2,407 matches
-
în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna animați de idealurile dreptății și unității, iar dorința lor de a trăi liberi și a-și apăra, în orice condiții, glia strămoșească, a fost mai puternică decât logica și dorința Partidului Comunist de a intra până în inima dealurilor bucovinene cu procesul de colectivizare. De altfel, ei nu s-au putut opune tuturor reformelor comuniste, dar au pus umărul la treabă și au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
alături de enoriașii lui. In acele momente, la intrarea în Biserică Părintele Trandafir s-a rugat cu următoarele cuvinte, care au rămas scrise în istoria acestei biserici: "Puternice Doamne ajută-ne să scăpăm, de cei ce vin să ne distrugă credința strămoșească (ortodoxă), limba noastră românească și familiile noastre, veniți credincioșii mei să ducem Biserica dincolo în România".La care credincioșii au răspuns în cor: "o ducem părinte și nu o lăsăm la cei ce doresc să distrugă credința, limba și familiile
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
oameni fără pereche, iar noi, generația tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuți în lumea celor fără de dor și să-i prețuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacră de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești. Referință Bibliografică: PLAIURI CODRENEȘTI / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
și spirituală a celor două țări române dând și susținând principalele dinaștii domnitoare românești: Basarabii și Mușatinii și garantând neîntrerupt până în secolul al-XIX-lea, independența și autonomia Țărilor Române, unitatea civilizației românești prin păstrarea limbii neolatine, a specificului național și credinței strămoșești, a trăsăturilor definitorii ale poporului român. În secolul al XIX-lea după valul de transformări produse în întreaga Europa de Epocă lui Napoleon I, elita politică românească are de făcut față unor mari provocări. Este perioada frământata în care au
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
și înclinație în nealegerea țintelor false ale cântecelor ieftine, comerciale, ci lucrând la fiecare, culegând pe cele valoroase melodic și folcloric. Școala elementară a terminat-o ca elev eminent, dar tatăl său l-a oprit acasă, spre a îngriji glia strămoșească și a păzi tradițiile și datinile românești. Pe când, fratele mai mare și sora au continuat liceul la Vârșeț, iar apoi, facultatea. Înrădăcinat trupește și sufletește la Iablanca, Lazăr a înțeles că niciodată apa nu se revarsă la deal și pentru
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
cu ÎPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan - http://www.ziarullumina.ro/interviu/societatea-de-azi-ne-impinge-spre-o-utopie-impusa). În încheiere vom afirma și susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Selejan - căruia îi dorim să aibă parte, în continuare, de mult spor și de alese împliniri duhovnicești, ne conferă privilegiul unui frumos cadou, destinat sufletului și cugetului nostru, al cititorilor și credincioșilor
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
cititorii au posibilitatea să afle mai multe despre viața Părintelui Protopop Gheorghe Colțea, pe care Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului îl descrie ca un ostenitor în cele sfinte, prin contribuțiile sale „la binele Bisericii noastre strămoșești și al credincioșilor ei, făcându-se el însuși «treaptă» și «scară», prin chipul întreitei sale slujiri... Prin urmare, fiecare temă abordată în volumul de deschide noi perspective și leagă următorul subiect de cele spuse până la acel punct, nu pentru „a
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului "Continuitatea românilor în vatra lor strămoșească - Dacia - nu a fost contestată până la sfârșitul secolului al XVIII-lea.” (Franz Joseph Sulzer-Geschichte des transalpinischen Daciens) Sensul unei rase, nații ori seminții în istorie nu constă în cuceririle și acaparările samavolnice teritoriale, provinciale, în migrațiile barbare distrugătoare, în iredentismul
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
locurile prin care l-au purtat pașii, atât în țară cât și în afara granițelor. Cu toate că a colindat meleagurile patriei în lung și-n lat, de la munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, in graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin tine cânt iubirea de glie, de neam. Prin tine limbă străbună, strai strămoșesc purtat cu mandrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârză din orice-ncercare-ai ieșit, Comoară de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba-ți rostesc. Referință Bibliografică: Limba Română / Ana Georgescu
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353725_a_355054]
-
Hristos - Arhiereul Cel Veșnic, în Împărăția Sa cea cerească și veșnică, de care ne rugăm cu toții Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Preasfințite Părinte Episcop Iustin, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă sănătate, putere de muncă în continuare, fiindcă aveți nevoie și este nevoie de așa ceva, mult spor și multe împliniri duhovnicești, cu liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească, și, totodată
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a nu uita niciodată limba, portul, tradițiile și plaiul nostru strămoșesc”. Activitatea sa reașează firesc și limpede o lume în care a fost devastat autenticul și frumosul și tinde să lase loc kitsch-lui și manelizării. Marin Voican-Ghioroiu are instinctul și puterea de a produce realmente altceva, de a se pune de-
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
