1,185 matches
-
ajungi prea tâziu, cu furtuna și nopții îi suntem risipă, În suflet ne-ngheață-ntr-o clipă și plaja și tărmul și Luna... Pe frunte străluce-mi cununa, de stele furate din noapte, Mă caută ca orbul prin șoapte, să-mi mângâi cu dragoste struna... Lași flori învelite-n fior, însemne pe inima mea, Ești înger ce-n mine picta, azur dintr-un cer incolor... Ne e Dorul un ștreang colosal, iubim cu o sete nebună Magia-ncepută pe Lună, ne mistuie-n foc de opal
A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377705_a_379034]
-
greu, Izvor dătător de viață!. Ești astrul ce-mi dărui lumină, Ești îngerul meu păzitor, Un zâmbet de-al tău, mă Alină, Tu ești al Iubirii izvor! Ești Trup, dintr-o coastă de-a mea, Ești freamăt pe-a inimii strune, Te-ador, de ești bună sau rea, Până clopotu-n vale-o să sune!. . . = 8 Martie 2013 = La mulți ani scumpă ființă a sufletului meu ! Citește mai mult FEMEIE, IUBITĂ, SOȚIE ȘI MAMĂEști suflet din sufletul meu,Ești Zori, în a
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
greu,Izvor dătător de viață!. Ești astrul ce-mi dărui lumină,Ești îngerul meu păzitor, Un zâmbet de-al tău, mă Alină,Tu ești al Iubirii izvor! Ești Trup, dintr-o coastă de-a mea,Ești freamăt pe-a inimii strune,Te-ador, de ești bună sau rea,Până clopotu-n vale-o să sune!. . .= 8 Martie 2013 = La mulți ani scumpă ființă a sufletului meu !... XXI. CIND SE PIERDE SANATATEA, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 765 din 03 februarie
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
minuscule poate mult prea mic ca să rămână doar om în memoria noastră castă dar ce e el oare ? ce oare îl doare ? ce l-a durut ? și ce a vrut ? pentru sine dorind să ne pună în a lui palidă strună a COM-UNIUNII dincolo de nor mai presus de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
mai nainte, să aibă farmecul de-a limpezi situația României. Dovadă e cel puțin programul ziarului francez, identic cu acela al "Romînului" de la fundare și până azi. Tagma de patrioți cari de la fondarea lor și până azi a ținut-o strună cu confederația {EminescuOpXI 352} orientală a ajuns a o... realiza prin cedarea Basarabiei; pe când omul care a avut cele mai mari succese în politica exterioară a țării, Vodă Cuza, n-a avut nicicând un anume program, ci s-a purtat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de aceeași megalomanie, nițel mai abil disimulată, care de zece ani ca avînd mandat de moștenitor și cu sprijinul părții ignare a electoratului nu lasă țara să-și găsească drumul la care a sperat în anii terorii comuniste. Cîntînd în strună mafiotelor structuri activiste și securiste, dar și păturilor defavorizate, acest personaj vetust se vrea, pînă la mormînt, eroul urcat în însîngeratul scenariu decembrist al manipulării pe strapontina improvizată a Pieții, dînd din mîini și perorînd leninist. Resemnarea și răbdarea sfetnici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la politruc la învățat, a noii limbi de lemn, stenograma discuției arată pînă în ce hal de jenantă disponibilitate ajunsese timoratul scriitor, cîntîndu-i în strună celuilalt în privina relației (false) autor militant - cititor (nu mai puțin militant). Două drăguțe mostre. Agramatul Ghiță Dej: Există însăși în interesul lor". Agramatul (!) Călinescu: "Intelectualitatea trebuie să ia parte la construirea socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o adevărată stare de extaz, dar le-au dat și unele idei de a le pune în practică și în România. Mai mult, se poate spune, fără exagerare, că această țară era singurul loc în care "li se cânta în strună" așa cum doreau ei și în care "se simțeau cu adevărat în apele lor". Publicarea în R.P.D. Coreeană a "operelor" lui Nicolae Ceaușescu și, nu mai puțin ale Elenei Ceaușescu, a cărei influență asupra lui Nicolae Ceaușescu era bine cunoscută, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dans șont texte-traduction.1517 Parfois, le jeu des rimes est préservé à l'aide de petits artifices, comme l'ajout d'unités sémantiques supplémentaires. De cette manière, Miclău réussit à créer des rimes inattendues dans son texte-traduction : Nimicul își încoardă struna. [...] doar salamandrele pestrițe vin și câteodată : Luna. (IV. Pan cântă) (Blaga, 2010 : 89) Le néant tend șes cordes. [...] seules leș salamandres y trottent et parfois s'y déclenche La lune blanche. (IV. La flûte de Pan) (Miclău, 1978 : 243) Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o mie, cu hazul ei căznit, poticnit în vulgarități. Satiră politică „în trei acte și un banchet”, Rațiunea de stat (o scenă s-a publicat în „Flacăra”, 1912) batjocorește, cu oarecare vervă bufă, demagogia cinică a unor politicieni veroși. Sceneta Strună cucoane și comedia-farsă Hămăiță nu s-au jucat, iar din „fantezia” Regina Lia a apărut un foarte scurt fragment în „Flacăra” (1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru copii, muzica la acest libret fiind compusă de Alfonso Castaldi. Un umor
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
a adunat versurile în volumele Melodii intime (1854) și Patrie și libertate (1879). O primă fațetă, erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
