13,823 matches
-
povestea a oricărora doi dintre noi. Limbajul teatral caracterizat de o combinație inedită între teatru, gest, dans, imagini creează un spectacol de factură aparte ce te transporta într-o lume de vis. „Doi dintre noi” este un poem vizual ce străbate orice barieră de cultură, civilizație, varsta, limba prin empatia emoțiilor provocate în poveste. Creată în 2008, trupa Two of Uș a călătorit în toată Europa și Asia, câștigând Medalia de Aur la Festivalul Internațional de teatru și pantomima din Blegrad
Spectacolul „Doi dintre noi” la Festivalul de Teatru Fringe de la Beer Sheva by http://uzp.org.ro/spectacolul-doi-dintre-noi-la-festivalul-de-teatru-fringe-de-la-beer-sheva/ [Corola-blog/BlogPost/93379_a_94671]
-
înger Cu orice faptă învăț să mai sânger Ca dincolo de timp să nu fiu rebel M-ai supus câmpiei să-mi dea rod bogat Animalele vii hrănesc viața mea În pajiștea luminii mai vor să stea Păsările și peștii mării străbat Cât de minunat este numele Tău De mă-nvață zilnic să trec peste rău PSALMUL 9 Cu inima lăuda-te-voi Doamne Cânta-voi numele Tău Preaînalte Vrăjmașii vor pierii în negre halte Rodul urii va putrezi prin toamne Ajutor
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
De trei ori cartof”, „Reflecții asupra căzii de piatră de la Herculane, scobită în cinstea împăratului Traian, în care, după împărăteasa Sissi, chiar și autorul și-a clătit picioarele”, „Iubito mai frumoasă decât pușca”, „Norocul rîmă-n soarele cu pete”. Laitmotivele care străbat poezia lui Dinescu sunt, în principal: Breughel cel Bătrân, nerostul Bisericii, cartoful, berea, femeia-târfă, stamba și altele asemănătoare. Poetul a renunțat, în mare măsură, și la semnele de puctuație, scrie Elveția cu minusculă (vezi Evadatul), nu împarte poezia în strofe
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului medical. În lucrare străbate spiritul clasic al deontologiei hipocratice, dar și a marilor provocări ale eticii medicale contemporane, determinate de progresul cunoașterii științifice, ceea ce reunește, completează deontologia clasică cu bioetica modernă. Din lucrare rezultă că ’’universitatea a fost dintotdeuna matricea valorilor medicale autentice, priza
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului medical. În lucrare străbate spiritul clasic al deontologiei hipocratice, dar și a marilor provocări ale eticii medicale contemporane, determinate de progresul cunoașterii științifice, ceea ce reunește, completează deontologia clasică cu bioetica modernă. Din lucrare rezultă că ’’universitatea a fost dintotdeuna matricea valorilor medicale autentice, priza
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
acestei constatări a cărei concretețe este incontestabilă, se impune ca, abordând comunismul ca regim politic sau ideologic, să-l privim și din perspectivă teologică. „Antispiritul comunist” de care pomenește părintele André Scrima este în fond acel suflu demonic care îl străbate în toate cotloanele sale. Proteic și insidios, comunismul își păstrează constanta demonică în toate împrejurările. Ca neam și persoane care am trecut prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
târziu. A început prin a fi un gânditor obsedat de sentimente care năvălesc ca o furtună violentă. Vorbind despre temperamentul său, Isabela Vasiliu - Scraba (eseist, filozof) notează: „Cioran este coleric, se aprinde repede și se stinge la fel”. Teme mari străbat opera lui Emil Cioran legate de ființa umană. Totuși el pretinde că nu filosofează, ci doar își manifestă interesul pentru „intensitatea experienței”. Lectura scrierilor lui Cioran te face să simți cum afirmațiile sale se suprapun uneori, poate în mod nedefinit
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei, în acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare... Despre importanța și necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului precum și a rostului, rolului și semnificației acesteia Catedrala
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
