4,708 matches
-
cea mai ușoară și directă cale de a ajunge la ei, de a le capta atenția, de a-i dezlipi pentru câteva minute de telefoanele mobile, calculatoare sau televizor. Cartea povestește prin ilustrații și text, începuturile vieții pe teritoriul Daciei străvechi, ajungând până la civilizația danubiană (12.000 de ani î.e.n.). Va urma volumul 2, care va acoperi civilizația gumelnița, cucuteni, hamangia, vinca, vedica, apoi traco-geto-dacii până la civilizația preromană. Mădălina Corina Diaconu
DACIA PREISTORICĂ ILUSTRATĂ la standul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/92981_a_94273]
-
alb, că Țara Moldovei este un stat liber. Astfel, otomanii suzerani nu aveau dreptul să anexeze, să ocupe sau să cedeze acest stat. A fost un act criminal, un rapt care venea, repet, în totală contradicție cu practica internațională. Atunci, străvechiul principat al Moldovei lui Ștefan cel Mare a fostdestructurat. După ce pierduse, deja, Bucovina în 1774, când domnitorul fanariot (sic !) Grigore Ghica al III-lea a fost asasinat pentru că s-a împotrivit cotropirii Bucovinei de către austrieci. Azi, cine își mai amintește
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
Căpitanul fantomă Acum mulți ani, pe străzile Barcelonei, bântuia o legendă străveche, împărtășită de străbuni, care creea un profund mister. Un mister învăluit în magie neagră, spaimă și multă aventură. Străbunii spuneau că în fiecare noapte cu luna plină, un căpitan monstros, cu o răutate fără limite, își făcea apariția cu navă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93061_a_94353]
-
21 iunie, la ora 13 și 51 minute, este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice. La această dată este cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului. Solstițiul de vară a fost, din timpuri străvechi, un moment încărcat de superstiții și semnificații. În emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, iar în emisfera sudică același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu „antinomia” echinoxurilor de la începutul
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
Nu se aude o înjurătură, nici un cuvânt urât, nimeni nu scuipă pe jos, nici hârtii ori chiștoace aproape că nu se văd aruncate. Nici un bețiv pe străzi; niciunul. Ascult zgomotul lumii, zumzetul acela înfundat conținând în surdină clocotul unei lumi străvechi. Miros de pește proaspăt. O tejghea aranjată cu simț estetic, un soi de artă. Alături câțiva rechini imenși încremenit între tune, nesihat hanilus, calamari, creveți, crabi. Toată lumea ascunsă, a mării îmbie. Pești mari, pești mici, pradă și prădător expuși cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
comunitatea românească de la Atena prin intermediul românilor care calcă pragul Secției Consulare? Deși nu au frontieră comună, România și Republica Elenă sunt state-surori, legate nu doar prin apartenența la UE și NATO, ci și prin identitate ortodoxă, istorie și afinitate regională străveche. Aceste dimensiuni marchează armonios relația dintre popoarele noastre atât în sens generic, cât și la nivelul interacțiunilor umane de o diversitate și profunzime rareori întâlnite. Spre Secția Consulară a ambasadei se îndreaptă nu doar solicitările cetățenilor români domiciliați în Republica
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” [Corola-blog/BlogPost/93365_a_94657]
-
calendarul creștin. Împărăteasa Elenă a zidit Biserică Sfanțului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. Semnificația numelor Constantin și Elenă Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elenă - Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torța”, „făclie”, dar și „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiței Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumină arzătoare a soarelui”). La mulți ani tuturor celor care poartă aceste
21 mai – Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena [Corola-blog/BlogPost/93414_a_94706]
-
cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
viitorul românesc, vine să întărească cele spuse de către distinsul om de știință și de cultură. Mulțumim autorilor, colaboratorilor și celor ce s-au implicat financiar în realizarea acestui volum omagial, dedicat celor 32 de nume ce fac onoare județului Vâlcea, străvechiul ținut dintre Olt și Olteț, mai nou - din a doua jumătate a secolului trecut, dintre Topolog și Olteț, oameni ce se dăruiesc cu trup și suflet unui ideal comun: eternizarea neamului românesc prin credință, știință, cultură și artă. Referință Bibliografică
