1,841 matches
-
răstignindu-l l-a ucis în domiciliul ei sihastru... Un mic fior a mai rămas prin toate dorurile frânte În toamna asta fără glas cu amintirile răsfrânte Într-o oglindă-n care luna și stelele-ntr-o reverie Și-aruncă straiele de vară în ambalaj de elegie... Dintr-o magnolie uitată-ntre filele unei povești Mai picură absurde note din care numai tu lipsești Cu ultimul sărut letargic- ștampilă fără conținut; Și de-ar fi fost sărutul morții, mai mult curaj
ÎN CARE TOAMNĂ VII? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341278_a_342607]
-
din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Pe la hotarul dintre toamne și ninsori Se plimbă la ferestre sfântu-Andrei Și urlă lupii-a oameni și în zori Își mișcă gâtul și e teamă-n ochii mei... Și mândrele se-așază-ntre oglinzi Cu straiul Evei să visesze la flăcăi Strigoii -ncep să țipe după grinzi Și caii se trezesc zburând în văi... Și peste tot e-o vrajă și plutește Descântecul de sare și prin noi Răsare busuiocul. Și stropește Agheazma, peste toate-n
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341251_a_342580]
-
ce se poate, dar am și eu un tată pe care-l iubesc și o familie în care voi veți fi oricând bineveniți. Beth întoarse spatele și se îndepărtă. Alma era obosită. La conac pregătirile erau în toi,încăperile îmbrăcau straie de sărbătoare. Dispoziția ei era o problema. *** Seara unui început de toamnă aducea o ploaie torențială caldă care împrospăta atmosfera. Privea pe geamul camerei sale cerul dezlănțuit. Rafale de vânt sălbatic biciuiau ferestrele și înclinau crengile copacilor. Un călăreț intra
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
au ofilit; Scumpa noastră Românie Azi ești tristă și mă mint Că mai poți să te mai scuturi De atâtea-njurături; Din grădini plecat-au fluturi Zbor de unde să ma furi? Când te fură și te lasă Goală fără nici un strai? România mea, mireasă Fără nuntă, fără plai... Azi e ziua ta și-aș vrea Să-ți restitui toți copiii. Plâng bătrânii-n țara mea Că de ani nu-și mai văd fii... Plânge Dunărea pe val Marea Neagră-i în furtună
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341249_a_342578]
-
zi? Răspunde-mi ce misivă vei scrie și ce nume Purta-va cel ce mâine, iubirea-mi va primi? Eu știu că nu răspunsuri aștept și nici o doamnă Nu-mi va fura tăcerea albastrului din noi; În crizanteme albe, un strai de albă toamnă Voi răsări mireasă a lacrimii din ploi... Referință Bibliografică: Mireasă a lacrimii din ploi / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile
MIREASĂ A LACRIMII DIN PLOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341283_a_342612]
-
stejar. Dragobete, zis și Năvalnic, este zeul iubirii la români, o știe tot omul. Până și copiii o știu. Încă nu adormise, când a simțit că cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a zărit o creangă agățată de straiul său. - Ce-i, ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
amar al exilului ( povestiri, nuvele )1999 Interviuri pentru mileniul trei, 2002 Judecata lui Dumnezeu (povestiri, nuvele )2004 Pelerini olteni în Țara Sfântă ( însemnări de călătorie )2008 Ierusalimul împăcării ( roman ) 2009 Grecia-pământ sfânt și apostolic , 2011 Cu o prefață îmbrăcată în straie de sărbătoare ,,Curajul de a păși pe urme mari,, aparține domnului Constantin Dram, căruia i se alătură Gelu Negrea cu ,, Prefață doi,, și Marian Drăghici cu ,,Postfață - doi,,. Grafica copertei , este semnată de Vlad Pădureanu. În ,, Focuri mocnite,, ,găsești liniștea
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Primăvara-și joacă hora, jos, în luncă, Dulcele zefir zarea lin străbate, Toată păsărimea-i în strai nou de nuntă, Murmură-n pădure clipocit de ape. Umbrele din gânduri, de lumină-s bete Și-și ascund tăcute, urma prin ruine, Mișună prin iarbă gâzele în cete, Visul de înnoire trece-n zbor prin mine. Cu săgeata-i
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
în clipele-nserării când viscoli-va iarăși iarna grea, și, răsărit din vămile uitării, te voi chema să fii din nou a mea. Să nu te temi de glasul de vântoasă ce șoșotește-in gard de mărăcini; îmbracă-te, iubito, în straie de mireasă și vină-ncet spre munții mei cu pini, Unde troiene dalbe, te așteaptă să-ți logodească trupul ca o nea. cu șoapta de izvoare și iubirea ce ți-o trimit prin arcuiri de stea. Leonid IACOB Referință Bibliografică
