881 matches
-
este foarte deteriorată. Lăcașul de cult dispune de cinci icoane din secolul al XIX-lea, având pictura în stil bizantin deteriorată. De asemenea, există și doi suporți de lemn pictat pentru icoane, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Stranele sunt și ele vechi, provenind de la începutul secolului al XX-lea. Biserica a fost reparată pe la 1859 de logofătul Alecu Dimitrie Ghica și soția sa Ecaterina, proprietarii de atunci ai moșiei Păușești. În decursul timpului, biserica a mai suferit reparații
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr. 410 din 28 octombrie 1959, care a avut ca efect eliminarea din așezămintele monahale a mai bine de trei sferturi
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
de 0,8 ha, împrejmuirea făcându-se cu sârmă. După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica a necesitat și lucrări interioare, însemnând amenajarea altarului, naosului și pronaosului; s-a împodobit cu icoane vechi, obiecte de cult și toate cele necesare. Cele trei strane au fost executate de Bungău Ioan (localnic tâmplar), cu aportul binefăcătorilor. Biserica este prevăzută cu încălzire centrală și instalații de aer condiționat, lucrare executată în perioadă 2004-2005. În biserica noastră se fac zilnic slujbe și este frecventată de un număr
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
21 mai 2009, de sărbătoarea hramului, Sfânta Liturghie a fost celebrată de mitropolitul Teofan Savu al Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un sobor de 12 preoți și diaconi. La acestă slujbă religioasă au participat peste 300 de credincioși, răspunsurile la strană fiind date de membrii Corului „Basileus” al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“, dirijat de prof. Mihai Ursachi. Tot cu acest prilej, mitropolitul Teofan a săvârșit și o hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din lemn de stejar: stranele, lambriul din altar, ușile de la intrare și masa pangar.
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de cult: s-au pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Ectenia (gr. Εκτενής ; sl. Ектения - Ektenija) este o secvență de scurte rugăciuni de cerere rostite de diacon sau de preot în numele tutuor celor prezenți. După fiecare rugăciune, poporul prezent sau strana răspunde: "Doamne, miluiește", " Dă, Doamne" sau "Ție, Doamne". Se mai poate întâlni (rar) cu denumirea de litanie. Fiecare ectenie se încheie cu o doxologie de proslăvire a Sfintei Treimi, rostită de preot. Ectenia Mare sau Ectenia păcii începe cu cuvintele
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
să ne rugăm". Cuprinde doar trei rugăciuni. Ectenia cererii sau "a implorării" se deosebește de celelalte prin faptul că începe cu cuvintele: "Să plinim rugăciunea noastră Domnului!", iar fiecare rugăciune se termină cu: "(de) la Domnul să cerem", la care strana sau credincioșii răspund "Dă, Doamne!". În aceste rugăciuni, credincioșii imploră pe Domnul să le dăruiască bunuri duhovnicești. Rugăciunea inițială poate fi modificată pentru a indica momentul zilei (de ex: "Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului"), astfel că Ectenia
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
nici în rânduiala celor șapte Laude (Ceasuri), se consideră a se găsi "în afara timpului", în veșnicie, la Ectenia cererii nu se amintește momentul din zi în care este rostită. Ectenia stăruitoare sau "a cererii stăruitoare" se caracterizează prin întreirea cântării stranei (și/sau a credincioșilor): "Doamne, miluiește!" - și de aici denumirea de "stăruitoare". În această ectenie, credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante: În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
Petru Boeriu. Preotul paroh prin strădania căruia s-a realizat pictura a fost David Olariu. În anul 1927 se execută din lemn scările de pe dealul bisericii, acestea fiind înlocuite între 1959-1961 cu scări din beton. Tot în 1927 se refac stranele pentru credincioși, iar un an mai târziu, pe 24 iunie 1928, se ia hotărârea de a se face ferestrele de fier "de către lăcătușul Hubats din Mediaș". În anul 1962 se introduce gazul metan pentru încălzirea bisericii, iar in 1965 curentul
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
s-a ajuns în situația cea mai nefericită în care biserica de lemn, în ultimii 3-4 ani, a rămas fără acoperiș. Supusă cu atât mai mult intemperiilor, pereții se degradează iar diferite obiecte - precum cuierul din naos pentru agățarea pălăriilor, strana sau cutia milei - nu fac decât să aminteasca vremurile de altădată și să însoțească noii „"credincioși"”: copacii tineri, ce cresc în voie prin pardoseala bisericii. Lipsa de reacție atât din partea autorităților care gestionează monumentele istorice, cât și a comunității, sunt
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
