7,897 matches
-
circulație, respectiv incident diplomatic; în genere, incidentul presupune conflict și intenție, în vreme ce accidentul este efectul nefericit al întâmplării. Aceste explicații sunt provocate de constatarea că în limbajul actual al presei se manifestă o tendință destul de puternică de a generaliza uzul substantivului incident, care ajunge să-l substituie pe accident chiar în contextele cele mai specifice acestuia din urmă. În afara contextelor în care incident este alegerea firească, pentru că se relatează fapte produse de agenți specifici, cu intenție - „Incident fără precedent în Parlamentul
Incident și accident by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5080_a_6405]
-
s-a aruncat de la balcon” (agenda.ro, 23.12.2010); „Oscar Hernandez, atacatorul căutat în legătură cu incidentul armat din apropierea Casei Albe, a fost arestat” (B1.ro, 16.11. 2011) - există multe altele în care în mod normal s-ar fi folosit substantivul accident: „Incidentul aviatic din Polonia: Imagini din avionul groazei, filmate chiar de un pasager” (Evenimentul zilei, 5.11.2011); „Un avion s-a ciocnit cu un mistreț - incidentul, la un pas de catastrofă?” (ziare.com); „nu a mai reușit să
Incident și accident by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5080_a_6405]
-
Poate fi vorba însă, în română, și de o evoluție semantică internă, provocată de asemănarea semantică dintre cei doi termeni. Ca de obicei, e instructivă consultarea mai vechii noastre lexicografii: în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1871- 1876), substantivul incidente este „eveniment, caz, întâmplare, circumstanță, împrejurare”, iar accidente - „întâmplare, eveniment neașteptat”. În Dicționarul limbii române ( DA, coordonat de Sextil Pușcariu, 1913-1934), accident este „ceea ce curmă mersul regulat al lucrurilor. «Întâmplare» (mai ales nenorocoasă). Accident de drum de fier”, iar
Incident și accident by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5080_a_6405]
-
în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, ne-a prezentat un argument în acest sens: Gazul îl exploatăm de o sută și ceva de ani, fără probleme. Știți de unde provine termenul «aragaz»? Se întâmplă ca anumite nume proprii să devină substantive comune. La începutul secolului XX, Asociația Româno-Americană de Gaz - ARAGAZ - a lansat mașina de copt cu gaz, pe care scria «ARAGAZ». Și a rămas și s-a comunizat în limbă substantivul «aragaz», care înseamnă mașină de copt sau de gătit
România și SUA, țări cu tradiție în exploatarea gazului. Vezi dovada by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50901_a_52226]
-
aragaz»? Se întâmplă ca anumite nume proprii să devină substantive comune. La începutul secolului XX, Asociația Româno-Americană de Gaz - ARAGAZ - a lansat mașina de copt cu gaz, pe care scria «ARAGAZ». Și a rămas și s-a comunizat în limbă substantivul «aragaz», care înseamnă mașină de copt sau de gătit cu gaz", a explicat Ionuț Purica pentru .
România și SUA, țări cu tradiție în exploatarea gazului. Vezi dovada by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50901_a_52226]
-
față în față cu presa de monden care scrie despre ele” (vedeta.ro); „oferă săptămână de săptămână subiecte pentru presa de monden” (ziare.com) etc. Termenul monden este cuprins într-un tipar sintactic (presa de specialitate, jurnalismul de actualitate) specific substantivelor abstracte. Sintagma e involuntar comică (pentru cine nu a auzit-o de atâtea ori încât să se obișnuiască cu ea): monden, spre deosebire de actualitate, scandal sau cancan, e un adjectiv care, chiar când se substantivizează, nu capătă, în mod tradițional și
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
cancan, e un adjectiv care, chiar când se substantivizează, nu capătă, în mod tradițional și obișnuit, sens abstract. Dicționarele actuale indică doar posibilitatea de substantivizare cu înțelesul „persoană mondenă”. În ultima vreme, cuvântul e însă folosit tot mai mult ca substantiv cu valoare abstractă: se vorbește despre jurnaliștii de monden („Ai putea deveni jurnalist de monden”, clopotel.ro), despre „departamentul de monden al unei televiziuni” (garbo.ro) și, desigur, despre bloguri de monden și site-uri de monden („Mediafax.ro a
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
menționat aproape la fiecare pagină. Trei mari teme ale secolului al 13-lea (creația, natura substanței materiale, natura și activitatea intelectului) au primit pecetea învățăturilor aviceniene despre esență. Dar iată câteva „definiții” din acest volum: „Definiția sufletului. Sufletul este un substantiv cu multe sensuri, care se aplică atât într-un sens ce cuprinde deopotrivă omul, animalul și plantă, cât și într-un sens care cuprinde doar omul și îngerii cerești. Definiția primului sens este aceasta: sufletul este desăvârșirea unui corp natural
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
energic în ea.) Destule din textele de aici conțin trimiteri tranșante. Balada sângeroasă a celor 10 părți de vorbire ale gramaticii tradiționale, a lui Gerhard Ortinau, e, printre altele, un rechizitoriu al limbii de lemn: „adjectivele s-au năpustit asupra substantivelor/ adverbele au sufocat verbele/ numeralele au luat locul unor pronume/ prepoziția și conjuncția au depus plângerile/ articolul a plecat să facă trotuarul pentru că/ interjecția s-a suit/ sinistru de tăcută/ pe/ tron” (p. 68). Cu Pantofii mei (datat 9 martie
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