TE VOI CĂTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341478_a_342807]
-
măsurând depărtările, mereu mi-ai înțeles șoaptele și le-ai zidit sărbătoare. așadar, îți închin, astăzi, roua inimii mele, deschid fereastra spre Noul An cu același surâs, iată, îm palma ta așez crezul meu, are ceva din cântecul mării în straiele amurgului; de-ți voi putea dărui un țărm am să-l caut necontenit cu sufletul. http://issuu.com/insemneculturale/docs/reverie albastra Referință Bibliografică: ție, cititorule / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 728, Anul II, 28 decembrie 2012. Drepturi
ŢIE, CITITORULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341497_a_342826]
-
păstrat în suflet, ce de tine e flămând Doar citind vei înțelege din scrisoarea mea, plângând, Căci pe-o lacrimă uscată-ți scriu acuma, surâzând. Mi-au rămas în suflet ruguri, tainele vrăjite-l poartă Către casa părintească, îmbrăcată-n strai de vise, Drumul vieții nu se știe, căci e hotărât de soartă, Dar păstrez cu drag, bunico, boabe de-amintiri aprinse. SUFLETUL BUNICII Un suflet divin ce plânge-n depărtare, E al bunicii mele, ce mă iubește tare, Cu glasul
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
pe Iacob Mureșanu, Ioan Axente (Sever), Petru Popovici, Enea Hodoș, Ioan Pipoș, Vasile Fodor. După terminarea celor trei ani, în 1843 se întoarce la Vidra sa natală, îmbrăcat în haine domnești, spre dezamăgirea mamei sale, de pe vremea când își lepădase straiele țărănești la plecarea lui la gimnaziul din Zlatna. Acasă, printe moți, caută să le cunoască suferințele, procesele lungi și nemiloase în care erau târâți aceștia prin tribunalele vremii. Voinicul de 18 ani, în 1844, se înscrie la cursurile Facultății de
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În Josenii Rucărului cu Podișoru-n coastă, la banca unei case de gospodar îți întâmpină privirea cu chip senin cu zâmbet mestecat de multe înțelesuri. Cu-ndrept de stat Ța Marioara lui Nea Nae în straie naționale cu salbă mare din galbeni străvechi ne privește cu ochii mari și iscoditori dibăcind vorbe. - Bună dimineața, țață Marioară ! - Bună e potriveala dintre voi doi ... - Și a tale, în vorbă ! - Încotro vă poartă pașii ? - Pe devale ! - Devalea-i mare ... - Spre
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
50, în Radio și Televiziune. Am rămas colege, așadar, în Radio București, inițial, câțiva ani, apoi ea a plecat în TV, să-și trudească „Tezaurul folcloric”, emisiunea căreia s-a dedicat total, cu nețărmurită dragoste față de cântecul autentic și splendidul strai românesc de pe tot cuprinsul țării. Deși drumurile ni s-au despărțit mai târziu, și ne vedeam destul de rar, am rămas prietene bune, o viață de om. De Om cu majuscule! De Om bun, curat și drept! De Om cu mare
LA REVEDERE MARIOARA ! de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342004_a_343333]
-
numai pentru ea. În odaie plutesc miresmele focului din lemne de fag, ce duduie în soba confecționată din teracotă de culoarea ciocolatei. Pe fiecare placă este ștanțat un model ce reprezintă un bărbat solid, pletos, cu barbă deasă, îmbrăcat în straie de blană. După oboseala zilei de muncă, mă odihnesc într-un fotoliu, cu o carte în mână și cu ochii ațintiți asupra bărbatului de pe una dintre plăci. Încet, încet, sub influența căldurii, mă copleșește moleșeala, corpul se face din ce în ce mai greu
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
Totul este pregătit. În imensa cameră mortuară din lemn se află depus pe catafalc trupul tatălui meu decedat, iar alături de acesta al mamei și al celor patru slujitori credincioși, care îl vor însoți pe lumea cealaltă. Toți sunt îmbrăcați în straie de sărbătoare. Așa se cuvine. În jurul lor sunt așezate armele și bijuteriile din aur și argint, harnașamentele cailor, scuturile din fier cu un ornament central din aur, pe care este sculptată o acvilă în zbor. Se mai află aici săbiile