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
a impus și s-a realizat o dezvoltare simultană a țării, de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, un fost ceferist de la Bârlad, care a avut dorința înființării acelor Școli Medii de Mecanică și Siderurgie. Una dintre a fost deschisă la Roman, străvechea cetate ... Citește mai mult Emilia Țuțuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă - pe acel drum al ființei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteți să ne comunicați o anamneză a vieții dvs.?Tudor Ghideanu: Ar trebui să
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
a impus și s-a realizat o dezvoltare simultană a țării, de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, un fost ceferist de la Bârlad, care a avut dorința înființării acelor Școli Medii de Mecanică și Siderurgie. Una dintre a fost deschisă la Roman, străvechea cetate ... XII. EMILIA ȚUȚUIANU: BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Interviu cu scriitorul Ben Todică Personalitatea scriitorului Ben Todică, un australian cu suflet de român, deși departe
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
în mână, Ar trebui să-ți ridice cunună, Le-ai dat din a ta cultură Ei te-au lovit sub centură, Ți-au falsificat istoria Și ți-au mistificat gloria... Ți-au distus frumoasele păduri Umplând pământul cu cianuri... Obiceiuri străvechi au interzis Ascultând venetici care au zis Că îi lezează în amorul propriu, Pentru ei asta este impropriu. Ti-au interzis eroi ai culturii, Suferinzii beciurilor nomenclaturii... Te-au furat lăsându-te in sărăcie Te-au distrus ,,O BIATĂ ROMÂNIE
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
cremene își poartă crucea pe un semeț Caraiman, alunecă bătrâne brume pe obraz de Babe, din ochi de orbite de Sfinx Zamolxe înalță rugi nori de piramide înspre argintiul Ceahlău, sarcofage de lut în ulcioare cucuteni stropesc cu aghiazmă meleaguri străvechi de mute dureri, zăpada crește lângă un Om tot mai Hamangia, Pe genunchi doar două gânduri lungi și dincolo de umeri vâslind tăcute scrutând gânditor din șezută orizontul norilor albi ca un pod peste Dunăre asteaptă de Dragobete pe Dealul Sofiei
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
Să consume energiile malefice ale mulțimii în acțiuni benefice. Cine vrea violență să lupte în arenă. Organizat; pe bani mulți, pentru liniștea Stațiunii. De peste două luni, vreo douăzeci de bărbați tineri și puternici, supravegheați de către un specialist în arte marțiale străvechi, supranumit Spartacus, se antrenează sub una din peluzele Hipodromului. Spartacus, fost consilier cinematografic peste mări, le scoate sufletul. Herculean, se bate cu trei deodată. Magistratul are prin contracte scrise, întărite cu jurământ, drept de viață și de moarte asupra învinșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
bucura de aprobarea sa. Taverna fusese clădită Închizând cu niște ziduri din piatră ecarisată arcada de susținere a unui mare edificiu datând din epoca romană. Undeva deasupra, zidurile, care la origine trebuie că fuseseră impunătoare, apăreau Înjumătățite de o prăbușire străveche. Numai un colț al fostei construcții, rămas În picioare și transformat Într-un masiv turn crenelat, mai oferea o idee asupra Înălțimii inițiale. Restul era În ruină, iar peste acele rămășițe, ca peste un trunchi veștejit, Își făcuse cuibul acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ale Creației. Abia s-a Întors după o ședere de câțiva ani În Îndepărtata și necredincioasa cetate Tripoli, unde s-a aplecat asupra scrierilor păgânilor, pentru a le reda În limba noastră. Expert În alchimie și mare cunoscător de limbi străvechi, ca de altminteri și vecinul său, Antonio da Peretola, jurist și notar, ilustru expert În ambele Drepturi, continuă el, Îndreptându-și degetul spre un chip cu trăsături ascuțite și echivoce, ca ale unei vulpi. Bărbatul răspunse cu o plecăciune ceremonioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la rațiune. Agresorul care Îl lovise În naosul superior era o ființă corporală, iar faptul că fugise imediat constituia dovada acestui lucru. Prima dată, atunci când riscase să cadă În prăpastie, se gândise că acea criptă ar fi putut fi o străveche cisternă romană, pentru păstrarea apei. Dar, mai apoi, probabil că creștinii o transformaseră Într-o catacombă aflată În afara zidurilor, departe de privirile păgânilor. După ce, pe fundațiile construcției, fusese clădită biserica San Giuda, aceste morminte fuseseră uitate până la prăbușirea bolții, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui? O lumină pâlpâia confuz În depărtare. Dante recunoscu cele două felinare care marcau intrarea În casa monnei Lagia, ridicată tot peste rămășițele unei vile romane, ca și taverna lui Baldo. Toate casele depravate păreau să prindă corp din rămășițele străvechilor părinți, ca viermii dintr-un hoit. Dar, În locul acela, transformările erau mai puțin evidente. Construcția Își menținuse forma inițială: o serie de camere Încăpătoare la parter se aliniau pe laturile unei curți interioare pătrate, cu o galerie la exterior. Deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