unic n-au nici o șansă. Oamenii simpli ai Romei, dar nu numai, gândea el, erau puternic ancorați în cultul strămoșilor. Templele erau în stare foarte bună în tot imperiul iar statuile zeilor erau cinstite și venerate, dovadă că acea credință strămoșească care făurise Roma era încă pivotul lumii. Dar procuratorul știa că politica Romei era foarte abilă și în rândul barbarilor. După ce teritoriile acestora erau cucerite, romanii zideau edificii de un lux și de o frumusețe inegalabile. Temple, băi, teatre, apeducte
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
cei prezenți la slujbă au ieșit în fața Bisericii unde se află Troița, pentru a săvârși slujba Parastasului pentru toți eroii neamului românesc, căzuți pe toate câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român și pentru slava Sfintei Biserici. A fost intonat din nou „Imnul eroilor.” Iisus Hristos și-a ținut promisiunea făcută ucenicilor și în Duminica a opta după Paști a pogorât asupra lor
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
de moschee, geamuri termopane, (o ultimă adaptare nefastă în zidirea de biserici, uneori cu aplicații devastatoare ca stil și conservare, la bisericile medievale), zugrăvite frapant, cu garduri feroase cu briz-brizuri... Însă cele vechi vin din îndepărtata istorie, cultură, tradiție, credință strămoșească... ele nu-s pe placul acelora care-au ridicat biserici noi, cu estetica pe locul doi și megalomania pe-ntâiul, dar sunt pe placul oamenilor simpli și curați la suflet precum și pe voia Lui Dumnezeu căci le poartă grija de
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reîntrupate în cuvinte Graiul... Cu dânsul acesta unic, bărbătesc În care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esență n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc Elenă Armenescu Dacii - Adevăruri tulburătoare - Documentar 2012 HD - YouTube ► 53:04 ► 53:04 www.youtube.com/watch?v=duj 84hnc58 7 Măr
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră ocupate de romani. Atunci, când i-au auzit pe frații lor (care trăiseră sub ocupație romană) ce limbă frumoasă vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți să vorbească numai latinește. Că era de bon ton. Ca acum când este de bon ton să vorbești englezește. Ce dacă este de baltă? Parcă latina strămoșilor noștri nu o fi fost tot de baltă
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
se confundă în viziunea sa - până la ultima suflare de vers, într-o construcție grandioasă. Și până la urmă, românul Romeo Tarhon își esențializează întreaga creație într-o strofă care nu mai are nevoie de comentarii: „Sunt bun român și-n limba strămoșească / Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere / Îți strig cât pot din piept, lume sihastră: / Tot ce e românesc și sfânt nu piere!” (Rugă fără sfârșit - 35). Indiferent ce stil ar aborda, indiferent de subspecia literară, Romeo Tarhon
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
Trinitas, în zonele în care se recepționează, și "Ziarul Lumina" aduc încă un mesaj acestor credincioși, un dialog, un element de recuperare a limbii române. Prin aceste mijloace, chiar și oameni maturi învață, recuperează ceea ce au pierdut din graiul lor strămoșesc. De aceea, este salutară, pentru noi, românii de aici, această realizare și mă gândesc că la fel este și pentru românii din Voivodina, din Bucovina de Nord și din Basarabia. Este important nu numai că se hrănesc românii cu învățătura
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
multe aflate într-o avansată stare de degradare, a așezămintelor monahale, încadrarea parohiilor cu preoți și salarizarea personalului clerical și neclerical, Părintele Arhiepiscop Ioan este cu �noscut și recunoscut pentru rodnica Sa păstorire întru Slava lui Dumnezeu, a Bisericii noastre strămoșești și drept-măritoare, cât și în slujba Neamului nostru românesc. Este menționată implicarea Înaltpreasfinției Sale în viața publică la nivel național, regional și local; bogata agendă a participării la manifestări internaționale, numeroasele întâlniri cu personalități din țară și străinătate, dar și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
mai târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
ușor, până la urmă fiecare și-a făcut un rost în țara de adopție(Ursu: „Deschid orice casă de bani!”). Familia și prietenii din țară sunt ancorați în trecut, un trecut istoric, în care spiritul național amestecat cu dragostea față de locurile strămoșești devin hrana lor zilnică, uneori chiar sub formă de umor negru. Cititorul trăiește permanent sentimentul că participă alături de povestitor la toate evenimentele și la evoluția vremurilor de acum o jumătate de veac, pe care acesta le-a traversat în tumultoasa
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
izvoare. Remarcabila forță identitară a satelor românești ”veșnicia s-a născut la sat”cum scria cu adâncă înțelepciune și îndreptățire marele filozof Lucian Blaga) s-a exprimat însă tacit și în acest spațiu , prin păstrarea și dezvoltarea limbii și credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor, miturilor, legendelor, eresurilor, precum și valorilor esențiale ale artei, culturii și civilizației românești. Cercetarea sistematică, cu mijloace moderne, și punerea în circuitul științific al acestui imens tezaur de valori istorice, culturale și de civilizație, conservat”în situ
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MI-E DOR Autor: Ana Georgescu Publicat în: Ediția nr. 920 din 08 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Un dor răzleț de vatra strămoșeasca Se cuibareste-n pieptu-mi uneori, Si-atatea gânduri vor ca să rostească Neprețuite amintiri ce-n veci nu mor... Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat: De freamătul copacilor din vale, De doinele ce-adesea pe-nserat Le îngânau
MI-E DOR de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357229_a_358558]