KorAP: Find »[drukola/base=subsidiaritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...113 >

2,801 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

baza noilor prevederi din Tratatul Constituțional, parlamentele naționale ar fi urmat să primească direct de la Comisie toate documentele cu caracter legislativ și să poată emite, într-o perioadă de 6 săptămâni de la primire, un aviz motivat atunci când considerau că principiul subsidiarității nu a fost respectat. Dacă cel puțin o treime din parlamentele naționale transmiteau avize în acest sens, Comisia era obligată să-și revizuiască propunerea. După revizuire, Comisia putea decide să-și mențină, să modifice sau să-și retragă propunerea, motivându

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
propunerea, motivându-și decizia 13. Prevederile Tratatului Constituțional aveau în vedere un rol activ al parlamentelor naționale prin creșterea transparenței și a fluxului de informații către acestea și prin noile lor competențe în materie de control și aplicare a principiului subsidiarității. Preocupări în spiritul Tratatului constituțional. Tratatul constituțional nu a putut intra în vigoare, în principal ca urmare a votului negativ la referendum-urile din Franța și Olanda, dar obiectivele sale privind implicarea parlamentelor naționale în procesul decizional în cadrul U.E. s-

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
decizional în cadrul U.E. s-au dovedit a avea o largă susținere politică în rândul statelor membre. Dezbaterile privind viitorul Europei în contextul "perioadei de reflecție" lansată de Consiliul European după aceste referendum-uri au pus un accent special pe principiul subsidiarității, văzut ca instrument de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către ideea că parlamentele naționale, prin natura lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către ideea că parlamentele naționale, prin natura lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În consecință, chiar și fără intrarea în vigoare a Tratatului constituțional, rolul parlamentelor naționale în monitorizarea aplicării principiului subsidiarității în U.E. avea să crească. S-au făcut simțite preocupări tot mai intense de a consacra acest rol prin instrumente juridice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În consecință, chiar și fără intrarea în vigoare a Tratatului constituțional, rolul parlamentelor naționale în monitorizarea aplicării principiului subsidiarității în U.E. avea să crească. S-au făcut simțite preocupări tot mai intense de a consacra acest rol prin instrumente juridice, pe baza prevederilor din Tratatele existente. Spre exemplu, la Reuniunea președinților de parlamente din Europa Centrală (Bratislava, 1-2 decembrie

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
la Reuniunea președinților de parlamente din Europa Centrală (Bratislava, 1-2 decembrie 2005), Austria și Ungaria au susținut ideea încheierii unui Acord inter-instituțional în cadrul U.E., care să definească o procedură prin care parlamentele naționale se implică în monitorizarea și aplicarea principiului subsidiarității 14. Prevederile Tratatului Constituțional au stimulat discuțiile în cadrul Conferinței președinților parlamentelor din statele U.E. care a adoptat, la reuniunea de la Haga din iulie 2004, primele Linii directoare privind cooperarea interparlamentară între parlamentele din U.E. Conform Liniilor directoare, cooperarea interparlamentară urmărește

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
urmărește, în esență, trei obiective: să întărească controlul de către parlamente (parliamentary scrutiny) a tuturor domeniilor de competența U.E.; să furnizeze parlamentelor informații privind problemele U.E.; să asigure exercitarea eficientă a competențelor parlamentare în problemele U.E., în special în domeniul controlului subsidiarității de către parlamentele naționale 15. Pe această bază, Conferința președinților parlamentelor din statele U.E. (Budapesta, 6-7 mai 2005) a recomandat parlamentelor naționale, în spiritul Protocolului privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul Constituțional, să examineze programul legislativ și de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
eficientă a competențelor parlamentare în problemele U.E., în special în domeniul controlului subsidiarității de către parlamentele naționale 15. Pe această bază, Conferința președinților parlamentelor din statele U.E. (Budapesta, 6-7 mai 2005) a recomandat parlamentelor naționale, în spiritul Protocolului privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul Constituțional, să examineze programul legislativ și de lucru al Comisiei Europene pe anul 2006, prin prisma principiului subsidiarității și să comunice rezultatul acestei examinări 16. Programul legislativ și de lucru al Comisiei este principalul instrument