evidente. Construcția Își menținuse forma inițială: o serie de camere Încăpătoare la parter se aliniau pe laturile unei curți interioare pătrate, cu o galerie la exterior. Deasupra acestora se dezvolta un al doilea nivel, Împărțit În cubiculumuri restrânse. Intrară În străvechiul impluvium, transformat În adăpătoare, pășind peste resturile pardoselii. Sub picioarele lor, o corabie Înconjurată de delfini negri sfârșea prin a le dezagrega În naufragiul ei secular, călcată de copitele cailor purtători de clienți. Iar În jurul fântânii, pe jumătate șterse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
acum, mulțumită zăpăcelii lui Bargello, Își putuseră găsi refugiu oriunde. La Cerul al Treilea trebuia el să ajungă, Încă o dată. Întrucât acolo erau Înfipte rădăcinile crimei. Se gândi la lecțiile la care asistase la Paris: i se părea că evocă străvechea ceartă asupra Universaliilor, care Îl pasionase atât de mult În răstimpurile În care compunea rimele de iubire pentru Beatrice. Da, murmură el. Nu există entitățile colective. Universaliile, ca și cabalinitatea lui Platon, trăsătura comună tuturor cailor, gândită nemijlocit de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la fel cu ceea ce se află sus. Acesta era Înțelesul desenului făcut de meșterul Ambrogio, nu-i așa? Un mijloc de exploatare a curenților mării. Iar dumneata știai, deși te-ai prefăcut că nu știi. Veniero Încuviință. — Da, un instrument străvechi, născocit de marinarii din Tyr, pentru a birui puternicii curenți potrivnici de dincolo de Coloanele lui Hercule. Ei au descoperit că, la cincizeci de coți În adânc, există un flux de curent care merge spre Apus, În direcția oceanului. Și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nimic. O grimasă i se așternu trecător pe chip. Un junghi din pricina rănii, sau durerea dezamăgirii. — Zeii nu au pășit niciodată pe pământ. Acolo nu există decât miraje. Pietre arse de soare și de flăcările asediilor. Numai urma unei științe străvechi, pe care comunitatea evreiască din Alexandria o păstrase. Fragmente de hărți. Indicații despre călătorii pe tărâmuri Îndepărtate. Mărturii pe care popoarele Egiptului le posedau. Pe Nil trebuia să se caute. Pentru asta s-au bătut templierii pentru Damietta dincolo de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de a ști. Nimeni altcineva. Deodată, apropie marginea pergamentului de flacăra lămpii. O fixă Îndelung, În timp ce flăcările o mistuiau. În spate, i se păru că deslușește o prezență prietenoasă, care Îi scruta acțiunile. — Am procedat bine, părinte? — Da, răspunse vocea străveche care sălășluia În sufletul său. Dar nu vei fi răsplătit. Ai acoperit ochii tovarășilor tăi, le-ai vărsat ceară În urechi. Fiindcă, precum Ulise, vrei să fii singurul care știe. EPILOG 22 iunie, la primele sclipiri ale zorilor Dante se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și prăbușindu-se În apă cu un sfârâit strașnic. În acea lucire crezu că recunoaște siluetele câtorva trupuri omenești care dansau În albul orbitor, ca și când puntea s-ar fi preschimbat Într-un templu În care se celebra un rit al străvechilor zei ai focului. Corabia se Înclinase Într-o coastă cu violență, acum fără cârmaci, cuprinsă de flăcări, cu pânza transformată Într-o limbă de foc care se ridica spre cerul negru, aidoma unui drapel funebru. Atunci Își aminti. Mai văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
debusolat. Fusesem răpit - mă rog, să-mi fie de bine, sunt și lucruri mai rele pe lume. Nu vedeam Însă rostul deranjului și nici cine putea să-l pună la cale. În situații de-astea, cea mai inteligentă Întrebare rămâne străvechea cui prodest? Cui i-ar folosi, așadar, răpirea mea? Și, de fapt, unde mă aflam? Sigur, undeva departe de Paris, dar unde? Pe teritoriul Franței? În Belgia? În Germania? Cloroformul odorizant Își făcuse perfect efectul: dormisem tun, iar În patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]