1,673 matches
-
cale‑scop postulează următoarele idei: # - succesul conducerii rezultă din manifestarea expectațiilor subordonaților, sarcina liderilor constând în a crește gustul pentru performanță al acestora; - liderul identifică scopul pentru subordonați și căile/drumurile care duc la realizarea lui; - liderul îi ajută pe subordonați să perceapă corect situația în care se află, să‑și elaboreze expectații rezonabile, apoi își ajustează propriul comportament la aceste așteptări. # După cum se poate vedea, teoria este concomitent motivațională (fundamentul abordării ei constituindu‑l teoria expectației formulată de Vroom, pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pornește teoria este următoarea: indivizii sunt satisfăcuți în muncă și vor munci din greu dacă ei cred că efortul depus îi va conduce la obținerea rezultatelor dorite. De aici decurg două consecințe pentru lider: el va trebui să‑și recompenseze subordonații și va face ca aceste recompense să fie contingente cu scopurile specifice; va indica subordonaților tipul de comportament care să‑i conducă cel mai rapid la realizarea scopurilor. Acesta este de fapt binomul cale‑scop. Altfel spus, subordonații vor fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și recompenseze subordonații și va face ca aceste recompense să fie contingente cu scopurile specifice; va indica subordonaților tipul de comportament care să‑i conducă cel mai rapid la realizarea scopurilor. Acesta este de fapt binomul cale‑scop. Altfel spus, subordonații vor fi motivați de comportamentul și stilul liderului în măsura în care acestea le influențează expectațiile și valențele. Teoria „cale‑scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și stilul liderului în măsura în care acestea le influențează expectațiile și valențele. Teoria „cale‑scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de conducere: # - directiv (tinde să lase subordonatul să afle ce se așteaptă de la el); - suportiv (îi tratează pe subordonați ca egali); - participativ (se consultă cu subordonații, folosește ideile și sugestiile lor înainte de a lua decizii); - orientat spre realizare (fixează scopurile, așteaptă de la subordonați niveluri mai înalte de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de conducere: # - directiv (tinde să lase subordonatul să afle ce se așteaptă de la el); - suportiv (îi tratează pe subordonați ca egali); - participativ (se consultă cu subordonații, folosește ideile și sugestiile lor înainte de a lua decizii); - orientat spre realizare (fixează scopurile, așteaptă de la subordonați niveluri mai înalte de performanță și urmărește permanent îmbunătățirea performanțelor). # Toate aceste stiluri de conducere pot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de conducere: # - directiv (tinde să lase subordonatul să afle ce se așteaptă de la el); - suportiv (îi tratează pe subordonați ca egali); - participativ (se consultă cu subordonații, folosește ideile și sugestiile lor înainte de a lua decizii); - orientat spre realizare (fixează scopurile, așteaptă de la subordonați niveluri mai înalte de performanță și urmărește permanent îmbunătățirea performanțelor). # Toate aceste stiluri de conducere pot fi practicate în funcție de particularitățile situației (în acest
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
controlului (cei cu locul controlului intern vor fi mai satisfăcuți de stilul participativ, pe când cei cu locul controlului extern - de stilul directiv). Variabilele ambientale includ natura sarcinii, structura autorității formale, grupul de muncă, fiecare dintre ele putând stimula sau constrânge subordonații. De exemplu, subordonații vor fi satisfăcuți dacă sunt acceptați de colegi sau vor fi constrânși de normele grupului să producă la un anumit nivel sau într‑un anumit ritm. Cele trei categorii de elemente, concomitent cu consecințele lor, sunt prezentate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
locul controlului intern vor fi mai satisfăcuți de stilul participativ, pe când cei cu locul controlului extern - de stilul directiv). Variabilele ambientale includ natura sarcinii, structura autorității formale, grupul de muncă, fiecare dintre ele putând stimula sau constrânge subordonații. De exemplu, subordonații vor fi satisfăcuți dacă sunt acceptați de colegi sau vor fi constrânși de normele grupului să producă la un anumit nivel sau într‑un anumit ritm. Cele trei categorii de elemente, concomitent cu consecințele lor, sunt prezentate în figura 10
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
