8,571 matches
-
bea puțin. Uite, am să-ți mai pun în pahar. Acum discută cu mine rațional și nu mă mai speria așa de rău. — Vezi tu, nu e vorba de a fi puțin îndrăgostită, rosti Antonia ridicându-și spre mine ochii strălucitori și plini de neliniște. Începu să vorbească monoton, de parcă vorbea în somn, cu o expresie de moarte și disperare pe față. —... Este vorba de a fi îndrăgostită într-un mod profund și disperat. Poate ar fi trebuit să-ți spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
făcut ca, pentru o clipă, Antonia să-mi pară aproape hidoasă. Eram pe punctul de a ceda nervos. Nu poți să ai totul, Antonia, am spus. Ea își puse ambele mâini pe genunchii mei, se apropie de mine cu ochi strălucitori și spuse: — Pot măcar să încerc, iubitule, pot să încerc! 8 Gara Liverpool Street mirosea a sulf. Era invadată de ceață și cupola din fier forjat nu se mai zărea. Lămpile de pe peron erau estompate și nu reușeau să arunce nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că dumneavoastră nu lăsați niciodată să vă scape cineva fără să plătească, doamnă doctor, am spus. S-a întors spre mine și mi-a zâmbit pe neașteptate, arătându-și dinții albi puternici, iar ochii i se făcură două fante negre strălucitoare, mai înguste decât înainte. În ceea ce mă privește, oamenii plătesc pe măsura câștigului, spuse ea. Ați dat dovadă de multă răbdare, domnule Lynch-Gibbon. La revedere. Și deschise ușa. 10 — Vasăzică, ai cam încurcat-o, nu-i așa, trișor bătrân ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Institutul de Artă Contemporană și rămăsese peste noapte la Rosemary. M-a întrebat când putem să ne vedem. I-am spus că am să-l sun eu. Era o dimineață însorită, prima după multe zile mohorâte, dar geroasă, senină și strălucitoare și care făcea să sclipească cristalele de gheață de pe plantele din grădina din Hereford Square, amintindu-mi astfel de Austria, de zăpadă și de schi, de fericirea de odinioară. Fericirea și durerea pe care le trăisem ieri văzând-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
canapelei, sprijinindu-se cu o mână de biroul lui Palmer. Palmer ședea pe canapea, cu fața spre ușă. El purta o jachetă tricotată largă, o cămașă albastră și o eșarfă violet. Arăta curat, îngrijit, vioi, tânăr, puțin extravagant. În lumina strălucitoare a dimineții am văzut ochii lor ațintiți asupra mea cu îngrijorare, ochii Antoniei mari, castanii și blânzi, ochii lui Palmer albaștri, limpezi și reci. În spatele lor se vedeau pe perete locurile, acum goale, ale stampelor japoneze. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
primi în dar bunăvoința mea, binecuvântarea mea? — Simt că încep s-o iau razna, cu siguranță, am zis. Vorbiți de parcă ați pune la cale căsătoria mea. Ce Dumnezeu, doar nu sunteți părinții mei! Palmer afișă zâmbetul său american, larg și strălucitor, și o strânse pe Antonia mai aproape de el. 12 Am închis ușa după mine și i-am spus lui Georgie. — Antonia știe. Cum de a aflat? Când am scăpat de la Palmer și Antonia am pornit-o spre Covent Garden. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
atunci, sunetul bătăilor în ușă părea asurzitor. Am așteptat ca zgomotul să se stingă și, cum n-am primit nici un răspuns, am deschis ușa. În prima clipă lumina m-a orbit. În fața mea am văzut un pat dublu. Camera era strălucitor luminată. Șezând în pat și privind drept spre mine era Honor. Stătea puțin întoarsă într-o parte, cu picioarele acoperite de un cearceaf. Partea de sus a corpului era goală și cafenie ca a unei statuete de la prora unui vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fel pe care acum îl înțelegeam mai bine, inaccesibilă mie. Încă ploua. Ploua de câteva zile. Am ajuns în Hereford Square, mi-am scuturat apa de pe haină și am agățat-o în cuier și am intrat în salon. Focul ardea strălucitor în cămin și toate luminile erau aprinse. Draperiile nu erau încă trase și, prin fereastra luminată, se vedea magnolia încărcată de apă. Antonia, care citea lângă foc, sări să mă întâmpine. Avea deja un Martini gata pregătit și un castronaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de una dintre asistente dar rămăsese tot dezordonat și în părți îi ieșeau șuvițe rebele care-i dădeau un aer foarte copilăresc. Mângâia cu mâini nervoase cățelușul de pluș adus de Antonia și ne privea pe rând cu un zâmbet strălucitor, rugător, sfios. Toți ne aplecam asupra ei cu multă bunăvoință. Era a treia zi de la isprava lui Georgie. Stătuse în comă mai bine de douăsprezece ore, dar acum era în afara oricărui pericol și-și revenise destul de bine. Palmer ședea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
