1,936 matches
-
impracticabilă seara); în odăița unde și așa nu știu cum de încăpuseră un pat și un șifonier se întindeau rufele sugarului (obiectiv, recunosc deci șí dezavantajele „celorlalți”: numai că ei erau intrușii, iar noi eram cei invadați în conformitate numai cu legile strâmbe, cum este firesc să le numesc). și iarăși, într-o bună zi, pe la mijlocul anilor ’50, «au făcut schimb» șí urmașii nepoatei, venind o pereche de tineri «ingineri pe puncte» („hazul-de-necaz românesc” - cum am denumit această „calitate” - caracterizase astfel în special
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va petrece „judecata” și a părăsit ședința, pretinzând că avea o... «partidă de șah». Evident, am „pierdut” (astăzi pare «evident», într-atât ne-am obișnuit cu justiția comunistă, dar pe atunci ne-a uluit, ne-am trezit în crunta realitate strâmbă, din încă adormitoarele lozinci în limba de lemn a „lumii drepte”). Așadar, „evident”, reclamantul a câștigat procesul, B. a plătit «cheltuieli de judecată», dulapul vernil de bucătărie a rămas neclintit ani de zile, «servanta» s-a alipit de un frigider
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în perioada ceaușismului agresiv, exprimă laconic și percutant oprimarea ființei în universul totalitar, ale cărui mecanisme s-au infiltrat malefic în conștiințe. Aici tonul devine parodic, demistificator, poetul dând în vileag absurdul totalitarismului prin mimarea logicii strâmbe și a limbajului plin de clișee al acestuia. Uneori demistificarea, mai puțin apăsată, e cu bătaie mai lungă, așa cum se întâmplă în parabolele ironic-meditative prezente mai cu seamă în ultima parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
valoarea și frumusețea. Să scrie nu cu gândul că va fi citit peste o sută de ani, ci cu dorința de a fi în mintea și inima oamenilor pentru o zi.” P. a publicat și o antologie SF, Imperiul oglinzilor strâmbe (1993), însoțită de o amplă prefață teoretică (SF ca paraliteratură). Pe lângă seria de autori anglo-saxoni selectați, volumul conține texte de Ov. S. Crohmălniceanu, Camil Baciu, Vladimir Colin, Sergiu Fărcășan și I. D. Sârbu. SCRIERI: Planetarium, pref. Voicu Bugariu, București, 1987; Vremea
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
Bugariu, București, 1987; Vremea Mânzului Sec, București, 1991; Copiii fiarei, București, 1997; Timp mort, Iași, 1998; Omohom, pref. Lucian Boia, Iași, 2000; România abțibild, Iași, 2000; Un cadavru umplut cu ziare, Iași, 2001; Nobelul românesc, Iași, 2002. Antologii: Imperiul oglinzilor strâmbe, pref. edit., București, 1993. Traduceri: Norman Spinrad, Bug Jack Barron!, București, 1993 (în colaborare cu Mihai-Dan Pavelescu); Stanislaw Lem, Edificiul nebuniei absolute, pref. trad., București, 1995, Întoarcerea din stele, pref. trad., București, 1997 (în colaborare cu Mihai-Dan Pavelescu). Repere bibliografice
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele oferă suport unor stări alienante, provocatoare de exasperări paroxistice, de proiecții demențiale, de halucinații. Sunt particularități care, în cele mai izbutite nuvele, ies nu doar din calapoadele strâmbe ale realismului socialist, ci din orice tipare consacrate ale literarului și devin în romanele de maturitate constituenți formativi ai unui stil de o noutate deconcertantă. Printre cei dintâi, P. a dărâmat zăgazurile din calea invenției în materie de tehnică romanescă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
mai ușor accesibile. Inflexibil când e vorba de conceptele etice, vorbește acum despre „utopia cordialității”, confirmând, pe Julien Benda, care zicea că orice moralist este, în fond, un utopist. Este, adevărat, un utopist dacă vrea să îndrepte o lume moralmente strâmbă. Și încă nu s-a văzut un moralist care că reușească. Cel puțin în timpul său. Ceea ce nu diminuează valoarea actului în sine. Rămâne totdeauna ceva (ceva foarte important): calitatea scriiturii. În Polemici cordiale autorul mai amestecă o dată cultura cu existența
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Sfântul Mormânt, ca și Chilia sau Trăirea nemijlocită (1999) ori Sophia sau Spovedania lui Mitică de la origini până mai apoi sau Despre înțelepciune (2000), lucrări care scandalizează Biserica Ortodoxă și preoțimea română de peste ocean. Scriitorul vizează doar dogmele și organizarea strâmbă a Bisericii, nu și esența religiei. SCRIERI: Derută în paradis, București, 1978; Miturile românești și arta filmului, București, 1979; Paznic la Turnul Babel, București, 1981; Perspectivele creației, București, 1982; Lumea modernă și cinematograful, București, 1984; Rudele, București, 1985; Literatură și