observăm că majoritatea teoriilor prezentate până acum se centrează aproape exclusiv pe lider. Se vorbește despre trăsăturile și comportamentele liderului. Apoi, liderul este cel care decide asupra stilului celui mai eficient, el stabilește calea sau scopul ce trebuie urmate de subordonați, el face atribuirile cauzale etc. Una dintre criticile formulate de Hollander la adresa teoriei lui Fiedler - și anume aceea că autorul american tratează conducerea de sus în jos, subordonații fiind condiderați ființe inerte, fără identitate și aflate la discreția liderului - ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celui mai eficient, el stabilește calea sau scopul ce trebuie urmate de subordonați, el face atribuirile cauzale etc. Una dintre criticile formulate de Hollander la adresa teoriei lui Fiedler - și anume aceea că autorul american tratează conducerea de sus în jos, subordonații fiind condiderați ființe inerte, fără identitate și aflate la discreția liderului - ar putea fi ușor generalizată și asupra celorlalte teorii de până acum. Chiar atunci când teoriile prezentate iau în considerare și rolul subordonaților, acesta apare sub forma unei acțiuni implicite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condiderați ființe inerte, fără identitate și aflate la discreția liderului - ar putea fi ușor generalizată și asupra celorlalte teorii de până acum. Chiar atunci când teoriile prezentate iau în considerare și rolul subordonaților, acesta apare sub forma unei acțiuni implicite de la subordonați spre lideri. De exemplu, o anumită maturitate a subordonaților îl „forțează” oarecum pe lider să țină seama de ea în actul conducerii. Așadar, de cele mai multe ori, activitatea de conducere apare ca fiind unilaterală, de la lider spre subordonați, sau într‑o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiuni implicite de la subordonați spre lideri. De exemplu, o anumită maturitate a subordonaților îl „forțează” oarecum pe lider să țină seama de ea în actul conducerii. Așadar, de cele mai multe ori, activitatea de conducere apare ca fiind unilaterală, de la lider spre subordonați, sau într‑o formă explicită de la lider la subordonați și implicită de la subordonați spre lider. Or, activitatea de conducere este dinamică, ea trebuie studiată și de sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumită maturitate a subordonaților îl „forțează” oarecum pe lider să țină seama de ea în actul conducerii. Așadar, de cele mai multe ori, activitatea de conducere apare ca fiind unilaterală, de la lider spre subordonați, sau într‑o formă explicită de la lider la subordonați și implicită de la subordonați spre lider. Or, activitatea de conducere este dinamică, ea trebuie studiată și de sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influențează subordonații, ci și aceștia din urmă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îl „forțează” oarecum pe lider să țină seama de ea în actul conducerii. Așadar, de cele mai multe ori, activitatea de conducere apare ca fiind unilaterală, de la lider spre subordonați, sau într‑o formă explicită de la lider la subordonați și implicită de la subordonați spre lider. Or, activitatea de conducere este dinamică, ea trebuie studiată și de sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influențează subordonații, ci și aceștia din urmă își pun amprenta asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formă explicită de la lider la subordonați și implicită de la subordonați spre lider. Or, activitatea de conducere este dinamică, ea trebuie studiată și de sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influențează subordonații, ci și aceștia din urmă își pun amprenta asupra comportamentelor liderului. Cu alte cuvinte, conducerea este o interacțiune explicită între lideri și subordonați. Teoriile interacțiunii sociale ale conducerii încearcă să integreze și să expliciteze cât mai bine tocmai un asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sus în jos, dar și de jos în sus, deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influențează subordonații, ci și aceștia din urmă își pun amprenta asupra comportamentelor liderului. Cu alte cuvinte, conducerea este o interacțiune explicită între lideri și subordonați. Teoriile interacțiunii sociale ale conducerii încearcă să integreze și să expliciteze cât mai bine tocmai un asemenea aspect. Ele se interesează de influența majoră dintre lideri și subordonați (caracteristici, forme de manifestare etc.) în vederea optimizării actului de conducere. În rândul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
liderului. Cu alte cuvinte, conducerea este o interacțiune explicită între lideri și subordonați. Teoriile interacțiunii sociale ale conducerii încearcă să integreze și să expliciteze cât mai bine tocmai un asemenea aspect. Ele se interesează de influența majoră dintre lideri și subordonați (caracteristici, forme de manifestare etc.) în vederea optimizării actului de conducere. În rândul teoriilor interacțiunii sociale se încadrează mai multe teorii, noi oprindu‑ne asupra a două dintre ele: teoria legăturilor diadice verticale și teoria conducerii tranzacționale. 2.7.2. Teoria
