5,507 matches
-
79%. Celelalte grupe sunt eterogene cu valoarea coeficientului de variație cuprinsă între 43,64% și 64,33%. Graficul 34. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru forța maximă pe tren inferior Analizând valorile vitezei de reacție la stimul vizual din graficul 36, putem observa faptul că acestea sunt cuprinse între 263,2 milisec. (minim) pentru grupa copiilor normali și 2265 milisec (maxim) pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Comparând valorile medii ale celor patru grupe putem afirma
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ale celor patru grupe putem afirma faptul că între toate cele patru grupe exista diferențe puternic semnificative statistic pentru 0,001< p < 0,05. Graficul 36. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru timpul de reacție la stimul vizual Luând în calcul valorile coeficientului de variabilitate, putem observa că cea mai omogenă este grupa copiilor cu sindrom Down, cu CV = 12,2 %. Grupa copiilor normali este și ea omogenă cu un coeficient de variație de 24,74%. Celelalte
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
76% mai mare decât media copiilor normali. Celelalte două grupe au valori inferioare fată de grupa copiilor normali, 65,95% pentru copii cu sindrom Down, respectiv 49,46% pentru copii cu dizabilitate mentală severă. 13. La viteza de reacție la stimul vizual, cea mai critică valoare se înregistrează la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă cu 860,56% mai mare decât valoarea grupei copiilor normali. 14. Deși copii cu sindrom Down au un indice de inteligență mai mare decât grupa copiilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
relația anterioară, simultană sau posterioară dintre victimă și agresor, reacțiile victimei fiind rezultatul acceptării sau refuzului scopului relației, a reflectării acestui scop în psihicul victimei. În mod receptiv, atitudinea victimei și a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care comandă aceste comportamente. Factorii de risc natural. Comportamentul victimei este justificat în mod obiectiv de modul de înțelegere a exigenței sociale, modul de determinare în raporturile interindividuale, de calitățile individuale de natura psihică, morală și intelectuală
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în care intră atacul, faza și perioada și modelul organic, în care intră procesul. Le vom analiza în continuare. Modelul funcțional prezintă trei aspecte: atacul, faza și perioada. Faza este alternarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli încă insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau ani de zile după care poate dispărea fiind urmată de o restaurare completă. Fazele sunt reprezentate prin totalitatea stărilor mintale fluctuante, fie spontane, fie ca un rezultat al experiențelor și evenimentelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anterior, cu unul nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul. O altă metodă de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială”. Plasarea subiecților voluntari în condiții de izolare absolută în raport cu stimulii vizuali, auditivi, tactili, poate duce la apariția rapidă a unor tulburări psihice, în special din sfera perceptivă de tipul halucinațiilor. Concomitent, se pot instala stări de neliniște, anxietate, agitație și tulburări de conștiință. Tulburări psihice pot fi produse, experimental, prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colectiv. Tulburări psihice cu caracter experimental au fost obținute de către specialiști prin metoda „deprivării senzoriale”. Aceasta constă în selecționarea unui lot de subiecți voluntari care sunt plasați în condiții speciale, de izolare termică, fonică și vizuală, fiind urmăriți permanent. Absența stimulilor senzoriali, în speciali a celor acustici și vizuali, va declanșa apariția unor stări de neliniște, anxietate, halucinații și tulburări de conștiință de diferite grade și intensități. O altă metodă constă în deprivarea somnului. Subiecții voluntari sunt împiedicați să doarmă. Suprimarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normale sunt următoarele (A. Porot): a) unitatea și identitatea, care fac ca personalitatea să fie un tot coerent, organizat și rezistent; b) vitalitatea care este ansamblul animat și ierarhizat, a cărei dinamică este condiționată de oscilațiile interioare (endogene) și de stimulii externi (exogeni); c) luarea la cunoștință, ca acțiune prin care individul își reprezintă mintal toate activitățile sale; d) raporturile cu mediul ambiant, prin care Eul personal „se opune” sau „se pune de acord” cu mediul social sau cu lumea fizică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri totul apare neclar, ca prin ceață, zgomotele sunt înăbușite, surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a) stările stuporoase; b) în cursul schizofreniei; c) în sindromul de depersonalizare și derealizare din cursul afecțiunilor organice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a) stările stuporoase; b) în cursul schizofreniei; c) în sindromul de depersonalizare și derealizare din cursul afecțiunilor organice cerebrale. 3) Iluziile Iluziile sunt false percepții la baza cărora se află un stimul senzorial real, dar care nu este perceput așa cum este el de fapt în realitate, ci în mod deformat. Iluziile se datorează unor tulburări de percepție asociate unor stări afective speciale (frica din timpul nopții, iluziile optico-geometrice, iluziile de greutate etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindroamele depresive. b) Iluziile auditive, constau în a identifica diferite zgomote cu sunete de alta natură. Ele apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și de halucinațiile funcționale, în care stimulii reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și adaptare în realitate, ca o participare activă a individului la mediul său de viață. Atenția poate fi voluntară, involuntară sau spontană și post-voluntară. Ca ea să se poată produce este necesar ca persoana să vină în contact cu anumiți stimuli din exterior sau din interiorul său, care să-i trezească interesul. Din aceste motive, calitatea atenției unei persoane este dată de următorii factori: intensitatea stimulului, caracterul de noutate al acestuia, interesul pe care stimulul îl trezește pentru individ, o anumită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea să se poată produce este necesar ca persoana să vină în contact cu anumiți stimuli din exterior sau din interiorul său, care să-i trezească interesul. Din aceste motive, calitatea atenției unei persoane este dată de următorii factori: intensitatea stimulului, caracterul de noutate al acestuia, interesul pe care stimulul îl trezește pentru individ, o anumită stare afectivă pe care o declanșează, starea fiziologică a persoanei din acel moment. Ca proces psihic, atenția are următoarele calități: a) concentrarea, constând în delimitarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să vină în contact cu anumiți stimuli din exterior sau din interiorul său, care să-i trezească interesul. Din aceste motive, calitatea atenției unei persoane este dată de următorii factori: intensitatea stimulului, caracterul de noutate al acestuia, interesul pe care stimulul îl trezește pentru individ, o anumită stare afectivă pe care o declanșează, starea fiziologică a persoanei din acel moment. Ca proces psihic, atenția are următoarele calități: a) concentrarea, constând în delimitarea unei sfere precise de obiecte asupra cărora este orientată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Somnolența este o stare de dormitare continuă, dar din care bolnavul, cu care se poate comunica, poate fi trezit ușor. 3) Soporul este o stare de somnolență din care însă bolnavul nu poate fi trezit decât prin aplicarea unor stimuli deosebit de energici. 4) Torpoarea este asemănătoare unei stări de somnolență, dar care are o intensitate mult mai profundă decât aceasta. 5) Obnubilarea sau „încețoșarea” stării de conștiință este acea tulburare în cursul căreia percepțiile devin mult mai vagi, atenția nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului cerebral. Din punct de vedere psihopatologic acesta constă dintr-o tulburare de conștiință însoțită de imobilitate, alalie, bolnavii răspund motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt tulburări specifice de conștiință, cunoscute și sub denumirea de „crize uncinate” descrise de H. Jackson, datorită asocierii acestora cu leziuni ale uncusului hipocampic. Ele apar brusc, asociate cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în general, este posibilă numai prin raportarea acesteia la istoria vieții individului, la psihobiografia acestuia (L. Binswanger, Y. Pélicier). Orice persoană se situează între „necesitatea internă a constituției sale somato-psihice și constrângerile externe ale lumii” afirmă Y. Pélicier. Persoana primește stimuli din mediu și răspunde prin acțiuni, conduite etc. În funcție de calitatea, intensitatea, durata și utilitatea acestora se disting următoarele reacții: reacții normale și reacții patologice. Psihobiografia unei persoane are un caracter evenimențial. Persoana asimilează stimulii și elaborează răspunsuri la acțiunea acestora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumii” afirmă Y. Pélicier. Persoana primește stimuli din mediu și răspunde prin acțiuni, conduite etc. În funcție de calitatea, intensitatea, durata și utilitatea acestora se disting următoarele reacții: reacții normale și reacții patologice. Psihobiografia unei persoane are un caracter evenimențial. Persoana asimilează stimulii și elaborează răspunsuri la acțiunea acestora. Istoria psiho-biografică se înscrie în limitele situațiilor evenimențiale ale vieții individului, situații în care este angajat în totalitate, fiind în același timp, în mod permanent, obligat să opteze pentru soluții la acestea. În condiții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul actelor violente, crize de mânie sau de angoasă. 6) Coma reprezintă gradul cel mai sever de tulburare a stării de conștiință. În cursul acesteia, bolnavul este incapabil de a simți sau de a putea răspunde în mod adecvat la stimulii externi sau la propriile sale nevoi interioare. Coma este un fenomen psihopatologic de diferite grade ca profunzime, mergând de la somnul adânc până la starea de stupoare. 7) Stupoarea este o stare psihopatologică intermediară între tulburarea ușoară de conștiință și coma profundă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice, centrate pe polul hiperkinetic sau pe polul akinetic, așa cum se poate desprinde din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
botezat-o în chip ciudat: hiperrealitate (hiperreality). Era începutul gândirii postmoderniste în teritoriul monastic al educației. Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie a lumii pe care o obținem prin stimuli externi - atât și nimic mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realitate, noi construim filtre cognitive între presiunea socialului și sistemul personalității (Neculau, 1997). Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Ele contribuie hotărâtor la procesul de formare a conduitelor și de orientare a comunicațiilor sociale. Reprezentările nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și opiniile, atitudinile, reflecțiile celor cu care individul intră în interacțiune. Orice Alter, crede Ivana Markova, intră în dialog, „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui raport social specific: o relație antagonistă, chiar conflictuală (sau măcar de opoziție), față de o concepție alternativă. Este o luptă pentru instaurarea unui alt mod de gândire, apelând la schematizări și stereotipii. Ea simplifică realitatea, reduce complexitatea fenomenului la câțiva stimuli bine reliefați, utilizând ca instrument de persuasiune repetiția, schematizarea, sloganul. Ca strategie psihologică: polarizarea, evacuarea ambiguității, stilizarea până la schematizarea stereotipă, apelându-se chiar la sloganul grosolan. Biciuirea emoției publice este modalitatea prin care se întărește o credință, o atitudine, o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interpersonale formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat și încorporat de membrii unei comunități (Neculau și Curelaru, 2003). Achiziționăm capital cultural - spune Pierre Bourdieu - de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]