8,296 matches
-
și, dacă cineva nu-i dovedește respect, scoate nenorocirea aia de cuțitoi militar și e în stare să-l împlânte fără să se uite în jur. Bolnav la cap fără nici o demnitate. L-a hăcuit odată pe unu’ pe la spate. Stricat la cap. Nur Iulian își spune toate astea cu ură, dar el n ar fi în stare să hăcuiască pe nimeni, nici pe la spate, nici pe de lături. Or, în lovi tura pe care au pregătit-o ei, au nevoie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
poate că... Auzi vocea pictorului. Pictor fără Noroc, oare câți dintre pictorii lumii și-ar putea spune Pictorul Noroc Chior pe care Îl Pupă Destinul pe Obraji în Fiecare Dimineață? Bine, amice (o, nu, termină cu amice ăsta, altfel vom strica prietenia), să nu crezi acum că putem trece prin ziduri sau că nu vom păți nimic dacă ne vom arunca din turn. Asta nu, toate au o limită, apar și surprize, uneori ești... vizibil, pe Amazon era să mă înec
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să aibă, neapărat, un răspuns... Pur și simplu, vă invit să credeți că atunci când treci dintr-un timp în altul este mult mai bine să fii singur... Moș Zgârci Poarta de lemn rămăsese legată cu o sârmă groasă, broasca se stricase de multă vreme și moș Zgârci nu se chinuise să o mai repare. Poate că uitase cum se face asta, fiindcă vremurile în care fusese bărbat în toată puterea cuvântului se retrăseseră în alt spațiu și în alt timp, dincolo de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
slănină în fâșii lungi și spunea că e afumată chiar de către el, după o rețetă specială și, bineînțeles, secretă. De undeva, de pe trotuarul de vis-a-vis, ghidul acela care mirosea a alcool îi privise îndelung, apoi strigase că vremea se va strica din nou, ca un meteo-prooroc care nu atragea pe nimeni. Și plecase, purtând în spate un cort ce semăna al naibii de mult cu acel cort de patru persoane pe care îl cărau ei cu schimbul, într-o realitate aproape ireală... Se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
globuri colorate, se apropia Crăciunul, oamenii aveau în mâini pachete de diferite mărimi, toți păreau preocupați și grăbiți, sfîrșitul de an își anunța sosirea prin reclame agresive atârnate peste fațadele blocurilor. Se decisese să treacă repede strada - semafoarele astea se strică exact atunci când este mai mare nevoie de ele! -, probabil că ea îl aștepta, deja, cu masa, așa cum făcea de fiecare dată, făcuse câțiva pași - trei, patru? -, apoi văzuse cu coada ochiului un autobuz venind din stânga, 381, înregistrase instantaneu. Dar m-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
prieten al meu, chiar dacă uneori îmi vine să te iau la pumni. N-ai răutate în tine, de-aia te suport. Altfel ne despărțeam, iar despărțirea n-ar fi semănat cu scena din Casablanca. Dar zic încă o dată că graba strică treaba și că viteza asta numi miroase a bine. E simplu. E prea simplu. Și tot ceea ce e simplu se complică al dracului de tare imediat ce începe acțiunea. Ca și cum fiecare acțiune atrage după ea, inevitabil, tot felul de complicații. E
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
povestesc cu Babilonul. Parcă era real, așa m-am simțit. Am citit câteva versete din Apocalipsă, înainte de a adormi, iar unul mi-a atras atenția. Pentru că judecățile Lui sunt adevărate și drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, și a răzbunat sângele robilor Săi din mâna ei. - 19:12. Am văzut că așa se face. Se scrie capitolul, se pun două puncte, se scrie versetul. Pentru ca oamenii să știe. Să bage la cap. Altfel
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fim peste tot și nicăieri. Locul devine pentru noi un punct situat la o distanță de X ore de mers cu mașina din locul nostru central de raportare, și anume televizorul propriu. Să observăm cum reacționează oamenii când li se strică televizorul. Este o adevărată tragedie. Toți sunt dezorientați și agitați. Dezorientarea este determinată de indisponibilitatea acestui punct central de raportare. Centrul universului individual (sau familial) îl constituie propriul televizor. Înainte de 1989 cel mai mare blestem era să ți se strice
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
strică televizorul. Este o adevărată tragedie. Toți sunt dezorientați și agitați. Dezorientarea este determinată de indisponibilitatea acestui punct central de raportare. Centrul universului individual (sau familial) îl constituie propriul televizor. Înainte de 1989 cel mai mare blestem era să ți se strice televizorul (mai ales înainte de Revelion). Și cum calitatea televizoarelor pe care le puteam achiziționa era destul deslabă, această catastrofă survenea destul de des. Dacă televizorul nu mai funcționează nu mai avem posibilitatea de orientare; busola nu ne mai arată nordul (aici
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-și facă prieteni.Dar nici pe ea nimeni n-o iubea. Pe deasupra, mai făcea și multe răutăți: bârfea pe toată lumea, fura mâncarea pasărilor, fura puii de prin cuiburi și-i omora, uneori chiar Îi sfâșia În bucăți și Îi Înghițea, strica semănăturile oamenilor. Vroia chiar să ajungă regina pasărilor.Noroc că visul ei nu s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la drum.Martie se prefăcea că nu observă nimic din toate astea, dar după ce plecă Evdochia, Îl rugă pe fratele lui, Februarie, să-i Împrumute trei zile friguroase. Cu cât urca mai mult fata pe Ceahlău, cu atât vremea se strica mai tare și se făcea tot mai frig.Începu să ningă liniștit, apoi se porni vântul, viscolul Îi tăia respirația. Și ea urca, urca.Doar n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