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
din statele U.E. (Budapesta, 6-7 mai 2005) a recomandat parlamentelor naționale, în spiritul Protocolului privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul Constituțional, să examineze programul legislativ și de lucru al Comisiei Europene pe anul 2006, prin prisma principiului subsidiarității și să comunice rezultatul acestei examinări 16. Programul legislativ și de lucru al Comisiei este principalul instrument care stabilește prioritățile și indică inițiativele legislative și ne-legislative pe care Comisia și le propune în anul următor. De asemenea, COSAC a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene pe anul 200618, în cadrul unei ședințe lărgite a Biroului Permanent al Camerei Deputaților. Dezbaterea a urmărit să facă o evaluare a Programului, din punctul de vedere al intereselor României, prin prisma principiului subsidiarității 19. Ea s-a înscris în preocuparea generală din statele membre ale U.E. ca parlamentele naționale să aibă un rol mai puternic în procesul de luare a deciziei în cadrul Uniunii. Concluziile au fost sintetizate și prezentate Conferinței președinților parlamentelor din

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aibă loc într-un format care să atragă atenția cetățenilor"21. În anii următori, 2006 și 2007, programul legislativ și de lucru al Comisiei Europene a fost obiect de examinare în parlamentele naționale pentru observații și comentarii prin prisma principiului subsidiarității și proporționalității. Acest exercițiu tinde să devină o practică în raporturile dintre Comisie și parlamentele naționale. Tratatul de reformă. Aceste evoluții spre o tot mai mare implicare a parlamentelor naționale în procesul decizional al U.E. nu puteau rămâne fără efect

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
să preia numeroase prevederi importante convenite prin Tratatul constituțional și să consacre noul rol al parlamentelor naționale în sistemul U.E. prin dispozițiile sale și prin două protocoale anexate la Tratat privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană și, respectiv, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Rolul parlamentelor naționale se referă la: monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității; spațiul de libertate, securitate și justiție; procedurile de revizuire a tratatelor; cererile de aderare la Uniune; cooperarea interparlamentară 22. Monitorizarea și controlul aplicării principiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
al parlamentelor naționale în sistemul U.E. prin dispozițiile sale și prin două protocoale anexate la Tratat privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană și, respectiv, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Rolul parlamentelor naționale se referă la: monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității; spațiul de libertate, securitate și justiție; procedurile de revizuire a tratatelor; cererile de aderare la Uniune; cooperarea interparlamentară 22. Monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității Prevederile Tratatului. Tratatul de reformă stabilește că întinderea competențelor Uniunii este

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și proporționalității. Rolul parlamentelor naționale se referă la: monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității; spațiul de libertate, securitate și justiție; procedurile de revizuire a tratatelor; cererile de aderare la Uniune; cooperarea interparlamentară 22. Monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității Prevederile Tratatului. Tratatul de reformă stabilește că întinderea competențelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii (conferral), iar folosirea competențelor Uniunii este guvernată de principiile subsidiarității și proporționalității, definind aceste principii: * în temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cererile de aderare la Uniune; cooperarea interparlamentară 22. Monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității Prevederile Tratatului. Tratatul de reformă stabilește că întinderea competențelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii (conferral), iar folosirea competențelor Uniunii este guvernată de principiile subsidiarității și proporționalității, definind aceste principii: * în temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de către statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate; * în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
este guvernată de principiile subsidiarității și proporționalității, definind aceste principii: * în temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de către statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate; * în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorită

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
la nivel regional și local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii; * în temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor 23. Subsidiaritatea a fost definită prin Protocolul anexat Tratatului de la Amsterdam ca "un concept dinamic", care "trebuie aplicat în lumina obiectivelor stabilite prin Tratat" și care "permite acțiunea din partea Comunității în limitele competențelor sale, care pot fi extinse dacă împrejurările o cer