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Trag dintr-o țigară la fereastră. Privesc cum ninge-afară-ncetișor; Fluturi albi dansează-n iarna noastră, Ca un preludiu sfânt de mărțișor. Îngerii se scutură de pene; Se primenește lutu-n straiul lor. Mă vrăjește-un cântec de sirene, Dar mă trezește-un țipăt de cocor. Cu ochii-nchiși mă leagănă un vis Pe care sita vremii l-a cernut; Atâția ani, pe care-atât a nins, Eu nu mai știu pe
HIBERNALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342363_a_343692]
-
Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-am luat cu iarna, furat de amintiri și am uitat că țara, încă-i pe chituci; m-aburise vinul cu dulcile-i smintiri: am văzut norodul în straie de haiduci. răsucind omătul, de la munte-n vale, se dădeau de-a dura cârduri de moșnegi și pluteau prin aer damfuri de sarmale, ca niște ofrande, pentru drepții regi. se adunase-n sânge, clocote fierbinți; luați mereu de proști și
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
ilegaliștilor evrei, reorientează cu baioneta 2.000 de biserici unite cu Roma spre Moscova și lichidează brutal tot ce-i occidental. Academia Română este dizolvată, majoritatea membrilor ei ca și ierarhii Bisercii unite mor în pușcărie. Globalizarea, panortodocsia și panslavismul în straie roșii, marxist-leniniste triumfa două decenii în toată lumea, pe toate planurile, dar mai ales în Lagărul protejat de o Cortină de Fier. 1964, după retragerea rușilor și emigrarea în masă a evreilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej denunța vasalitatea necondiționată. Nicolae Ceaușescu refuza chiar
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei ce mi-au lăsat moștenire dorul și sufletul de omenie, ca și credința în Dumnezeu, ca și iubirea pentru neamul meu... Am vizitat biserici, unde
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
păstrat în suflet ce de tine e flămând Doar citind vei înțelege din scrisoarea mea, plângând, Căci pe-o lacrimă uscată-ți scriu acuma, surâzând. Mi-au rămas în suflet ruguri, tainele vrăjite-l poartă Către casa părintească îmbrăcată-n strai de vise, Drumul vieții nu se știe, căci e hotărât de soartă, Dar păstrez cu drag, bunico, boabe de-amintiri aprinse. Paula Diana Handra Referință Bibliografică: PE O LACRIMĂ USCATĂ-ȚI SCRIU ACUMA SURÂZÂND / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN
PE O LACRIMĂ USCATĂ-ȚI SCRIU ACUMA SURÂZÂND de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342615_a_343944]
-
doar împreună, Iar în visul de argint Trăinicie să nu mint. Pentru fiecare pas Cred că tot a mai rămas Pajiștea de lăcrămioare Și-un crâmpei de cer cu soare! Nu pleca azi Tinerețe Dimineața-ți dau binețe, Într-un strai de ghiocei Îmi las totuși anii mei... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Nu pleca / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
NU PLECA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342610_a_343939]
-
plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur își scutură podoaba În cercuri de aramă sub care plânge iarba, Unde, și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale la ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac; Doar tinerii postați sub câte un castan
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
însă nimeni nu a avut intenția ori timpul de a se uita la ei și a întrebe de ce seamănă cei mai mulți dintre acești berberi cu popoarele regiunilor menționate, iar o parte din veșmintele pe care le poartă au elemente comune cu straiele populare ale românilor dar și ale unor popoare asiatice precum toharii 13. Istoria kabililor ne privește astfel și pe noi... Poetul latin Horațiu (65 î.e.n. - 8 e.n.) într-una din odele sale către susținătorul său Mecena scrie: ,,Eu care sunt
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
risipi, cerul se limpezi și globul lunii se aprinse mare și rotund. Tot ca prin minune dispărură și monștrii Întunericului cu rânjetele lor din mintea sa. În locul lor apărură în toată splendoarea plină de mister, copacii și tufișurile, îmbrăcați în straie sclipitoare de argint, podețul cu balustrade traforate în cristale diamantine, pârâul cu sălciile-boieri și lăncierii păpurișului cu sulițele de aur. De fapt, tot decorul amfiteatrului de basm al dealurilor, îmbrăcate în hainele albe și sfinte ale zăpezii se împodobiseră cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]