1,264 matches
-
practică, astfel încât să se reducă impactul negativ al presiunilor externe exercitate, fie cunoscute a priori, fie instantanee (apărute prin surprindere). 2.5.2. Managerii și stress-ul Din punctul de vedere al managerilor, aceștia trebuie să fie cât mai apropiați de subalterni, implicați în ceea ce aceștia execută, astfel încât să fie capabili să recunoască, cu rapiditate, primele semne, primele simptome, ale apariției stress-ului ocupațional și, în general, orice schimare în comportamentul și randamentul angajaților. Sigur că se recomandă ca managerii să nu aibă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
de vedere al relațiilor inter-umane, dar și al performanțelor organizației. Evidențiem în acest sens două dintre cele mai dese astfel de situații. Atingerea scopului final primordial, cel al obținerii profitului, prin ,,mărirea strocului” și al presiunii exercitate de manager asupra subalternilor, tocmai din dorința de a se evidenția și a demonstra resursele de care dispune departamentul sau formațiunea de lucru (vorbim de componenta intensivă a procesului de muncă) sau, de cealaltă parte, managerul ,,îmbătat de muncă” (numit sugestiv drept workaholic) și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
mai subliniat, trebuie să vină în întâmpinarea semnalelor și a cerințelor sosite de la cei cu care lucrează, să le cunoască comportamentele și să depisteze orice semn de schimbare în comportamentul normal al unui individ, într-un cuvânt să asigure angajaților, subalternilor, menținerea sănătății mentale și fizice între parametrii normali ai cerințelor locului de muncă, precum și al bunăstării în cadrul organizațional dat. Protecția bunăstării este în general acoperită prin legislația cu privire la protecția muncii și a sănătății. Astfel, chestiuni cum ar fi asigurarea facilităților
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
și capacitate de muncă și operare a respectivilor manageri, pentru a soluționa la timp și în bune condițiuni sarcinile ce le revin. - delegări excesive de autoritate, prin descrierea clară a funcțiilor de îndeplinit și a unui climat de încredere reciprocă; subalternul sau colaboratorul trebuie să-și exercite autonomia de acțiune și decizie. După efectuarea delegărilor, și aici se vede intensitatea acestora, este necesară evaluarea rezultatului prin efectuarea unui control final, care să constea din: - analizarea diferențelor întree ceea ce era prevăzut și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
există posibilitatea ca unele dintre acestea să fie insuficient fundamentate și să nu fie cele mai bune în situația dată. - o centralizare, uneori, excesivă a autorității, în dorința managerilor, decidenților, de a controla cât mai mult din lucrările și activitățile subalternilor, aspect ce conduce la depășirea timpului legal de lucru (deci la lucrul peste program) și la disiparea atenției conducătorului, în sensul că nu mai are timp să acorde importanța cuvenită problemelor majore și urgente care îi sunt prezentate. Se manifestă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
acumulau atât din impozitele și dijmele strânse, sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrația țării, cât și din amenzile pe care le pronunțau în calitate de judecător. La acestea se adăugau diferite daruri primite atât de la subalterni, cu ocazia numirii în funcții și, periodic, în cursul anului, cât și de la particularii care apelau la ei (pentru a-i susține în timpul judecății, a-i scăpa de pedeapsă ori a obține o favoare domnească). În a doua jumătate a
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni, de colegi; incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor frenatori, complexele personale devenind o altă cale de abordare a acestora. Barierele personale în raporturile
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
se poate constata că Deceneu era mare preot la Moleo Dava atunci când aceasta a intrat sub stapânirea lui Boerovisto. Nu este, totuși, clar dacă cel care a fugit pe furiș la venirea armatelor gete a fost însuși Deceneu sau un subaltern al acestuia. După cum vom prezenta mai jos, Deceneu a fost repus în funcție de Boerovisto tot la Moleo Dava, apoi mai este menționat la Genucla și, în final, mare preot la Sarmigetusa. Din coloana din dreapta, mai aflăm că Zamolxe era domnul aramicilor
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