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
și dreaptă. Reconcilierea țării cu propriul trecut avea nevoie de modele. Dacă Biserica Ortodoxă a fost, măcar pentru o vreme, inamicul direct al bolșevismului, atunci respectul pentru martirii din închisori cerea distanțarea față de miasmele delațiunii. Mulți au așteptat - poate „stând strâmb și judecând drept” - ca mărturisirea publică a vechilor culpe să apară într-un mediu care aprofundează zilnic taina pocăinței și misterul iertării. În fața acestor așteptări, decepțiile au fost legiune. Riscul ipocrizieitc "Riscul ipocriziei" În același timp, discursul purgativ al societății
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
urechii, la capătul osului maxilar. Mențineți, apoi efectuați o mișcare de presare-rotire pentru a relaxa mușchii maxilari. Repetați de două-trei ori pe zi. Câteva sfaturi pentru a stopa durerea provocată de tulburările ATM. Asigurați-vă că nu dormiți cu gâtul strâmb și aveți grijă să nu vă răsuciți capul când vorbiți la telefon sau când citiți. Nu mâncați bomboane sau alte alimente care pot produce disconfort maxilar. Dacă vă temeți că vă scrâșnesc dinții în timpul somnului, cumpărați o gutieră de protecție
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să-ți pierzi mințile, fierarule. De ce nu-nnebunești, ia spune? Cum poți să rabzi fără să fii nebun? încă te mai urăște cerul, de nu poți să-nnebunești?... Ce meșterești aici? Ă Sudez un fier de lance, domnule căpitan. E strîmb și crăpat. Ă Și-l poți face din nou neted, după ce-a trecut prin atîtea încercări grele? Ă Cred că da, domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule căpitan. E strîmb și crăpat. Ă Și-l poți face din nou neted, după ce-a trecut prin atîtea încercări grele? Ă Cred că da, domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de viață și instituții a căror funcționare de fiecare clipă nu este decât un îndemn la respectarea necondiționată a directivelor unei autorități ce se sustrage controlului criticii raționale. Kant, care a remarcat odată că omul este făcut dintr-un lemn strâmb, era de altfel destul de rezervat în așteptările sale. A cere de la oameni înțelepciunea (Weisheit), înțeleasă drept utilizare practică pe deplin adecvată a rațiunii, i se părea a cere prea mult. Căci o asemenea utilizare presupune respectarea a trei maxime care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sfârșit în jurul acestor personaje care acaparaseră prim-planul scenei culturale. Nu mai conta că mulți dintre ei - T.S. Eliot, Stephen Spender, Cyril Connolly, iar mai târziu William Faulkner, Truman Capote etc. - se declaraseră admiratori înfocați ai romanelor „marlowiene”: un justițiarism strâmb, inflexibil, ranchiunos înlocuiește necesara luciditate a unui autor cu merite necontestate vreodată de cineva. Corespondența lui Chandler arată ce fel de literatură îi place și, mai ales, de ce îl preferă pe enigmaticul Ross Macdonald ultraingenioșilor moderniști din familia lui Pound
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini, De câte-am pătimit prin veacuri. Vreo două mii de ani întregi Ca robi am robotit, ca robii Sub fel și chip de strâmbe legi Pe plaiurile noastre proprii. Dar rău să n-aibă capăt nu e. Era un anotimp fierbinte Și noi ne-am smuls atunci din cuie De-a pururea ținea-vom minte. A doua poezie a lui Baconsky, Rutină, reprodusă în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
plini de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor ambulanți. Strâmbi, pociți, dezbrăcați, roși de mizerie, ei au fost,ai tari, au rezistat la toate asepticele societății [...]. La capătul Căii Văcărești, o femeie bătrână, cu fața stafidită, brăzdată de dungi adânci, învelită în șaluri vechi, stă rezemată de zidul unei cârciumi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
psalm, „lied”, „silogism”, toate purtând, cu accente și intensități diferite, un frison metafizic, prezent de la primul poem al cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc în creier,/pe osii strâmbe și pe roți dințate/ auzi cum opintește cineva/și nu e timp, o, nu e timp/ pentru adaosuri ori pentru schimb./ Apoi prin cețuri înspre partea mării/doar fâlfâirea pruncilor stelari/în nesfârșit de așternuturi albe./ Asemenea doar alb în
