802 matches
-
1990, 7; Ion Simuț, „Iconarul” Mircea Streinul, JL, 1990, 28; Ierunca, Românește, 220-222; Nicolae Havriliuc, „Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi”, CNT, 1993, 50; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
JL, 1990, 28; Ierunca, Românește, 220-222; Nicolae Havriliuc, „Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi”, CNT, 1993, 50; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi”, CNT, 1993, 50; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul, JL, 1995, 13-16; Nicolae Scurtu, Contribuții documentare la cunoașterea vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul, JL, 1995, 13-16; Nicolae Scurtu, Contribuții documentare la cunoașterea vieții și operei unui scriitor bucovinean, JL, 1995, 13-16; Vlaicu Bârna, Un „iconar” mordant și ironic, JL, 1995, 13-16; Cornelia Ștefănescu, Blestemul neamului Timoteu, JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
unui scriitor bucovinean, JL, 1995, 13-16; Vlaicu Bârna, Un „iconar” mordant și ironic, JL, 1995, 13-16; Cornelia Ștefănescu, Blestemul neamului Timoteu, JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în gri, „Arc”, 1996, 1-2; Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Constantin Ciopraga, Rădăuți, 1998; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Mircea A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în gri, „Arc”, 1996, 1-2; Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Constantin Ciopraga, Rădăuți, 1998; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999, passim; Dicț. esențial, 807-809. M.A.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de evocare prin excelență, în care filonul liric se descătușează deseori din chingile acțiunii propriu-zise, autorul preferând o relatare și o descripție statică a întâmplărilor narate. Demersul epic amintește de tipul de proză al începuturilor lui Eusebiu Camilar sau Mircea Streinul, cu aceeași stăruitoare preocupare pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să ilustreze trecerea și petrecerea vieții în spațiul carpatic românesc. Timpul trecut, în care sunt proiectate faptele, caracterizarea personajelor prin pitorescul rostirii, excesiva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 79-80; Satco-Pânzar, Dicționar, 157. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
scriu, între alții, Eugen Ionescu, Emil Botta, Andrei Tudor, Octav Șuluțiu. Împreună cu Miron Suru, scoate în 1933-1934 caietul de literatură „Herald”, care se voia un „bazar de literatură tânără” și unde publică poezie Nicolae Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, dar și V. Voiculescu, proza fiind ilustrată de Anton Holban (un fragment din romanul Ioana), Tudor Teodorescu-Braniște, Traian Mateescu ș.a., eseurile de C. Noica și Vlaicu Bârna, iar critica literară de Octav Șuluțiu. În aceiași ani plănuiește și o antologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nr. 5-6, p. 80. 499 Un scurt istoric al acestei importante colecții risipite îl face Theodor Enescu în studiul "Colecția Alexandru Bogdan-Pitești", în Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Meridiane, București, 2003. 500 Ion Duican, "Pictorii streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 4. 501 Ibidem, p. 5. 502 În 1896 publica primul volum de poezii simboliste Les sourires glacés, în 1897 îi apare un altul Les douleurs cadettes, urmat de Les chimères en
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o mai părăsesc. În cazul artei plastice, revista Ileana surprinde tocmai acest efort de coagulare a unor direcții, care face loc unui eclectism bine temperat, benefic emulației artistice. 505 Ibidem, p. 75. 506 Ibidem, p. 76. 507 Ion Duican, "Pictori streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 5. 508 Vasnețov realizase un iconostas Art Nouveau la Biserica Rusă din București. 509 A. Garguromin Verona chiar era de origine nobilă, se trăgea dintr-o familie aristocrată dalmată. 510 Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orașele și satele din Transnistria se află ascunși veniți din alte localități mulți evrei, care dându-se drept ruși sau ucraineni, s'au putut sustrage dela trimiterea în lagăre. Vă rugăm a lua măsuri că să se identifice toate persoanele streine de localitate, să identifice și aresteze pe evrei. Deasemenea să oblige pe fiecare să-și ia domiciliul în satul de unde este, nefiind permis ca într'o localitate să stea un locuitor care nu este originar de acolo. D. O. ȘEFUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în prealabil, impozitele la stat, județ și comună. II. Marele Stat Major propune ca evreii să poată lua asupra lor: +)1. Suma echivalentă în mărci germane (emisiunea specială pentru teritoriile ocupate din Est), rezultată din schimbul leilor sau altor monede streine, sau din răscumpărarea bijuteriilor sau diferitelor titluri (acțiuni, obligațiuni etc.). Această operațiune să se facă înainte de trimiterea evreilor, în orașele capitale de județ, unde se găsesc toate autoritățile competente. +)2. Ca obiecte de îmbrăcăminte, lingerie și așternut să se permită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru că cine dă pentru patria sa dă chiar pentru sine singur; religia patriei care este temeiul fericirii vieții s-o păzească drept și prin fapte bune să se silească a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]