haltă a CFR-ului, într-o noapte de iarnă cumplită, pe un viscol ucigător, pe drumul spre sat, înaintea Crăciunului. Cei doi, Dor și Dora se întâlnesc în scopul comun de a ajunge acasă, în aceeași noapte deși au de străbătut mulți kilometri prin pădurea cu lupi flămânzi. Reușesc să se ascundă într-o fântână părăsită, haitele de lupi le dau ocol toată noaptea, zgâlțâind și bătând în capacul fântânii iar cei doi adolescenți, dincolo de realitatea crudă, asasină, își trăiesc vraja
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
gastronomia fără egal al locurilor; movilele și dealurile au nume semnificative alese cu multă pricepere și dibăcie de străbuni, văile și luncile mănoase îngrășate de untura pământului, humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri alese; memorabile prisăci cu stupi și roiurile de albine înzestrate cu darul de a munci cu un neistovit avânt, calitate care a
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
timpuri ale existenței sale, poporul român a dat la iveală un întreg tezaur artistic în care își exprimă în forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
gât, va trebui să stea desculț în iarbă, apăsându-și cu palma stângă bucățica de lemn de cedru pe pieptul gol. După un minut, el va simți o căldură plăcută, emanată de cedru, după care tot corpul îi va fi străbătut de o discretă vibrație. Cu multă convingere, moșul afirmă că persoana care era în posesia acestei mici bucăți de cedru, doar după trei luni, ar fi simțit o considerabilă îmbunătățire a stării generale a sănătății și s-ar fi lecuit
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458808596.html [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
fim mereu dumnezei. Să nu faci greșeala de a te compara cu marii trăitori. Că nu prin nevoința și trăirea lor s-au îndumnezeit numaidecât. Ci prin harul lui Dumnezeu, pentru prezența lor. Și tu, dacă ai această prezență, ai străbătut sorocul pentru împărtășit și nu ești altfel decât marii trăitori. Dar acum se pune o problemă cu aspect tehnic. Când ne împărtășim? Nu timpul decide. Asta-i o greșeală. Hotărește intensitatea credinței tale, inima ta. Cum spune Sfântul Ioan Gură
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
de respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar: „Revenit din veșnicie / Îmi cer dreptul la cuvânt” (Adormit). Și aceasta, aflându-se în starea de semitrezie, când, chiar dacă e „Adormit cu mintea trează”, străbătând câmpuri insolite, e sigur că: „Pajura pe cer veghează / Căi de gânduri părăsite” (Adormit). Metafora pajurei veghetoare poate fi răstălmăcită și ca ochiul veșnic treaz, care (supra)veghează totul, lucruri, acțiuni și oameni. Și de care poetul se simte țintuit
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei și a duhovnicului numai în ea sau din interiorul ei, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, de-a lungul spațiului pământesc, traversând toate vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei, în acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare. Trecând puțin, într-un alt registru al acestui material, vom susține că înainte de a săvârși Sfânta
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
haină de piele neagră, trei sferturi, și care, fără să-și spună numele, deși secretara mă prezentase, m-a luat amical de braț spunându-mi: - Haideți să facem câțiva pași... Am trecut pe lângă bibliotecă și pe lângă Aula „Eminescu”, apoi am străbătut tăcuți Sala Pașilor Pierduți până în jumătatea dinspre Copou a Universității, care aparținea Institutului Politehnic. Acolo, cu coatele sprijinite pe pervazul ultimei ferestre, a început.... ancheta. Diplomat, individul m-a luat, la început, pe departe: c-o fi, c-o păți
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427392742.html [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