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
ți-aud / Mai limpezi poruncile și-alerg smintit / Să le împlinesc. M-am uscat ca pielea / Întinsă la fum de când aștept să te înduri / Ești întunecatul acela străin cu corăbii de foc / Pornit pe bietele mele pâraie. Încăperea mea-i / Strâmbă, abia-i loc pentru un mormânt / și tu ameninți să primesc omenirea.” Adoptând imaginea poetului-profet în anii ’70-’80, A. își face cunoscută prezența printr-un ciclu de poeme intitulate generic Imne: Imnele Transilvaniei (1976), Imnele Moldovei (1980), Imnele Țării
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de efectuat din cauza laxității ligamentelor; mână „în gheară” (fig. 70), în grif, în „gât de lebădă” (fig. 71), întâlnită în paraliziile radialului; „mână indicatoare”, în paraliziile nervului median; „mână simiană”, ce apare în paraliziile combinate ale medianului și cubitalului; „mână strâmbă radial”, ca urmare a unor malformații ale radiusului; „mână suculentă”, în seringomielie, ca urmare a unor tulburări trofice; amputații și diformități complexe; „mână strânsă” (fig. 72), prin contractură vicioasă în atitudine bizară (fig. 73). MECANOTERAPIE (< fr. mécanothérapie, cf. fr. mécanique
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
convins : - Ia dă vaca la păscut, să vezi, paște ? Nu paște !... Lângă coșuri de nuiele deșertate pe un petecar, se ridicau movile de castraveți, ceapă și ardei. într-un genunchi, alături, ședea precupețul cu fața lungă, galbenă, din care atârna strâmb și buburos un nas vânăt ca porumbrica. Cu albeață pe un ochi belit cu pleoapa roșie, din celălalt ochi privea verzui și rece, cu o privire de gânsac. - Dăm patru la franc ! striga el femeilor ce se perindau pe lângă țol
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ucigând leul din Nemeaa sau furând cingătoarea amazoanelor („Ehei, ce mai cingătoare, nu, Callie?“) sau fiind aruncat fără temei În gropi cu șerpi, fără vreo explicație textuală. Dar preferatul nostru era minotaurul... ...Pe ecran apare un actor cu o perucă strâmbă. ― Ăsta-i Tezeu, explică Milton. Are un ghem de ață pe care i l-a dat prietena lui, Înțelegi? Și-l folosește ca să găsească ieșirea din labirint. Acum Tezeu intră În labirint. Torța lui luminează pereții de piatră făcuți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe pieptul meu. Cel care mă țintuiește Își pleacă fața spre mine și-mi spune cu o voce gravă: ― Să nu miști, rahatule! Îmi dă drumul la mâini și apucă legitimația. Acum Îi văd figura. Barba cenușie, dinții stricați, nasul strâmb, cu septul expus. Se uită la fotografie. ― O curvă slăbănoagă. Se uită la mine, apoi iar la legitimație, și expresia de pe chip i se schimbă. ― E gagică! ― Ce repede te-ai prins! Ești isteț, am știut eu. ― Nu, frate, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pătrat reprezenta o imensitate incredibilă și o risipă nerușinată de spațiu dacă nu reușeam s-o acopăr cu mobila de la groapa de gunoi. Apa era deopotrivă și elixir al vieții și otravă perversă pusă pe Pământ de extratereștri din copacul strâmb al grădinii ochiului de geam. Piciorul stâng era mâna dreaptă, iar degetul mic de la mâna stângă corespundea pleoapei stângi. Aveam unghii în loc de ochi și piele tăbăcită în loc de urechi. Miroseam cu pielea și simțeam cu limba... Mă gândeam la trecut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în soldații tăi! Coboară tonul, lugubru: — Și în garda personală care ne străjuiește. Augustus îi ia mâna într ale lui, o duce afectuos la buze, apoi și-o apasă cu putere pe piept. — Draga mea, îi răspunde cu un zâmbet strâmb, dacă duș manii s-ar găsi pe aici, prin apropiere, atunci mi-aș lua vor bele înapoi. Schițează o grimasă cu subînțeles. Dar cine să îndrăznească să ne facă rău când tot țărmul mării se află sub stăpânirea noastră? Rostește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
când va ajunge la pubertate, o să-i explice chiar ea - în caz că mai are zile - cum poate dispune după plac de averea ei imensă, cu condiția ca și Marele Pontif să fie de acord. Zâmbetul i se transformă într-un rânjet strâmb. Dându-le dreptul de a testa pe vremea când femeile nu beneficiau de nici un drept, regele Numa le-a asimilat în mod voit bărbaților. Probabil pentru a-i aduce cinstire Vestei. N-a avut totuși curajul să se atingă de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]