40,154 matches
-
mentalitatea „consumistă“ din robia egipteană. Remarcăm la românii care au ieșit de ceva timp din comunism o sete de a consuma. Se știe că sistemul comunist avea grijă să înlăture orice stimul extern: reclame occidentale, călătorii în străinătate, relațiile cu străinii care ar fi exacerbat apetitul românilor pentru produsele de consum. Economia comunistă funcționa într-un singur scop: să ofere tuturor un loc de muncă. Individul era considerat o simplă unealtă de muncă. Comunismul a creat o societate a penuriei permanente
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
consiliu, unde se va discuta și postul meu. Însă mare importanță nu are rezultatul adunării. - De ce? - Mă bate gândul să mă retrag spre ai mei. Le-am promis că mă întorc acasă, nu mai are rost să pierd vremea printre străini. - De ce străini? Doar ești printre prieteni, sări Ramona să o asigure, când auzi că vrea să părăsească comună. Prin plecarea ei dispărea unul dintre pericole, rămânea doar cel cu medicul veterinary care îi râvnește postul, așa că nu o costa nimic
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Când se va ivi ocazia. Poate cât de curând când am să-mi iau și la revedere de la voi toți. - Ce, gata vrei să ne și părăsești? Unde vrei să pleci? - Acasă, lângă ai mei. De ce să mai stau printre străini? - Ce, noi îți suntem străini? spuse și el, parcă se vorbise cu soția sa. - Colegi nu înseamnă familie. În cel mai bun caz pot însemna prieteni, dar nu familie. - Ai și tu dreptate. Bine atunci, mai vorbim. Eu am plecat
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
care fac parte decât de viitorul României, politicienii și investitorii occidentali se dovedesc de-o prudență agasantă în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații noștri din fermitatea onctuos-civilizată a străinilor ce-și etalează zâmbetele direct proporțional cu scopul urmărit, cât învățăm noi toți din legăturile cu străinii de toate culorile și gabaritele?!... De luat aminte că un american, un francez sau un neamț se va revolta împotriva unor stări de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații noștri din fermitatea onctuos-civilizată a străinilor ce-și etalează zâmbetele direct proporțional cu scopul urmărit, cât învățăm noi toți din legăturile cu străinii de toate culorile și gabaritele?!... De luat aminte că un american, un francez sau un neamț se va revolta împotriva unor stări de lucruri din patria lui datorate erorilor guvernanților (nu fără temei se spune că eroarea politică este mai
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
când nu mai este nimic de făcut, să înjure și să-și care pumni în cap, implorându-l pe Dumnezeu să le dea mintea românului de pe urmă. Occidentalii nu sunt naționaliști, ci ultranaționaliști - abili, civilizați și necruțători în relațiile cu străinii de la care n-au ce stoarce. La noi este deosebit de activ principiul care pe care. Iar acest principiu este transpus în practică printr-un ansamblu de mijloace politice și/sau economico-financiare, funcție de poziția celui în cauză și de polițele pe
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
și cea mai statornică legătură cu țara, limba, străbunii, tradițiile și istoria multimilenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri. (Cu toate astea, prin legislația noastră fără egal în Europa, circa 20% din pământul sfânt al țării, deja a încăput în ghearele străinilor!) Te uiți în jur și te minunezi cât este de neiubit din pricina nevalorificării acest pământ îndelung jinduit de alții. Iar apele sunt pângărite și pădurile decimate. De pildă, în pădurile din județele Covasna și Harghita își face mendrele megaescrocul Verestoy
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Chikamatsu Monzaemon la Teatrul Național din București. Regia Alexandru Tocilescu. Nu prea știu eu precis de ce se tem oamenii de cultură de globalizare, dacă fenomenul permite apropierea și cunoașterea, solidaritatea în simțire cu un fel de a fi atât de străin. Transformarea unei piese scrise pentru a fi jucată de păpuși într-una pentru oameni schimbă absența psihologiei într-o psihologie misterioasă. Dincolo de ceea ce spun, actorii balizează un spațiu al presupunerilor, al ipotezelor, al posibilităților, pe care, cu infinite precauții, ne
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