mână din lemn sculptat ferecată în argint, o cruce din lemn ferecat în argint aurit, o icoană a Maicii Domnului îmbrăcată în argint, o Evanghelie cu litere chirilice datând din 1845, ferecată în argint, un policandru din lemn tare, o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
de cadastru ale județului, multe dintre cărțile funciare originale păstrându-i semnătura. A înființat și clădit școala din Răstolița, a lucrat - cu toate că nu avea pregătire în acest sens - ca învățător neplătit, a contribuit la construirea bisericii noi - unde a avut strană până în urmă cu câțiva ani. A preparat în pivinița sa iod, pentru a-l oferi locuitorilor care aveau gușă. A fost căsătorit de două ori: cu Tița Görög/Grecu, care a murit la nașterea fiului său: . Ulterior s-a căsătorit
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
din fondurile preotului Marin Cilă. În anul 1990 casa parohială a fost consolidată cu tiranți de fier ( preot Nicolae Ion ). Casa parohială necesită în continuare consolidări. Preoții slujitori la această parohie au fost : Mulți tineri și-au facut ucenicia la strană sub îndrumarea preotului Nicolae Ion. Au învățat tipicul și și-au îmbunătățit felul de a cânta. Astăzi sunt preoți la parohii din județul Prahova și chiar din alte județe: Dragu Mihai - Puchenii Moșneni ; Vasilescu Gabriel - Brăila; Ajoiței Ionuț - Cartier Mitică
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
a corului este „o piesă de căpătâi a sculpturii decorative din Transilvania secolului al XV-lea”. Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai. Printre ele se află cea a fostului primar Stephanus Mann și a lui Georgius Krauss. Stranele sunt executate în lemn și au fost realizate de meșterul sighișorean Johann Reychmut. Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria eroilor din Primul Război Mondial
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
și scuturi unice specifice Solcii, prin amplasare și măiestrie. În altar se află cele două nișe: diaconiconul și proscomidiarul. Un element specific al bisericii din Solca este tainița (camera tezaurului), unde se pătrunde printr-o ușă de fier camuflată de stranele din partea de nord-vest a naosului. Tainița se află deasupra camerei mormintelor și se ajunge aici printr-o scară de acces în spirală, destul de înghesuită. Aici se păstrau odoarele mănăstirii în vremuri de restriște, iar astăzi a fost amenajat un fel
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
turn-clopotniță adosat intrării. Intrarea în biserică se face astăzi prin pridvorul aflat la parterul turnului-clopotniță. Familia Balș a înzestrat lăcașul de cult cu o catapeteasmă nouă din lemn aurit, cu o icoană a Maicii Domnului ferecată în argint, cu o strană frumos ornată și cu mai multe candele din argint. Biserica a fost reparată din nou în 1914. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XX-lea. Între anii 1999-2000, în perioada păstoriei preotului Vasilică Irimia, s-au efectuat
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este considerată unicat
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Brătești, Ghiorghi Agapov din Climăuți (care a venit cu câțiva săteni). La predică, episcopul Nafanail a evocat personalitatea Sf. Vasile cel Mare, remarcând faptul că numărul celor veniți la slujbă a sporit și apreciind efortul și măiestria „kliroșanilor” (cântăreți în strană) rădăuțeni. A urmat binecuvântarea mesei cu bucate, la care au fost poftiți pelerini și localnici. În prezent, Biserica lipovenească din Rădăuți îl are ca preot-paroh pe Petru Anisimov. În patrimoniul bisericii se află obiecte de patrimoniu (icoane, cărți bisericești, veșminte
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
fost împodobit în tehnica „frescă”; târnosirea s-a făcut în 2007. Biserica are, în turn, două clopote, unul mare, din 1890, și altul mai mic, din 1938. Pictura mai veche s-a păstrat doar la ușile împărătești, la tetrapod și strane. În patrimoniul bisericii există câteva icoane și cărți de valoare. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și recensămintele ecleziastice din 1761-1762, 1805 și 1829-1831 menționează biserica actuală, pe când cele din 1733, 1750 fac trimitere la o înaintașă medievală a sa. Conscripția
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
executată doar pictura. Deși cu începuturi modeste, obștea mănăstirii a început să-și creeze un program monahal și liturgic foarte intens, oficiindu-se zilnic toate Laudele bisericești și Sfânta Liturghie. Tipicul mănăstirii este după modelul Sfântului Munte Athos. Cântarea la strană este psaltică-bizantină, dar și corală-liniară. Astfel în fiecare seară, la ora 18.00, se săvârșește Vecernia și Pavecernița, iar dimineața, la ora 4:00, se oficiază Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie. În zilele de miercuri și vineri, după săvîrșirea
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]