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adaptări în timp (Graen, Scandura, 1987; Graen, Uhl‑Bien, 1995). La început a fost numită Vertical Dyad Linkage Theory (VLD) (teoria legăturilor diadice verticale), pentru ca mai apoi să fie rebotezată Leader Model Exchange (LMX) (modelul de schimb dintre lider și subordonați). Noua teorie se originează într‑o serie de cuceriri ale psihologiei sociale, care susține, după cum se știe, că indivizii acționează altfel în situații de grup, față de situațiile de singularitate. Teoria pornește de la o idee generală, acceptată și de alte teorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihologiei sociale, care susține, după cum se știe, că indivizii acționează altfel în situații de grup, față de situațiile de singularitate. Teoria pornește de la o idee generală, acceptată și de alte teorii. Conducerea eficientă este dependentă de calitatea interacțiunii dintre lider și subordonați. Spre deosebire însă de alte teorii care susțineau că eficiența liderului este afectată de interacțiunea cu grupul, teoria VLD postulează că eficiența activității liderului este determinată de interacțiunea acestuia cu grupul, mai mult, cu fiecare dintre membrii grupului. Noua teorie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mișcare) spre deosebire de ceilalți, numiți out‑group (cu care liderii lucreează mai formal); primii sunt mai aproape de putere, ceilalți mult mai departe de ea; - liderul împreună cu fiecare dintre membrii in‑group‑ului constituie o diadă verticală, așa încât relațiile dintre lideri și subordonați sunt constituite dintr‑o multitudine de asemenea diade; relația dintre un conducător și un subordonat se numește schimb lider - membru; - relația dintre lider și subordonați se datorează unei duble funcționalități: pe de o parte, subordonații manipulează impresia pe care o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiecare dintre membrii in‑group‑ului constituie o diadă verticală, așa încât relațiile dintre lideri și subordonați sunt constituite dintr‑o multitudine de asemenea diade; relația dintre un conducător și un subordonat se numește schimb lider - membru; - relația dintre lider și subordonați se datorează unei duble funcționalități: pe de o parte, subordonații manipulează impresia pe care o fac liderului pentru ca acesta să‑i placă mai mult și, pe de altă parte, liderii îi apreciază pe subordonați în funcție de performanțele realizate, dar și în funcție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
așa încât relațiile dintre lideri și subordonați sunt constituite dintr‑o multitudine de asemenea diade; relația dintre un conducător și un subordonat se numește schimb lider - membru; - relația dintre lider și subordonați se datorează unei duble funcționalități: pe de o parte, subordonații manipulează impresia pe care o fac liderului pentru ca acesta să‑i placă mai mult și, pe de altă parte, liderii îi apreciază pe subordonați în funcție de performanțele realizate, dar și în funcție de calitatea percepută a muncii lor; - indivizii care au abilități în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lider - membru; - relația dintre lider și subordonați se datorează unei duble funcționalități: pe de o parte, subordonații manipulează impresia pe care o fac liderului pentru ca acesta să‑i placă mai mult și, pe de altă parte, liderii îi apreciază pe subordonați în funcție de performanțele realizate, dar și în funcție de calitatea percepută a muncii lor; - indivizii care au abilități în planul relațiilor interpersonale este foarte probabil să devină lideri și să fie eficienți, spre deosebire de cei care nu dispun de asemenea calități și care probabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
veni în întâmpinarea așteptărilor angajaților. Din păcate, cercetările empirice au arătat că relația dintre legăturile diadice verticale și performanță este foarte slabă. În schimb, investigațiile privind rezultatele obținute în grupurile în care liderii practicau un stil global asemănător față de toți subordonații, în comparație cu cele în care liderii practicau comportamente diferite față de cei in‑group și out‑group, au pus în evidență existența unor diferențe semnificative. Acest fapt a condus la concluzia că modelul VLD (LMX) permite o mai bună predicție. Modelului respectiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Acest fapt a condus la concluzia că modelul VLD (LMX) permite o mai bună predicție. Modelului respectiv i se reproșează trei slăbiciuni metodologice: 1) insuficiența datelor obținute în cercetările empirice; 2) variabilitatea scalelor de măsurare a schimbului dintre lider și subordonați (de la 2 la 12 itemi), nici una dintre ele nefiind supusă unui studiu psihometric prealabil sau unei validări explicite; 3) caracterul restrictiv al concepției teoretice care nu furnizează suficiente elemente de definire a rolurilor, nu arată cum apar și se dezvoltă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]