2,230 matches
-
requérante (Poartă n. Ven.C.) fournira à l'escadre auxiliaire tous leș vivres dont elle aură besoin, d'après ce qui aură été fixé à ce sujet à commencer du jour de l'arrivée de cette escadre dans le canal (Strâmtoarea Bosfor n. Ven.C.)... Leș vaisseaux de guerre et de transport des cours alliées, auront pendant tout le tems que durera la guerre commune, la libre entrée dans leurs ports, soit pour y passer l'hiver soit pour y réparer
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
solicitări 160. În ceea ce o privește, Rusia avea noi motivații care îi justificau eforturile de a împiedica normalizarea raporturilor otomanofranceze. După cum s-a constatat, tratatul de alianță defensivă din 3 ianuarie 1799 îi deschisese accesul vaselor sale de război prin Strâmtori în Mediterana, precum și posibilitatea de a-și impune protectoratul asupra Republicii celor Șapte Insule Unite. Ca urmare, Rusia a dobândit o poziție navală predominantă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Mediterana și a folosit neutralitatea adoptată în timpul noului război franco-englez
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Anglia, la 31 august și 3 octombrie 1805167. În ceea ce o privește, Poartă Otomană nu a intrat în această Coaliție, cu toate ca la 11/23 septembrie 1805 a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă care permitea acesteia liberă navigație prin Strâmtori a vaselor sale de război. Pericolul aderării Porții Otomane la Coaliția antifranceză, posibilă în virtutea articolului care permitea amintită traversare a vaselor de război rusești prin Strâmtori spre Mediterana, a fost evitat, totuși, într-o oarecare măsură de reconsiderarea atitudinii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă care permitea acesteia liberă navigație prin Strâmtori a vaselor sale de război. Pericolul aderării Porții Otomane la Coaliția antifranceză, posibilă în virtutea articolului care permitea amintită traversare a vaselor de război rusești prin Strâmtori spre Mediterana, a fost evitat, totuși, într-o oarecare măsură de reconsiderarea atitudinii lui Napoleon Bonaparte în ceea ce privește recunoașterea titlului sau de împărat de către sultan, dar, mai ales, de victoriile obținute de armatele sale împotriva celor ale Coaliției. Efectul imediat s-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
recunoașterea titlului sau de împărat de către sultan, dar, mai ales, de victoriile obținute de armatele sale împotriva celor ale Coaliției. Efectul imediat s-a concretizat în denunțarea de către Poartă Otomană a tratatului din 11/23 septembrie 1805, si, deci, închiderea Strâmtorilor pentru vasele de război ale Rusiei 168. 166 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 4-5. 167 Cf., Edouard Driault, Austerlitz. La fin du Saint Empire (1804-1806), Paris, 1912, p. 198, 231. 168 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 9. Victoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la viitorul congres de pace200. Între acestea din urmă figură, din inițiativa mareșalului Prozorovskij, numit comandat șef al armatelor ce staționau în Principatele Române, în urma decesului mareșalului Michelson, obținerea pentru Rusia a dreptului de a trimite vase de război prin Strâmtori spre Mediterana și retur. De asemenea, mareșalul Prozorovskij era de părere că, în cazul în care s-ar fi repus în discuție proiectul împărțirii Imperiului Otoman, Rusia să fi achiziționat Constantinopolul, peninsula Morea, insulele Tenedos și Lemnos. De altfel, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 septembrie 1807, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 77. 199 Cf., Stanford Shaw, History of the Ottoman Empire, p. 275. 200 Cf. ibidem. deosebită pentru Rusia, deoarece închideau intrarea în strâmtoarea Dardanele, pe când anexarea Moreei i-ar fi deschis calea către controlul Mării Adriatice 201. Persistentă zvonurilor privind existența unui plan de împărțire a Imperiului Otoman adaugă un plus de instabilitate politică și sporea îngrijorarea cercurilor conducătoare otomane care căutau soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
