e spartă în trei cicluri. Primul poartă titlul cărții, celelalte două sînt
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
ale sale, cu răsunet continental, Preliminaires de la Guerre ŕ l'Est și Les derniers jours de l'Europe, care schițează o concepție salutară, de fapt singura concepție de această factură de care are nevoie ,lumea liberă", în impactul său cu stihia totalitară: , S-au găsit și unii români care să spună - cu toată buna-credință, nu ne îndoim - că Gafencu se ocupa prea mult de Europa și prea puțin de România. în realitate, niciodată Gafencu nu lupta mai mult pentru România decît
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
lui Philippe Sollers - sau chiar vreo pictură pe un zid (vezi poveștile pe această temă compilate de Carrière în Cercul mincinoșilor). Orice oază îți oferă azil, pentru o vreme, însă nu știu de te apără - pe întregul interval - și de stihii. Știu numai că fata morgana nu e niciodată o ficțiune. Nici corabia fantomă nu e. Insula are o calitate în plus, în raport cu utopiile localizate altundeva. Nu e doar neștiută și cu neputință de a fi găsită, deci oricînd și oriunde
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
din pulpana lui Ceaușescu. și ce dacă licența obținută de poetul de curte se referă la cu totul altceva decât la editarea unei reviste („activități de educație, instruire, divertisment, sportive și culturale” — am citat din comunicatul CRP)? Poate opri cineva stihia de Bârca să batjocorească tot ce-i iese în cale? Din astfel de aberații, abuzuri și nebunii e alcătuită România de azi. Însumate, ele sunt la fel de grave ca și devalizarea băncilor de către bandele organizate de securisto-politicieni, ca și corupția deșănțată
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
sau din greșeli voite, într-un mers îndrumat din interior - pe față sau ocult - sau din exterior, după 1990, inclusiv ce trăim acum. Nu exclud "socialul" și "politicul", corupția și "mafii" și "forțe ascunse" ori externe, si imixtiuni ale unor stihii vechi, "infiltrate" în structurile aparent noi, si sclerozarea în stereotipii de organizare, de conducere, de birocrație predominantă - iar dacă am omis ceva "important" sau ceva ce nu mai menționez aici din cerințe de încadrare într-un spațiu grafic limitat, subliniez
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
Slobozia-Măgura), născută la data de 30 august 1963 în localitatea Slobozia-Măgura, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, str. Luceafărul 13. (826/2006) Copii minori: Stamatin Marius, născut la data de 21.08.1997. 99. Stihii Alina, fiica lui Andrei (fiul lui Gheorghe, născut la 9.05.1929 în localitatea Cuhnești) și Tatiana, născută la data de 7 septembrie 1984 în localitatea Cuhnești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuhnești. (2.570/2008
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]