2,423 matches
-
în care trebuie să încetam sa mai vorbim sau ... sa o folosim numai pentru înjurături ...” - pag. 64 DESPRE ISTORIA ROMANIEI: “Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat in urina slavii: se cheamă ca ne-am plămădit din aceasta clisa, daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne înecăm așa temeinic au făcut-o ... Apoi ne-au luat
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
care ”sapă groapa altuia”... și nici de oameni care în loc să-și rezolve propriile deficite, arată cu degetul la cel de alături...; Nu avem nevoie de îngâmfați și nici de lăudăroși! Nu avem nevoie de hoți care să ne fure numele strămoșesc... ca apoi să-l arunce în noroi! Nu avem nevoie de prieteni doar cu... numele ci avem nevoie de adevărați prieteni! Numai acolo unde este unire în gând și suflet, iubire față de cel de alături, cinste și demnitate, numai acolo
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_lacrima_si_un_adio_doina_theiss_1390480488.html [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_iovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
persoane - și asta am simțit-o pe propria mea piele când am fost în Italia pentru doi ani de zile căutând „libertatea” - deci, am observat că românii devin mai patrioți și depărtatrea îi leagă parcă și mai mult de glia strămoșească. În special scriitorii, muzicienii și artiști plastici își „strigă” durerea și dorul de casă în creațiile lor. Acest lucru îl face și pe domnul Vasile Hatos un luptător cu vicisitudinile vieții și-și exprimă crezul în versuri. Sunt transmise mesaje
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
Cum să-mi calce pământul vecinul care s-a sfădit cu strămoșul care plivea aci. Chiar aici pe locul acesta! Cum să are peste pietrele de hotar și poteca pe cară mă duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai dă roade. Ceva, când Dumnezeu dă ploi la timp oportun, mai culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai dă roade. Ceva, când Dumnezeu dă ploi la timp oportun, mai culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Cum să-mi calce pământul vecinul care s-a sfădit cu strămoșul care plivea aci. Chiar aici pe locul acesta! Cum să are peste pietrele de hotar și poteca pe cară mă duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai dă roade. Ceva, când Dumnezeu dă ploi la timp oportun, mai culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai dă roade. Ceva, când Dumnezeu dă ploi la timp oportun, mai culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Bucata_mea_de_paine_mihai_leonte_1335263969.html [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
și fiecare individ, la rândul său, are o mitologie personală, în care îi place uneori să creadă... De sub învelișul unor cuvinte purtând vraja unei incantații străvechi, doamna Floarea Cărbune adună și alcătuiește pentru noi un univers magic, plin de credințe strămoșești ale zonei natale: satul Purani din Teleorman. Prin legendele culese în trecut de la bătrânii locului de copila Floarea Dumitrache, astăzi scriitoarea Floarea Cărbune, într-un mod cu totul original, intrăm în relație directă cu fantasticul și interpretarea inedită a universului
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424723573.html [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
le auzeam îmi dădeau liniștea ce-o căutam... Pe valuri de nori și în zumzetul motoarelor, înconjurați de razele de soare și de albastrul cerului fără sfârșit, am călătorit ore în șir și am avut răgazul să reflectez la vatra strămoșească și la prețul ce l-am plătit ca să rămân cu sufletul curat ca apa de izvor și cu credința în Dumnezeu nealterată de valurile năpraznice și reci ale vieții. De dragul parfumului și al frumuseții trandafirului, se merită să înduri și
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
mele de până la plecare în aventura credinței și a biruinței, ca să mă satur de apa lui curată și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei ce
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
a desființat astfel jertfa de animale care se aducea pentru ispășirea păcatelor și a înlocuit-o, odată și pentru totdeauna cu jertfa Domnului Isus, care are menirea de a absolvi de vină fiecare om care crede, atât de păcatul ancestral (strămoșesc) cât și de cel personal. Astfel regenerat și născut din Duhul Sfânt omul își recapătă demnitatea avută în Eden. Deoarece după căderea în păcat Dumnezeu și-a luat Duhul Său din om care îi asigura viața veșnică. Odată cu întoarcerea fiecărui
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1443437855.html [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor cu coasă și cu glugă, Sunt lama din oțel de gheață ce a ucis cocori... Sunt totuși cald! Căldura îmi vine de la Rugă! Sunt un român și-n limba strămoșească Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere Îți strig cât pot din piept, lume sihastră: Tot ce e românesc și sfânt nu piere! Versuri de Romeo Tarhon) http://www.facebook.com/groups/rugafarasfarsit/ http://www.ziarulnatiunea.ro/category
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_romeo_tarhon_1329384686.html [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_episcopul_oradiei_dr_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu Dumitreasa, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
în timp ce la polul opus se află o mână de îmbogățiți, inclusiv cu iz regal. Fals. Un dezechilibru social greu de acceptat într-o țară europeană. Incoruptibilii actuali s-au născut greu. Însă nu pot cârcoti ca alții și accept vorba strămoșească „mai bine mai târziu decât niciodată”. Lupta e foarte grea. Sistemul Mafiot Român se află în toate și peste tot. În condițiile în care alți câini „de pază ai democrației” sunt extrem de vocali, având în dotare tehnologii de ultimă oră
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1450660300.html [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta este perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impartasania_inseamna_castigarea_imparatiei_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
au învățat alfabetul tehnic pe „șantierul școală” de la Bicaz. Când a izbucnit prima scânteie energetică, a Bicazului? La subțiorile Peonului - Ceahlăul cel „împărat”, „podoaba, poezia țării”, „izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru”, „ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești”, cum îl pastelează Nicolae Gane, a crescut din dospirea întregii forțe creatoare a poporului român, accelerate în elanul spre civilizația vestică. Bicazul cu barajul și lacul său în care s-a acumulat o uriașă împreunare a apelor a făcut să
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/_53_de_ani_si_o_istorie_de_hi_aurel_v_zgheran_1371026935.html [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crucea-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOȘEȘTI DIN BREZOI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Grupul nostru începea colindul de la Gura Lotrului și venea către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie. Le cântam la poartă colindul de afară și
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
ca sărbătoare, fiindcă noul regim se îndepărta de religie, totuși se sărbătorea pe ascuns chiar și în rândul securiștilor. Credința creștină sălășluia în sufletul românului, iar atitudinea ateistă era mai mult de formă. Interziseseră mersul la biserică și respectarea obiceiurilor strămoșești. Deci, după vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la unele familii după ora 11 în ziua de Crăciun. După ce m-
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
A fost o dată...” ( Această narațiune mi-a fost făcută pentru volumul „Lotrii în prag de sărbători” de domnul Mircea Vărăticeanu (octogenar) printre puținii veterani colindători aflați încă în viață în orașul Brezoi) Referință Bibliografică: Povestea unui veteran (octogenar) al obiceiurilor strămoșești din Brezoi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]