jucărie, o păpușă vie, puternică ca un leu și În același timp plăpândă ca o trestie. Zeul se gândi , apoi Îi spuse: -Bine, am să-ți Îndeplinesc dorința. Doar dacă promiți că n-o să te superi când o să ți se strice jucăria ori vei rămâne fără ea. Băiatul promise, cu flăcări vii În ochii lui albastri.Așa că peste câteva zile tatăl său Îi aduse cadoul: un om.Copilul rămase mut, făcu ochii lui mari și mai mari. -Acesta este un om
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare ce era față de oamenii care au primit-o În familia lor. Sărmana Tușa, cu genunchii tremurând și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu ea, împotriva mea, împotriva tuturor. Cât timp va dura acest zbucium? La Cireșica i-am luat mâinile să i le sărut și am observat că nu mai avea inelul cu ametist. Și-a dat seama de mirarea mea. Ai stricat logodna noastră? Nu! Cum să stric ceva atât de minunat! Dar comorile de neprețuit în lumea de azi se păstrează bine ascunse, bine păzite! Într-o seară, sfioasă, m-a sărutat pe obraz. Am ținut-o lângă mine de mijloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Cât timp va dura acest zbucium? La Cireșica i-am luat mâinile să i le sărut și am observat că nu mai avea inelul cu ametist. Și-a dat seama de mirarea mea. Ai stricat logodna noastră? Nu! Cum să stric ceva atât de minunat! Dar comorile de neprețuit în lumea de azi se păstrează bine ascunse, bine păzite! Într-o seară, sfioasă, m-a sărutat pe obraz. Am ținut-o lângă mine de mijloc, așa cum o țineam altădată. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Prețul era mai mic decât se așteptase el, meșterul părea priceput și serios, așa că se învoiră fără prea multe discuții. Batem palma, bade Ioane. Batem, domnule Petre, și să fie într-un ceas bun! Vrei ceva bani înainte? N-ar strica. Am de luat materiale, de plătit ajutoarele... Bine. Cât să fie? Cât chibzuiești și dumneata. Jumătate acum, jumătate la sfârșit. E bine, domnule Petre, te văd om serios și ce mi-a mai povestit Carmen despre dumneata... De ispravă, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă Domnului rămăsese destul conveni cu Carmen să le ia la ea acasă, să facă ce-o ști cu ele magiun, țuică vin... Cu recolta strânsă și cum vremea începuse a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare la "iernat", la București. Ca și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă ceva bani pentru mâncarea câinelui, cheile, mai verifică odată geamurile și ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mare plin cu tot felul de bunătăți și cu un coș cu pâine. Domnule Petre, bine ați venit. Nu-mi mai amintesc dacă atunci când mi-ați dat comanda am băut aldămașul, dacă nu, o facem acu', de două ori nu strică. Umplu paharele și un parfum de pădure năvăli în cameră. Noroc și numai bine, domnule Petre! Noroc să ne dea Dumnezeu! După țuica de foc a babei Floarea, Petre duse precaut paharul la gură. Ei, da, era altceva! Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
volum în 1924. „Răvașul Poporului” evoca întâmplări petrecute în satele Fălticenilor, demonstrând fie primejdia lecuirii băbești, fie meritele lecuirii științifice. Autorul caută să lămurească, să îndemne și chiar să mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fi învinsă în organizațiile care învață, care alocă o bună parte din resurse dezvoltării abilităților angajaților lor. Neînțelegerea nevoii de schimbare aduce în fața cititorului o zicală comună: If it ain't broke, don't fix it dacă ceva nu e stricat, nu trebuie reparat. Desigur că stabilitatea este expresia nevoii de siguranță, dar această stare este, evident, una de moment. O perspectivă comună printre salariații unei organizații este de a se prezenta în fața schimbărilor importante prin absența simțului privind iminența acestora
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Europene însăși - recent îmbogățită cu 33 de deputați de-ai noștri, 32 de cavaleri și o jună - nu simți rușinea urcându-ți în obraz, remușcarea mușcându-ți hălci de conștiință, vina copleșindu-te? Ce fel de om ești, care ne strici rânduiala tuturor celorlalți? Nici n-a lovit bine criza și ai și dezertat din rândurile noastre, ale superconsumatorilor genetic modificați. Visezi la epoca de patriarhală liniște a bunicilor. Habar n-ai ce crize vor mai fi fost pe atunci. Ne
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
ana, Elena Badea Mădălina Ghenea și Gerard Butler au fost surprinși de paparazzi, la începutul acestei săptămâni, în timpul unei plimbări romantice, prin Roma. Doar că, la un moment dat, mica escapadă a celor două vedete a fost stricată de intervenția unui polițist comunitar, care le-a cerut acestora să se legitimeze. În pofida faptului că actorul scoțian a declarat cu 11 zile în urmă pentru o publicație germană că este singur, Mădălina și Gerard, fără să le pese că
Mădălina Ghenea şi Gerard Butler, legitimaţi de poliţie. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72081_a_73406]
-
că este singur, Mădălina și Gerard, fără să le pese că sunt urmăriți de paparazzi, s-au îmbrățișat, s-au alintat și s-au fotografiat recent, lângă Fontana di Trevi, asemeni unor liceeni îndrăgostiți. Momentul lor de intimitate a fost stricat, însă, de intervenția unui polițist comunitar, care le-a cerut celor două vedete să se legitimeze, scrie click.ro. Polițistului i s-a părut suspect că un bărbat și o femeie se comportă copilărește la ore târzii din noapte și
Mădălina Ghenea şi Gerard Butler, legitimaţi de poliţie. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72081_a_73406]