realiza poansoanele necesare pentru imprimarea celor două vederi ale cetății Moleo Davo, autorul a trebuit să le poată observa direct, rezultă că ele au fost realizate chiar la fosta cetate Moleo Davo poate chiar de însuși Deceneu sau de niște subalterni de ai lui sub îndrumarea sa. Așa s-ar explica și rostul indicației din ultimul rând conform căreia tableta trebuia să fie expusă la Sarmigetuza, pentru ca și cei de acolo, să vadă, printre altele, și cum arăta această cetate
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
la Băile Comunale Iași și la Băile Slănic, de către doctorul Panait Zosin, care avea aceeași părere despre doctorul Brăescu: cu toate că era de acum în vârstă, era robust, totdeauna elegant îmbrăcat, sever, riguros în serviciu, dar bun și foarte omenos cu subalternii și cu pacienții. Părerea lui era că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că de prin 1913, doctorul Brăescu începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori se ducea singur tocmai la târgul Podul Turcului pentru cumpărături deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai apropiată era subalternul și colaboratorul său, doctorul C.I. Parhon, care avea să-i devină, în 1917, succesor la direcția Spitalului Socola. Reflectând grija pentru situația sănătății prietenului lor, au venit la Galbeni sa-l vadă Petre Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Haliță și
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
ies cu un pluton de mitraliere și cu trei TAB-uri. S.B.: Deci dumneavoastră în Regiment erați comandantul Plutonului de mitraliere. I.A.: Da, dar eu eram la Cercetare. S.B.: Șeful dumneavoastră era Malâhin Policarp. I.A.: Da, eu eram subalternul lui. S.B.: Între 17 și 22 decembrie cum v-ați pregătit, cum v-ați mobilizat pentru alarmă? I.A.: Ascultam știrile și pregăteam soldații, armamentul și TAB-urile să fie în măsură să iasă oricând din unitate. S.B.: La Cercetare
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
retras de acolo toate TAB-urile. De asta l-a presat Ceaușescu pe Milea, fiindcă oamenii lui nu mai trăgeau. I.A.: Lucrul acesta ni l-a spus și nouă Mureșan, că suntem conduși de un general care-și iubește subalternii și să nu intrăm în panică. El a procedat ca un comandant care trebuie să-și apere soldații. S.B.: Cum v-ați manifestat când ați aflat de sinuciderea lui Milea? I.A.: Vestea aceasta nu am putut s-o accept
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
iunie, trupele ruse vor ajunge la Iași. Comisarul turc, Talaat Effendi, a salutat decizia de a se interveni cu trupe rusești în Moldova. înainte de pătrunderea acestor trupe aici, Mihail Sturdza a părăsit subit Iașii, exemplul său fiind urmat de toți subalternii. Astfel, s-a ajuns la o dezorganizare completă a tuturor structurilor statale. Pe 28 iunie 848, trupele rusești intrau în Moldova. Membrii guvernului provizoriu din Țara Românească au părăsit, în acel moment, Bucureștii, retrăgându-se în munți. La iulie 848
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
îl îndemnau să organizeze o campanie împotriva parților și să răzbune rușinea care a rămas ca o pată asupra romanilor, încă din vremea lui Crassus. Augustus intenționa să rezolve problemele de litigiu pe cale diplomatică. Aceste acțiuni diplomatice trebuiau date unui subaltern care să-și poată asuma în mod credibil responsabilitatea pentru ele în cazul în care ar fi eșuat, dar care, în același timp, să nu obiecteze în caz de reușită. Augustus era preocupat să organizeze viața publică în teritoriile supuse
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
a surprins pe cei din jurul său, care nu-și puteau explica de ce a luat această hotărâre. Augustus a încercat prin intermediul Liviei să-l oprească, de asemenea, s-a plâns public Senatului că fusese abandonat de cel mai de încredere dintre subalternii lui, iar mama sa l-a implorat să renunțe la idee. Cu o încăpățânare specifică unui Claudian, Tiberius, departe de a ceda, a declarat că se va lăsa să moară de foame; de altfel timp de patru zile nici nu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
pe cale indirectă sau directă. Calea indirectă constă în studiul documentelor (fișe școlare, profesionale, caracterizări, recomandări, jurnale, date de familie etc.) și în discuții cu 82 81 persoane cu care subiectul studiat se află în relații semnificative (rude, prieteni, colegi, șefi, subalterni etc.). Pentru a înțelege comportamentul actual al subiectului și relaționarea lui cu ceilalți, este necesar să ne concentrăm atenția asupra perioadelor modale ale psihogenezei: - vârsta de 3 ani - constituirea conștiinței de sine și a Eului; - vârsta de 6/7 ani