trebuie să o șterg! zise Antonia. Nu pot să stau toată ziua cocoțată în patul tău. Am programare la coafor. Se dădu jos din pat fără să se uite la mine și își îndreptă ținuta primăvăratică. Era de-a dreptul strălucitoare. — Te duc eu cu mașina, se oferi Alexander. Trebuie să mă ocup de niște lucruri în legătură cu expoziția. O mai privi o dată pe Georgie, cu profundă tristețe, îi strânse cu ambele mâini labele picioarelor acoperite de cearșafuri și ieși în urma Antoniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
copii? Eu vreau să stau de vorbă serios cu pacienta mea, spuse Palmer. M-am ridicat și am spus: — Atunci, rămas-bun, și am sărutat-o pe Georgie pe frunte. Ea a murmurat ceva, mi-a zâmbit, iar ochii ei febrili, strălucitori s-au strâns cu neliniște. Am ieșit și am coborât scările. În urma mea se auzeau pași. 27 Honor Klein mă ajunse din urmă la ieșirea din spital și am întrebat-o, fără să mă uit la ea: — Pot să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a protejat pe și mine. Când am ajuns, am coborât din mașină și am însoțit-o până la intrarea în casă, ceea ce nu păru să o surprindă. Deschise ușa, îmi făcu loc să intru și apoi se duse în salon. Soarele strălucitor făcea ca încăperea sobră să pară mohorâtă și lipsită de viață iar culorile închise intense să-și piardă căldura. Totul părea prăfuit. Am intrat și am închis ușa în urma mea. Ne-am privit, având între noi toată lungimea salonului, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mi întoarse încet capul spre ea ca să mă privească drept în față. Apoi turnă cea mai mare parte din conținutul paharului ei în al meu. Gestul îmi trezi vagi amintiri. Mă privi din nou cu ochii ei căprui, umezi și strălucitori. Părul ei lucea arămiu; îmi vine greu să cred că altă dată mi s-a părut că a început să îmbătrânească. Buzele ei rujate se modelau cu nespusă tandrețe. — Foarte bine, minunat, mă bucur că ești aici! am spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de-a face cu fericirea, absolut nimic. Era adevărat. Am asimilat promisiunea ascunsă în cuvintele ei și am spus: — Mă întreb dacă am să reușesc să supraviețuiesc. Ea răspunse, zâmbind fermecător: — Trebuie să riști! I-am răspuns cu același zâmbet strălucitor, îndulcind în cele din urmă tonul prin ironie: — Și tu la fel, draga mea! 1 Legături primejdioase, romanul lui... (n.t.) 2 Netsuke - sculptură miniaturală japoneză (n.t.) Este mai presus de mine. (fr. - n.t.) 1 William Shakespeare, Visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un sunet lin, ca de stuf. Cu imaginația Încinsă, nu Îmi era greu să mă Închipui drept unul dintre acei dansatori eleganți, aliniați unul după altul, așteptând ca ușile să fie deschise larg, ca să poată pluti pe parchetul alb și strălucitor, unde să fie Întâmpinați de domni cu părul pudrat și țigări aprinse, ținute Între degete vânjoase, lângă ghiuluri cu pecete de argint mat sau aur blând. Brusc, am distins niște voci Înfundate, vorbind parcă printr-o pernă. Apoi cineva izbucni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un scaun asortat. Draperiile erau brăzdate de dungile tremurânde ale luminii de vară. Îndărătul lor trebuie să fi fost un geam deschis. — Ai sunat pentru anunț, iar acum te gândeai să... Abilă, lăsă Întrebarea suspendată În aer, ca o bulă strălucitoare a sugestiei, turnând apă dintr-o carafă. Pe masă era o vază cu flori Îmbobocite. După ce mi-am golit paharul și mi-am mototolit manșetele câtva timp, mi-au venit În minte cele câteva lucruri la care mă gândeam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