căutare M-am regăsit într-un sărut, Din briza genelor căzut, Când ai trecut în carul mare. Și m-am trezit că-s curcubeu Când fluturii-nhămați la car, Culori nechează și-n zadar, În urma lor caut pe „eu”! Căci străbătând Calea Lactee Pe-al sufletului necuprins Chiar dacă știu că m-ai învins Tot beau din ochii tăi, Femeie! **** Gravat în alb După atâta iarnă zgribulită Când ziua-n flori zâmbește-nfofolită Las pașii înspre tine să mă poarte Ca o Speranță ce-
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1458509422.html [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
AȘ FI ȘTIUT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De-aș fi știut aș fi ales alt drum ce m-ar fi dus spre un altfel de-acum, putând să nu străbat aspre siberii ca să ajung unde n-am vrut să fiu, să port pecetea unui trist pustiu de care chiar și astăzi mă mai sperii. De-aș fi știut că am să pierd mereu tot ce-am sperat că o să fie
DE-AŞ FI ŞTIUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1435596628.html [Corola-blog/BlogPost/348528_a_349857]
-
mare. Pășea agasant de mărunt, ca o frunzuliță se zbătea pe ramură, podul se clătina amețitor sub pașii lui de bărbat puternic și, cînd a luat-o de mînă, ea a amețit de plăcere și un fior fierbinte i-a străbătut trupul. Amețită, confuză, fericită, îndrăgostită, n-a scos nici un sunet cînd au coborît de pe pod și au pășit în crîngul de sălcii cu umbre înfricoșătoare, ca într-un sanctuar al virginității împodobit cu păsări și, cînd Mancuse a împins-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
prânzului ajunseră la destinație. Porțile sunt larg deschise și solia este anunțată măritei Doamne: - Au sosit căpitanul Preda din ținutul Vâlcelelor și căpitanul Vladimir din ținutul Gorjiilor! - Dar principele Radu unde-i? - tresări doamna Elena Valdescu și un fior îi străbătu inima. Cei doi căpitani pătrunseră în salon cu fețele întunecate. - Ce s-a întâmplat? - Jale mare, Măria Ta!- zise Preda cu lacrimi în ochi. - S-a întâmplat ceva cu soțul meu? - Domnia sa nu mai este printre noi. - Cum? - rosti principesa
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
alt curs sau vor deschide altă cărare. Doar corbii și vulturii îi vor simți prezența... Dumnezeu să-l aibă în pace! Cu aceste ultime cuvinte Preda încheie pentru totdeauna discuția despre pustnic și locașul secret devenit locul său de veci. Străbătură valea îngustă, sărind peste cioturi, trunchiuri răsturnate de vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
în străinătate și vor reveni în țară, după Revoluție, cu ajutoare. Sunt în romanul În umbra oțetarului, valorificate mai multe legende. Una este încă vie și se speră să redevină ce a fost, legenda Craiovei Maxima. Impresia jocului ei unic străbate străzile și ulițele. Nici nu-i nevoie să se precizeze numele echipei. Spunându-se că a făcut lucruri ce nu se înfăptuiseră înaintea ei, eliminând o echipă cu nume din Germania, ne dăm seama imediat despre perioadă, anul 1982, și
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-placerea-de-a-redescoperi-apusul-vremurilor-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
nelipsită de la spate și drumul pădurii cu grija lemnului ce trebuie tăiat de oamenii săi pentru ca parchetul să fie lichidat în termenele date de către Ocolul silvic, atunci când i-a fost încredințat. O trecere pe la stâna fratelui său, aflată în drumul străbătut de atâtea ori, îi aduce vestea că ursul tocmai furase în acea noapte două oi din turmă. Zile grele pentru oieri în acel an, îmi mărturisește cu tristețe nea Lae, ursul mâncase în acea vară 30 de oi de la stânile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
de dragoste și dor. Ai fost alături de mine omul, Ce mi-a sădit credința în amor. Eu nu mai cred acum în vise, Căci astăzi și visele s-au schimbat. Doar la gura sobei sunt admise, Amintirile ce mintea-mi străbat. Ne-a trecut în grabă tinerețea, Cu misterul nopților de vară, Iar azi ne veghează bătrânețea, Iubirea, ce n-o lăsăm să moară. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TRECUT-AU ANII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul
TRECUT-AU ANII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1493279113.html [Corola-blog/BlogPost/377639_a_378968]