arta poetică simbolistă: „În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor, sau audiție colorată, cum vrei s-o iei. Îmi place mult vioara. Melodiile au avut pentru mine influență colorantă. Întâi am făcut muzică și după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoțit cu credință, până azi. Am făcut și compoziții pentru mine. Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ruină, de apă înecat Pe jumătate... stâlpii și murul sfărâmat Stă în curând să cadă... Să fie-un templu-arab? Prin scorburi de părete văd un călugăr slab Ca umbra... Cine oare să fie? Ce mister! O arfă de aramă cu strunele de fier El ține-n mîna-i slabă și coarde ruginite De degetele-uscate cutremură trezite; El zbârnâie pe dânsa un cântec dezolat, El cheamă cu cîntarea-i o umbră ce-a visat Și-acum el stă în lună pe[-o] piatră risipită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a ta iubire cu viața... CHALKIDIAS Aud bine? LAIS Dă mândria la o parte. N-o să vie de la mine Libertatea ta. Chiar Psamis o s-o dea de voie bună. CHALKIDIAS Doar să dea ce nu mai are, căci negoțul merse strună M-a vândut cătră străinul negustor cartaginez... LAIS Dar atunci e și mai lesne pentru tine să lucrez... Te răscumpăr... CHALKIDIAS (supărat) Nu vei face-o! LAIS Dar cu aurul tău, stăpâne. CHALKIDIAS Niciodată! Niciodată!... Ce-am făcut așa rămâne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de Cod civil, nici de Cod penal pentru a avea un adânc sentiment de drept și, precum roiul de albine nu are lipsă de legi și regulamente scrise, de recrutări etc., tot așa și la poporul nostru toate lucrurile mergeau strună printr-un înnăscut spirit de echitate și de solidaritate. Fără recrutație Mircea și Ștefan-Vodă ridicau țara în picioare, ba adesea nici nu puteau s-o înfrîne și s-o domolească când era vorba de năvăliri în afară. În tot decursul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numărul cel real al celor ce sunt în adevăr față la dezbatere. O mulțime de voturi s-au dat, o sumă de legi s-au votat fără ca să fie față numărul cerut de regulament și, cu toate acestea, lucrurile merg strună și voturile nu sunt lovite de nulitate, ci rămân legale și date de-a binele, pentru că cei cari în realitate absentează nu tăgăduiesc nicicând de-a fi dat un vot ce nu l-au dat și pentru că biuroul Adunării pare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
libertății comerțului. Ne pare rău a constata acest diletantism curios, aceste bune intenții lipsite de știință guvernând statul român. Poate că la urma urmelor nici bune intenții nu sunt, ci un chip comun de - a - și face popularitate, bătând în struna celor ce văd necesitatea unei industrii naționale. Cu vorbe însă nu s-a făcut de când lumea nimic decât negustorie de vorbe, nefolositoare nimărui, ci numai celui ce le debitează. E în adevăr o nenorocire pentru România de-a vedea cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne 'ntrebăm în ce raport reciproc vor fi grupurile în cari majoritatea de pîn' acum se preface a fi despărțită. Pîn' acum majoritatea era compactă. Cum era, bună - rea, își făceau treaba cu ea, zice - o vorbă, și lucrurile mergeau strună. Rău mergeau fără îndoială, pentru că legiferomania pe de-o parte, lăcomia de averi pe de alta, sărăcia de minte pe deasupra, au făcut în adevăr ca țara întreagă să se sature demult de acești pretinși aleși ai ei. Nu se poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de această veche esperiență față cu agitatorii și provocatorii români de dincoace și de dincolo de Carpați? [23 martie 1883] ["SE 'NȚELEGE CĂ, DUPĂ MANIFESTUL... Se 'nțelege că, după manifestul partidului roșu, publicat în Monitorul- fundescu, toate în țara aceasta merg strună și de minune, încît daca le-ar da cineva crezare, România s-ar fi aflând în apogeul fericirii și al gloriei. Cel ce bunăoară nu vede că am pierdut mii de oameni pe câmpul de luptă, obținând drept unic rezultat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există! Or, încă de la primele rânduri ale faimosului capitol intitulat A filosofa înseamnă a muri, Montaigne dă și el una, care-i pare a fi singura posibilă: scopul nostru este plăcerea... Orice ar gândi preoții, filosofii care le cântă în strună, oamenii de rând, unii sau alții, papa, regele, bărbații, femeile, curtenii cei mai rafinați sau țăranii cei mai neciopliți, cititorii lui Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Bex, ce naiba... Am uitat complet că ai luat-o pe Tallulah-Phoebe cu tine la masă! zic cu glasul strident. Proasta de mine! Și toată lumea a crezut c-a răpit-o cineva! O implor disperată din priviri să-mi cînte În strună. O văd cum face eforturi să priceapă, punînd toate datele cap la cap. Chestia mișto la Suze e că mă cunoaște ca pe buzunarul ei. — Tallulah-Phoebe? spune pînă la urmă a reproș, și eu ridic vag din umeri, rușinată. — Drăguța
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pune un nod de lacrimi În gît. Eu... Nu arăți prea bine. De ce nu te Întinzi puțin? Îți aduc niște apă. Îl privesc cum se Îndepărtează, și vocea Venetiei Îmi răsună În minte, ca un șarpe adormit. „Îți cîntă În strună doar ca să te facă fericită.“ — Poftim. Glasul lui Luke mă face să tresar. Îmi Întinde un pahar cu apă și doi biscuiți cu ciocolată. — Cred c-ar trebui să te odihnești puțin. Iau apa, dar nu beau din ea. Deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]