așezând o servietă elegantă pe masă. Numele meu este Wickert, Doctor G. Wickert, inspector adjunct la Brigada de Moravuri. Și investigăm un misterios... Permiteți? Șterse scaunul de praf și se așeză. Deces. Inspectorul afișă un zâmbet prostetic - din toată dantura strălucitoare. Aranjându-și ochelarii cu rame aurii, mă așteptă politicos să mă trezesc. Dar eram cu cel puțin jumătate de an lumină În urma lui, așa că mă Întrebam dacă cumva aș putea să... Poate Înțelegea? Înțelegea și puteam să. Am făcut ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu usturoiul distrusese totul. Ar fi trebuit să fiu mai Înțelept și să mă destăinui. Pot să spun În apărarea mea că În adâncul sufletului chiar m-a surprins că Dora nu era doar plăcere și deghizare, dinți umezi și strălucitori sau buze subțiri, inaccesibile. Avea și ea măruntaie; avea și ea nevoie să mănânce. Și, sincer să fiu, nu prea știam cum să prelucrez aceste date. Marginea deșirată a imaginii vechi fusese sfâșiat, și poate că nu mă avantajează faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
voce tare din acest articol. După cina noastră de la Paris Bar, Dora și cu mine am Început să ne Întâlnim - mai rar, dar cu plăcere, și numai când dorea ea. Astfel, iarna târzie deveni un șir de zile și nopți strălucitoare, În care ne Întâlneam În secret. Prietenii mei nu știau nimic despre această liaison, și mă Îndoiesc că Dora ar fi zis ceva familiei ei. Chiar dacă nu făceam nimic ilegal, ne simțeam de parcă am fi fost complici Într-o crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Bert“, cum Își spunea ea acum, a avut primele raporturi sexuale cu adolescente. La douăzeci de ani, orientarea sa sexuală includea și băieții. Deși nu reușea să mențină o erecție În timpul acestor raporturi, clitorisul ei destul de mare producea un lichid strălucitor ca uleiul folosit la mașina de cusut. „D. “ a mărturisit că cel mai tare dorea femeile imediat după menstruație, dar că, de obicei, Îi „ieșeau“ mai multe din relațiile cu bărbații. Era ea „o bisexuală adevărată“, Întreba plăcuța retoric, „o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sub pernă. Când a devenit suspicioasă, a schimbat ascunzătoarea. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, reușeam să dau peste el - de obicei, sub puloverele din sertar sau sub saltea. Coperta jurnalului era stacojie, decorată cu un fluture albastru strălucitor, spectaculos, și era Încuiat cu o inimioară plată, roz, care atârna de un inel de metal, pe care trebuia să-l apeși printr-o despicătură. Nu mi-a trebuit mult să-mi dau seama că secretele soră-mii puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dabor, la care rusul bătu din călcâie și Încuviință melancolic. Când doi bărbați cărând o canapea au ajuns paralel cu noi, am pășit pe stradă. Smoala era curată și neagră, cu un luciu uleios, care se subția și devenea din ce În ce mai strălucitor, cu cât Îl urmăreai mai mult. Într-o pantă, chiar Înainte ca strada să ajungă la intrarea fabricii de bere, se Încrețise ca staniolul. Un camion pleca acum din fabrică, Încărcat cu navete din lemn, fixate bine pe platformă - neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
oraș În care aerul era poluat de prea mult parfum și vaselină. În aceste refugii, bărbați În toată firea erau reclamați că s-ar plimba În șosete dichisite și pantofi de piele originali - Împodobindu-și degetele delicate cu numeroase inele strălucitoare, făcându-și umbre discrete În jurul ochilor și preferând, din motive care-mi erau străine, nările roșii. Dacă Frăția nu lua măsuri radicale, „fetițele“ astea urmau să devină În curând modelul social acceptat - ceea ce m-a făcut să cred că viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
țineam pe chiuveta din bucătărie fusese smulsă cu rădăcină cu tot. Am sărit peste valiza trântită pe jos. cu un picior de scaun Înăuntru, și am studiat ce mai rămăsese din reproducția fotomecanică ce-mi Înfrumuseța cândva viața (o lună strălucitoare, oglindită pe o suprafață de apă stătătoare). Contemplând dezastrul, mi-am dat seama c-ar fi bine să fac stânga-mprejur. Asta nu fusese o vizită de curtoazie, ci o declarație de război. Și totuși, curiozitatea nu-mi dădea pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dacă aș fi adormit pur și simplu, cu spatele la ei - o să apreciez fiecare moment din viața mea de acum Încolo, oricât de neînsemnată și placidă ar fi. Ce mă interesa că nu se mai Întorceau, atâta timp cât le trăiam În diversitatea lor strălucitoare, ca suprafața uleioasă dar plăcut complicată a unui balon de săpun? Dacă viața era acoperită de un voal, mi-am dat seama că ea putea fi doar astfel: un balon de săpun ținut laolaltă de acizi grași, lucioși și delicați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]