judecățile amintite mai sus au acoperire, sînt justificate. Întors în țară după '89 (autorul s-a autoexilat în Olanda la sfîrșitul anilor '60), pentru Sorin Alexandrescu definirea "românului" a coincis cu redefinirea propriei identități: "La București fac adesea gafe "de străin" dar, după 24 de ani la Amsterdam, nimănui nu-i trece prin minte să mă considere olandez." Astfel, apare justificat un demers imagologic: românii văzuți prin ochii unui "romstrăin", cum plastic se exprimă autorul. Identitate în ruptură este o culegere
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
și republica Moldova, să sperăm! Artist de factură swiftian/argheziană, dotat cu un ochi în mii de fațete, ce vede enorm, însă dislocat, înzestrat cu simțuri exacerbate, prozatorul pare născut și format într-un ambient de luxurianță ce ar părea străin meleagurilor noastre aceluia care nu s-a încurcat în inextricabile tufișuri de tineri curpeni, tei, în smeurișuri, vițe de vie cu apucători cârcei, acolo unde naturii i se mai îngăduie să fie ea însăși, fie și în hățișuri uitate de
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
cel al unui Georges Bataille, care nu ezita a susține că genocidul săvîrșit de bolșevicii ruși ar fi fost binefăcător, întrucît, accelerînd industrializarea țării, i-a dat putința de-a înfrunta asaltul nazist, deci de a salva Europa! Considerînd că străinii care vin în România, "infestați cu toții de morbul marxist și fundamentali de "stînga"", au doar scopul de-a vedea ce s-ar mai putea recupera din preconcepțiile lor, Alexandru George le dă următoarea judicioasă replică: "Față de enormitatea acestor aberații, eu
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Simona Tache Sau o scurtă revistă a presei din Academia Cațavencu de săptămâna trecută: Cuvântul care... slăbește cățeii Pentru că actualitatea umoristică românească nu ne mai ajunge, săptămâna asta vă punem la curent cu evenimentele importante din viața străinilor: • Autoritățile din Shanghai au decis că o familie nu poate avea mai mult de un câine, pe care, în plus, trebuie să mai dețină și act de proprietate. În caz contrar, câinele va fi confiscat și dus în adăposturi, ne
Căţei, păianjeni cu chip de om şi Zorro by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19839_a_21164]
-
jos de durere și gata, avem supersubiect. A câștigat Costel Busuioc un concurs de cântat în Spania? Repede, Păunescu la televizor, să plângă și să-i compună o poezie românului care iată, a spălat disprețul față de poporul nostru din ochii străinilor. După aia, urmează 24-48-72 de ore de osanale. Până moare Mădălina Manole, ia foc o maternitate sau apare alt subiect care se pretează la isterie. Sunt inundații? Beton! Se bagă un reporter în apă până la gât, ca să fie cât mai
Gata! Au venit ţânţarii cu West Nile în trompe. Iar murim. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20100_a_21425]
-
hainele și atitudinea ei. Toula refuză oferta tatălui ei de a-și căuta un soț. Pentru că ea visa la ceva mai mult, ceva doar pentru ea. Tocmai când își dorea să fie drăguță, ea dă cu ochii de un frumos străin înalt, aflat în restaurant. Frumosul străin de-abia o bagă în seamă. Toula este pregătită pentru o schimbare. Dar, din păcate, restul familiei sale nu este. Ea întocmește un plan de a merge la un curs de calculatoare, în ciuda obiecțiilor
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
pe noua Toula. El este Ian Miller, profesor la liceu, este înalt, frumos și sigur nu este grec. Curând cei doi se îndrăgostesc. Toula nu știe ce-l va supăra mai tare pe tatăl său: faptul că Ian este „un străin“ sau că Ian este vegetarian. Nimic nu mai contează de vreme ce el o cere în căsătorie. Cei doi mai au de rezolvat o problemă: cum să-i prezinte pe părinții conservatori ai lui Ian, părinților Toulei, mătușilor, unchilor, bunicii și celor
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
cu copiii, C.O.M. , de 14 ani, din București, și B.A.D. , de 11 ani, din Timișoara, aflând că bărbatul, P.P.M.F. , de 50 de ani, un francez ce locuia la Londra, i-a supus la acte cu carater obscen. Străinul a plecat cu băiatul cel mare, din Capitală spre Timișoara. Pe Valea Prahovei, băiatul a fost dezbrăcat complet la un pârâu, francezul l-a spălat, scenele fiind fotografiate cu un aparat digital! În Timișoara, unde locuia în gazdă pe str.