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
legislative vor fi transmise parlamentelor naționale de către Consiliu 26. În urma examinării unui proiect de act legislativ, parlamentele naționale pot adresa președintelui Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității 27. Această procedură are ca principale elemente: > Necesitatea ca fiecare proiect de act legislativ să fie motivat în raport cu principiile subsidiarității și proporționalității, în cadrul unei fișe detaliate care să permită

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
În urma examinării unui proiect de act legislativ, parlamentele naționale pot adresa președintelui Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității 27. Această procedură are ca principale elemente: > Necesitatea ca fiecare proiect de act legislativ să fie motivat în raport cu principiile subsidiarității și proporționalității, în cadrul unei fișe detaliate care să permită evaluarea conformității cu aceste principii. Fișa trebuie să cuprindă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității 27. Această procedură are ca principale elemente: > Necesitatea ca fiecare proiect de act legislativ să fie motivat în raport cu principiile subsidiarității și proporționalității, în cadrul unei fișe detaliate care să permită evaluarea conformității cu aceste principii. Fișa trebuie să cuprindă și elemente care să permită evaluarea impactului financiar al proiectului, iar în cazul unei directive evaluarea implicațiilor acesteia asupra reglementărilor care urmează

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
din parlamentele naționale sau din camerele unui parlament național poate adresa președintelui Parlamentului European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care să se expună motivele pentru care consideră că proiectul în cauză nu este conform cu principiul subsidiarității. După caz, fiecărui parlament național sau fiecărei camere a unui parlament național îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competențe legislative 29. În mod corespunzător, Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană prevede un termen de 8 săptămâni

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de parlamentele naționale 31. > Instituirea unui prag de o treime din voturile parlamentelor naționale câte două voturi pentru fiecare parlament național și câte un vot pentru fiecare cameră în cazul parlamentelor naționale bicamerale care exprimă avize motivate cu privire la nerespectarea principiului subsidiarității în cazul unui proiect de act legislativ, situație în care inițiatorul are obligația să reexamineze proiectul. Acest prag se stabilește la o pătrime din voturi în cazul unui proiect de act legislativ în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
jargonul comunitar, acest mecanism poartă denumirea de "cartonașul galben"33. > Instituirea, în cadrul procedurii legislative ordinare 34, a unui prag de majoritate simplă din voturile parlamentelor naționale care exprimă avize motivate cu privire la nerespectarea de către un proiect de act legislativ a principiului subsidiarității, situație în care Comisia trebuie să reexamineze propunerea. Comisia poate decide să-și mențină propunerea, să o modifice sau să o retragă. În cazul în care își menține propunerea, Comisia va trebui să justifice, printr-un aviz motivat, rațiunile pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Comisia poate decide să-și mențină propunerea, să o modifice sau să o retragă. În cazul în care își menține propunerea, Comisia va trebui să justifice, printr-un aviz motivat, rațiunile pentru care consideră că propunerea sa este conformă principiului subsidiarității. În această situație, avizul motivat al Comisiei și avizele motivate ale parlamentelor naționale se vor supune examinării organului legislativ al Uniunii Parlamentul European sau/și Consiliul. În cazul în care, cu o majoritate de 55 % a membrilor Consiliului sau cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
al Uniunii Parlamentul European sau/și Consiliul. În cazul în care, cu o majoritate de 55 % a membrilor Consiliului sau cu o majoritate a voturilor exprimate în Parlamentul European, organul legislativ consideră că propunerea legislativă nu este compatibilă cu principiul subsidiarității, aceasta nu va mai fi examinată 35. Acesta este mecanismul arătării "cartonașului portocaliu"36. Pe lângă acest control anterior ex ante se are în vedere și un control ex post. Curtea de Justiție a U.E. va avea competența să se pronunțe

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]