situației din anul 1807, când o escadrila engleză, comandata de amiralul Duckworth, a apărut în fața Istanbulului, otomanii au inserat în tratatul de pace un articol, cel de al XI-lea, care interzicea pătrunderea vaselor de război ale puterilor străine în Strâmtori; clauză a fost însușita de guvernul britanic. Cu acea ocazie, nota Serge Goriainov, "îl est fait mention, pour le première fois dans un acte internațional, de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
guvernul britanic. Cu acea ocazie, nota Serge Goriainov, "îl est fait mention, pour le première fois dans un acte internațional, de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea imposibilitatea de a apăra singură Strâmtorile și încerca să le pună sub protecția unui act internațional, cu urmări asupra suveranității acesteia în zonă, în sensul tolerării unei ingerințe străine "dans șes mesures d'administration intérieure touchant l'accès aux détroits" (s. Ven.C.) (cf., idem, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
continuat să facă acele diligente, în mod direct, ci le-a încredințat, îndeosebi, Suediei, pentru a evita să se expună refuzului otomanilor. Obiectivul principal al Rusiei viza obținerea asentimentului Porții Otomane că vasele sale de război să fi putut traversa Strâmtorile, si cu scopul de a putea supraveghea intențiile englezilor care declanșaseră expediția împotriva Dalmației. Cum acele intenții i-ar fi putut submina poziția în Balcani, Rusia a intenționat, la un moment dat, să trimită trupe în Șerbia 217. 213 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
marcat și evoluția raporturilor Rusiei cu statele nordice, îndeosebi cu Suedia, ca unul ce constituia un gen de "barometru" al oscilațiilor din poziția celei dintâi în spațiul baltic, cu reverberații în celălalt spațiu, cel al bazinului Mării Negre și, trecând prin Strâmtori, al celui al Mării Mediterane. Detensionate, la sfârșitul secolului XVIII, ca efect al progreselor înregistrate de revoluția franceză, ele au intrat într-o nouă criză, ca urmare a necesității resimțită de diplomația rusă de a se alinia blocadei continentale, instituită
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
37, 200 Stedingk, Curt Bogislav Ludvig Christoffer, 74, 85, 86, 88-94, 105, 106, 121, 122, 191, 192, 253 Stockholm, 46, 60, 81, 82, 85, 91, 103, 128, 137, 149, 153, 154, 172, 175, 210, 212, 213 Stralsund, 77, 78, 147 Strâmtori (Bosfor, Bosphore, Dardanele, Dardanelle, Dardanelles), 9, 29, 17, 47, 48, 82, 102, 114, 124, 130, 163, 201, 226, 230-232, 235, 240, 242, 247, 249-251, 259, 277 Stroganov, 260 Sturdza, Dimitrie A., 75, 76, 80-83, 89, 93, 94, 96, 97, 101
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
picăturile de ploaie pe rama unui geam. Europa intrase la apă, ziceai că a slăbit brusc cu mii de kilograme de teritoriu, desprinse în sute de kilometri pătrați, de negăsit unde trebuie: Sardinia își pierduse coada, de la Capul Corfo la Strâmtoarea Sfântului Bonifaciu; Mediterana înghițise coasta Dalmației, urcând până la Mostar și Sarajevo; Muntele Athos ajunsese tocmai la Rodopi, lângă Adrianopolis; Efesul se-afla în mijlocul Mării Marmara, între Gallipoli și insula Prinkipos. Dar cele mai ciudate lucruri se petreceau la noi, în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Utilizarea combinată și eficientă a mijloacele retorice este evidențiată în editorialul prezentat în fragment mai jos: "În plină pumnuială politică cu Băsescu, premierul Tăriceanu azvârle în populație cu computere-broască mici, verzi și cu gura mare când se cască. Aflat la strâmtoare, PSD-ul dădea școlarilor lapte, PNL le dă laptoape. Credeam că odată cu apusul vechii gărzi din PSD, pomanagerii politici sunt o specie dispărută. Iată însă că dl. Tăriceanu preface micii și berea în plastic verzuliu și-l bagă pe gâtul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu U.R.S.S., date deja Domnului Titulescu demult” 84. La 22 iunie 1936, la