Agenda2003-20-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281024_a_282353]
-
satul Buruienești, unde a promis, de asemenea, că vor fi dați bani pentru îndiguire. Primarul localității i s-a plâns atunci președintelui că organizațiile străine îi ajută pe sinistrați mai mult decat românii. Băsescu i-a replicat: Dacă va ajuta străinii mai mult, atunci poate ar fi bine să vă adresați lor". În 14 iulie, Guvernul a aprobat finanțatrea cu 40 de milioane de lei din bugetul Fondului de Mediu a lucrărilor de îndiguire a râului Siret, pe tronsonul Rotundă - Buruienești
Băsescu se întoarce la Săuceşti, pentru a verifica digurile de protecţie () [Corola-journal/Journalistic/27967_a_29292]
-
au fugit din calea crizei”, constată EvZ, titrând: ”Cum am cucerit Spania în 10 ani”. Românii s-au speriat de noua conjunctură economică mai puțin decât marocanii sau ecuadorienii, celelalte naționalități care domină clasamentul. Așa se face că - după ce alți străini au făcut drum întors - au ajuns cea mai numeroasă comunitate de imigranți: peste 793.000 de conaționali erau înregistrați oficial la sfârșitul lunii iunie, potrivit unor date publicate săptămâna trecută de Observatorul Permanent pentru Imigrație. Click îi dă cuvântul lui
Ziare la zi: Ciutacu agresat, pentru că a criticat () [Corola-journal/Journalistic/27969_a_29294]
-
vezi un pic blurate, fiindcă pe ele alunecă la vale și banii dați pe slogan. Nu că ne-ar strica puțină reclamă, dar sincer, dacă nu le place românilor să trăiască aici, fugind care pe unde-apucă, de ce-ar veni străinii la noi? Să-i înțepe chelnerii, să-i muște câinii și să-i ciupească salmonelele din farfurie? Eu aș fi ales ca logo, în loc de frunză, o pereche de cătușe și un bici. Tre’ să fii puțin masochist ca să-ți faci
Ziare, la zi: Simona Sensual se ocupă cu pedofilia în Click () [Corola-journal/Journalistic/27981_a_29306]
-
sentința/ simte că a dobîndit un drept imperial:/ dreptul de a vorbi; prudența e inutilă/ ca tăcerea vînatului căzut în capcană” (Dobîndirea unui drept). În consecință, bardul își măsoară performanțele distanțării de sine (“Mă gîndesc la mine ca la un străin,/ un om așezat pe colină,/ un om care privește în depărtare” - În înserare), grație figurii sale secunde care e discursul, într-un autoportret flatant: vegetînd „într-un fel de apatie controlată”, se simte „un strateg rafinat”, „un alchimist priceput”, care
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
Livius Ciocarlie Luther: „Toți însă, cu trupurile și împrejurările noastre, suntem supuși diavolului și străini în această lumea al cărei principiu și zeu este el”. Așa e, dracul își vâră coada peste tot. Și, totuși, miracolul este că-i bine de trăit - dacă ai noroc. Altfel zis, dacă dracul își vâră coada numai cât să
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2804_a_4129]
-
o stradă din New York, este ceva normal și nu ar avea cum să declanșeze o reacție în lanț care să ducă la distrugerea a două vieți omenești. Dar în această zi, la această oră, o ciocnire minoră va transforma doi străini în dușmani de moarte. Modalitățile lor de a se distruge unul pe celălalt diferă, dar scopul lor este unul comun: fiecare va încerca în mod sistematic să distrugă viața celuilalt, într-un efort disperat de a recâștiga ceva pierdut. Întârziind
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, prin ordin al ministrului industriei și resurselor și al ministrului finanțelor publice privind acordarea de înlesniri similare pentru furnizorii de utilități. Mai puțini și mai buni? l Investițiile și regimul străinilor începând din 2003 În Timiș există mii de societăți comerciale cu investitori străini. Numai că, la foarte multe aportul de capital străin e derizoriu, România fiind pentru așa-zișii investitori ultima șansă. Iată însă că Ordonanța de Urgență a Guvernului
Agenda2003-3-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280591_a_281920]
-
e derizoriu, România fiind pentru așa-zișii investitori ultima șansă. Iată însă că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/12 decembrie 2002, cu aplicare din 27 ianuarie 2003 („Monitorul Oficial al României” nr. 955/27 XII 2002) limitează accesul străinilor care sunt sau urmează să devină acționari ori asociați ai unor firme, cu atribuții de conducere și administrare a acestora. „Nu este deloc încurajator pentru ei și ar putea avea drept urmare reducerea lor, inclusiv din rândul celor care deja derulează
Agenda2003-3-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280591_a_281920]
-
drept urmare reducerea lor, inclusiv din rândul celor care deja derulează afaceri în țara noastră” - apreciază dl Emil Mateescu, președintele C.C.I.A.T. Pentru a primi din partea Agenției Române pentru Investiții Străine aviz de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale, străinii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) dețin un plan de afaceri detaliat; b) dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100 000 de euro; c) activitatea este benefică economiei naționale și se concretizează în aporturi semnificative
Agenda2003-3-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280591_a_281920]