1,177 matches
-
Manoil, Oană Giulea, Costea Orăș, Oțel, Hedea Crețu, Micu Craiu, Stețco Dămcăuș, Vlaicu cu Duma, Hodro Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălvinco Logofăt Dobru 1457-67 Diaci: Borcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Buftea (cetatea Albă) Belco (Cet. Albă) Petrică Iachimovici Iațco Hudici Gangur (Orhei) Ivașcu Hancovici Fete Sotcă (Roman) 5 Iun. 1470 Boureanu Ștefu Cernat Ciocârlie La m.rea Bistrița Iuga vistiernic Teodor Bodea spătar arhimandritul Iuga postelnic Negrilă paharnic Luca stolnic Neagu comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua venirii ei donație pentru bolniță Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete (Roman) (Albu nu e) Gangur a murit Ciocârlie Ștefu Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hâncovici Badea scos = Vrânceanu (spătar) sau mort Iuga vist. Negrilă scos Iuga post. Alexa, scos = Dajbog Paharnic = Toma Stolnic Neagu mort = Huru Comis Isaia, Negrilă, Alexa Boda scoși după 18 Iulie 1470 tăiați la Ian. 1471 10 Sept. 1471 Teoctist Tarasie Stanciu & Mârza Vlaicu & Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10 Sept. 1471 Teoctist Tarasie Stanciu & Mârza Vlaicu & Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311) col II Vaslui 1474 29 Noem. Paul Ogniben cu trimiși dela Asan-beg solie se oprește în tabără la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1472 Radu Gangur Ion Ciocârlie 8 Ian. 1473 7 Maiu 1473 copii Alexandru 3 Sept. 1473 Petru Bogdan Iliaș Mihai spătar în locul lui Vrânceanu 9 Dec. 1473 Vrânceanu spătar Aug. 1474 Mihău spătar / Mihău Vrânceanu? 11 Mart. 1475 April " Barsu stolnic Borș La Voroneț, egumen popa Misail (1472) Cozma Coteț La Fântânițe Dan Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o justificare pentru Ștefan ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca această orientare politică să nu-i fi mulțumit pe unii mari boieri, care o socoteau ca fiind foarte primejdioasă. Așa s-ar explica de ce, la 16 ianuarie 1471, la Vaslui „au fost tăiați Isaia Vornic, Negrilă ceașnic și Alexa stolnic”, după cum notează pe scurt letopisețele din vremea lui Ștefan cel Mare și cronicarul Grigore Ureche. Prin solii săi, Ștefan cel Mare i-a cerut regelui Cazimir să intervină pentru aplanarea conflictului cu Radu cel Frumos. Era, mai degrabă, o formulă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Războieni, nu s-a datorat numai pierderilor: 200 de morți și 800 de prizonieri, ci și faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
există nici o excepție în fața judecății domnești, și chiar atunci când este vorba de mari boieri, cazurile litigioase le rezolvă domnul. Semnificativ în acest sens mi se pare documentul din 14 octombrie 1473. În fața domnului și a Sfatului său a venit Petrea stolnicul, fiul lui Andrică, deci un boier care făcea parte din Sfatul Domnesc, și s-a judecat cu Ilca, fiica lui Petru Ponici. Acesta din urmă a fost el însuși mare dregător, pârcălab de Suceava în 1457, septembrie 8 și până în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însuși mare dregător, pârcălab de Suceava în 1457, septembrie 8 și până în 13 februarie 1458. A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
februarie 1458. A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea, stolnicul lui Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmașii boierului Rotâmpan, care avea uric de la Alexandru cel Bun, patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătatea cealaltă din satul Piscul. În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la gura Gerului. În aceeași zi, partea de jos din același sat este dăruită lui Frunteș stolnic, alt dregător din Sfatul Domnesc, căruia i se va da încă un privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perioada în care s-a aflat în funcție dregătorul. Altfel, se indică anii de domnie. Mențiuni documentare după anul 1504 Într-un document este vorba de întărirea a trei părți dintr-un sat, în care se afla curtea boierului Petru stolnic, plus alte două sate, dintre care unul era cumpărat de la mama lui. Clănău spătarul cumpără trei sate, iar într-un document îi este întărit un sat. Patru sate le sunt întărite lui Neagu vornic și lui Tăbuciul Mititelul și fratelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți destui pani”. Această participare aleasă, la fixarea hotarului unui sat, ne arată cât de important era actul în sine. Ștefan cel Mare întărea scutirile pe casele Moldoviței din Suceava (12 august 1457). La 31 august
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]