Montreaux au început lucrările Conferinței Strâmtorilor care fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în 1923. La 17 iulie 1936 Titulescu a plecat spre Montreaux. Ministrul român de externe a propus acordarea unor drepturi speciale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu U.R.S.S., date deja Domnului Titulescu demult” 84. La 22 iunie 1936, la Montreaux au început lucrările Conferinței Strâmtorilor care fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în 1923. La 17 iulie 1936 Titulescu a plecat spre Montreaux. Ministrul român de externe a propus acordarea unor drepturi speciale țărilor riverane Mării Negre. Această idee a fost sprijinită de către delegațiile Uniunii Sovietice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar poziția ei geografică , inima unei națuini și plămânii celeilalte , cea mai elementară înțelepciune
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar poziția ei geografică , inima unei națuini și plămânii celeilalte , cea mai elementară înțelepciune comandă celor două națiuni să se unească
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
o regiune este , prin chiar poziția ei geografică , inima unei națuini și plămânii celeilalte , cea mai elementară înțelepciune comandă celor două națiuni să se unească” 86. Propunerile României au fost acceptate iar la 20 iulie 1936 , a fost semnată Convenția Strâmtorilor. Documentul semnat la Montreaux, consolida securitatea statelor din regiunea Mării Negre permițând remilitarizarea Strâmtorilor . Totodată era dizolvată Comisia Internațională a Strâmtorilor 86 Nicolae Titulescu , Discursuri, (ediție îngrijită de Robert Deutschă , București, Editura Științifică, 1967, p. 530. 57 54 atribuțiile acesteia trecând
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
celeilalte , cea mai elementară înțelepciune comandă celor două națiuni să se unească” 86. Propunerile României au fost acceptate iar la 20 iulie 1936 , a fost semnată Convenția Strâmtorilor. Documentul semnat la Montreaux, consolida securitatea statelor din regiunea Mării Negre permițând remilitarizarea Strâmtorilor . Totodată era dizolvată Comisia Internațională a Strâmtorilor 86 Nicolae Titulescu , Discursuri, (ediție îngrijită de Robert Deutschă , București, Editura Științifică, 1967, p. 530. 57 54 atribuțiile acesteia trecând în competența Turciei 87. Titulescu considera Convenția , un instrument juridic necesar pentru funcționarea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
două națiuni să se unească” 86. Propunerile României au fost acceptate iar la 20 iulie 1936 , a fost semnată Convenția Strâmtorilor. Documentul semnat la Montreaux, consolida securitatea statelor din regiunea Mării Negre permițând remilitarizarea Strâmtorilor . Totodată era dizolvată Comisia Internațională a Strâmtorilor 86 Nicolae Titulescu , Discursuri, (ediție îngrijită de Robert Deutschă , București, Editura Științifică, 1967, p. 530. 57 54 atribuțiile acesteia trecând în competența Turciei 87. Titulescu considera Convenția , un instrument juridic necesar pentru funcționarea alianțelor și acordurilor regionale încheiate de România
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu U.R.S.S., date deja Domnului Titulescu demult” 84. La 22 iunie 1936, la Montreaux au început lucrările Conferinței Strâmtorilor care fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în 1923. La 17 iulie 1936 Titulescu a plecat spre Montreaux. Ministrul român de externe a propus acordarea unor drepturi speciale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu U.R.S.S., date deja Domnului Titulescu demult” 84. La 22 iunie 1936, la Montreaux au început lucrările Conferinței Strâmtorilor care fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în 1923. La 17 iulie 1936 Titulescu a plecat spre Montreaux. Ministrul român de externe a propus acordarea unor drepturi speciale țărilor riverane Mării Negre. Această idee a fost sprijinită de către delegațiile Uniunii Sovietice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]