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor frenatori, complexele personale devenind o altă cale de abordare a acestora. Barierele personale în raporturile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mare (pe termen lung) și este definită în termeni cu un grad mai mare de generalitate; • Este realizată de managerii care aparțin nivelurilor de vârf (top-managementului), datorită faptului că aceștia dețin informațiile necesare și pentru că angajamentul lor îi motivează pe subalternii răspunzători cu implementarea. Proiectarea/planificarea reprezintă un Într-o viziune sistematică, demersul de proiectare - la nivel strategic și operațional - ar putea avea următoarea reprezentare grafică (figura 1.7.) REPREZENTARE GRAFICĂ A DEMERSULUI DE PROIECTARE ÎNTR-O ORGANIZAȚIE Figura 1.7
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
importante; iar unii, ca Gao Gang, vorbesc chiar de integrarea în URSS. Totuși intimitatea durează puțin. Mao Tzedun* a avut raporturi complicate cu Internaționala Comunistă*. în timpul negocierii tratatului de prietenie chino-sovietic din februarie 1950, Stalin îl tratează ca pe un subaltern de rând, iar cuantumul ajutorului sovietic decepționează. Modul în care împinge Beijingul în războiul din Coreea* rănește amorul propriu al aliatului chinez lăsat practic fără protecție aeriană. La moartea lui Stalin, conducătorii chinezi îi apreciază puțin pe succesorii săi, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mult. Printre avantaje am putea enumera: simplitatea ei, din care, ca un efect important, va decurge economicitatea ei; un grad mai mare de stabilitate a verigilor lanțului; o cunoaștere precisă a lor de către fiecare individ, ceea ce va permite disciplinarea comportamentului subalternilor, care se vor adresa întotdeauna aceleiași persoane ce întruchipează în ochii lor autoritatea supremă; se creează posibilitatea și condițiile optime pentru procesul luării deciziilor, acestea putând fi luate rapid, de o singură persoană, asigurându-se în același timp și posibilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult, ei nu dispun de comportamente adecvate pentru transpunerea în practică a unor asemenea roluri. Fără îndoială că un astfel de fapt apare ca o serioasă barieră în calea activității de conducere. Un conducător care nu știe să‑și îndrume subalternii, care nu știe să transmită informațiile către subordonații sau superiorii săi, care nu inițiază acțiuni în grup, care nu știe să tempereze conflictele ivite va întâmpina destul de multe greutăți în activitatea de conducere a grupului sau organizației. Și alți cercetători
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individuale, în timp ce altele sunt predominant psihosociale sau organizaționale. În prima categorie sunt incluse slăbiciuni ca: incapacitatea conducătorului de a accepta critica; considerarea acțiunilor celorlalți membri ai organizației ca fiind competiționale și amenințătoare; reținerea de la relații umane, personale cu colegii sau subalternii; lipsa dorinței de a acorda încredere sau recompense când acestea sunt binemeritate; duritatea nejustificată bazată pe mentalitatea că numai astfel oamenii pot fi ținuți la respect; indiferența față de utilizarea capacităților subalternilor și lipsa dorinței de a le dezvolta. În cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amenințătoare; reținerea de la relații umane, personale cu colegii sau subalternii; lipsa dorinței de a acorda încredere sau recompense când acestea sunt binemeritate; duritatea nejustificată bazată pe mentalitatea că numai astfel oamenii pot fi ținuți la respect; indiferența față de utilizarea capacităților subalternilor și lipsa dorinței de a le dezvolta. În cea de‑a doua categorie apar slăbiciuni ca: handicapul mental care îl împinge pe om să mențină statu‑quo‑ul, indiferent de consecințe; emoționalismul, adică reacția emoțională față de o idee, o propunere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a exista un remediu adecvat în învingerea lor; 4) de a aplica tipul de remediu adecvat în învingerea lor; 5) de a înțelege că măsurile de contracarare a lor constituie un mijloc de îndrumare a relațiilor dintre șefi și subalterni. 4.4. Depășirea dificultățilortc "4. Investigarea și depășirea dificultăților" În realitate, piedicile ce apar în calea conducerii nu acționează separat unele de altele, ci interacționează, se înlănțuie, determându-se sau condiționându-se reciproc - mai mult, „se încâlcesc” unele cu altele, lucrurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]