popor care s-a născut creștin și care, iată, se încăpățânează să rămână creștin", a subliniat IPS Bartolomeu. Acesta a adăugat că expresia "e o impietate și față de limba română", existând "o gravă inadvertență gramaticală între verbul «a trece» și substantivul «neființă»". "«A trece» înseamnă mișcarea de tranziție dintr-un mediu în altul, de la o stare la alta, de la un mod de existență la alt mod de existență. Or, în cazul de față, verbul nu are și nu poate avea obiect
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
elementare, nu cunoaște rudimentara sinonimie în virtutea căreia, în rusește, un cuvânt poate avea câteva sensuri, de unde ea „românizează”, oribil, în felul următor: „Atinsă, parcă, de-o pensulă roșie / Riabina (?) arde”, pe când la Țvetaeva e un cu totul alt sens al substantivului și anume: strugure, ciorchine! A, că înseamnă și pensulă?! Da, dar, poate, cu altă ocazie, în alt text, în alt poem. Și încă în cu totul alt context, decât cele cu... pensulă sau... ciorchine, deoarece mai are și sensul - ce
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
precum și lipsei unei minime pregătiri filologice”. Un (alt) adevărat dezastru mi l-au înfățișat, în ansamblul lor, traducerile semnate de L. C. din creația lui Velimir Hlebnikov. Pentru a exemplifica, s-o luăm de la cazuri elementare: confuzii impardonabile între noțiuni, când substantivul personal poate deveni substantiv comun sau invers. Să zicem, numele de persoană Vera e confundat tot cu vera, care însă se traduce prin „credință”, numai că în poemul „Campaniile mele” L. C. zice bizar: „Dar numele de Vera cu Siberii (...) Din
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
pregătiri filologice”. Un (alt) adevărat dezastru mi l-au înfățișat, în ansamblul lor, traducerile semnate de L. C. din creația lui Velimir Hlebnikov. Pentru a exemplifica, s-o luăm de la cazuri elementare: confuzii impardonabile între noțiuni, când substantivul personal poate deveni substantiv comun sau invers. Să zicem, numele de persoană Vera e confundat tot cu vera, care însă se traduce prin „credință”, numai că în poemul „Campaniile mele” L. C. zice bizar: „Dar numele de Vera cu Siberii (...) Din Vera dincolo, pribeag”, care
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
boabelor)”, pentru ca în românește să ni se propună mai multe devieri de sens: „Grindina mare acoperind pietrele rotunde// Ce se transformă vara în picături/ Ascuțite, întinse...”, dovadă că traducătoarea nu cunoaște în nuanțe limba din care traduce, în rezultat confundând substantivul vară cu verbul a zbura. Într-un alt poem al aceluiași autor, dna A. O. propune traducerea prin „tovarăș pașnic de pahar”. Aș! Rusul nu s-ar fi mulțumit cu o „restrângere” atât de drastică a amplorii și viziunilor sale
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
fost 115 scaune în sală. Le-am numărat la final, pentru că, inițial, doar 75 fuseseră rezervate, restul aducându-se pe parcurs. Cine nu mă va crede să le numere pe caseta pe care s-a înregistrat evenimentul.” Curând, un nou substantiv comun Tot în Observator cultural, poetul Ștefan Manasia, unul dintre redactorii revistei Tribuna din Cluj, își aduce și el mărturia despre seria de grozăvii care se petrec în redacție de când la cârma publicației a fost instalat Mircea Arman: „Ce se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
asemenea limbaj, nu confundau - până la patologic - pamfletul cu atacul la persoană, cronica de carte cu omagiul, destinul unei comunităț i culturale cu propria persoană.” Curând, numele domnului Mircea Arman, redactorul-ș ef al revistei din Cluj, se va transforma probabil în substantiv comun, cu sensul de ins incompetent, arogant și agresiv, care, pus în fruntea treburilor, face totul praf. Oricum, cazul său mai este semnificativ într-o privință: iată ce se petrece dacă decizia în cultură e lăsată pe seama vremelnicilor oameni politici
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
Uneori adevărul e mai ciudat decât ficțiunea”. 11. Împinge Keisha Blake nu se gândise niciodată că prietena ei, Leah Hanwell, avea un anumit fel de personalitate. Așa cum se întâmplă cu majoritatea copiiilor, relația lor era bazată pe verbe, nu pe substantive. Leah Hanwell era gata să facă tot felul de lucruri pe care era gata să le facă și Keisha Blake. Împreună alergau, săreau, dansau, cântau, se bălăceau, colorau, mergeau cu bicicleta, strecurau o felicitare de Valentine’s Day pe sub ușa
Zadie Smith: NV by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3744_a_5069]
-
autorul, „oribilul devine normalitate” iar copilul se naște cu „condiția oribilă”). Din subteranele unde dăinuie, „sedimentul amintirii” aduce la suprafață amintirea și stimulează retrăirea trecutului prin mijlocirea percepției senzoriale (simt, văd sunt forme verbale recurente, în poeme în care predomină substantivele), care aduce lumina cunoașterii în zonele ascunse, misterioase sau obscure ale existenței. Expresia emblematică a acestei poezii a experienței și a ceea ce Gamoneda consideră a fi „gândirea sa poetică” este concentrată în amplul și emblematicul poem Descrierea minciunii (o biografie
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
și apocrife. Cred că modelul acestui tip de proză (de mici dimensiuni, scrisă sub semnul aparentei urgențe și făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite.” De câte ori acest faimos început nu
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
cîteva dintre ele, să le ascultăm în ele însele, fără vreun efort de gîndire. Să pronunță cuvîntul „copac”, sau cuvîntul „fluviu”, sau, odată cu Mallarmé, cuvîntul „floare”, sau acele alte cuvinte care evocă ființe, nu lucruri, și pe care le numim substantive proprii. Ce văd cînd spun „copac” sau „fluviu”? În nici un caz o reprezentare bine definită, de găsit în dicționar. Mă gîndesc la copac așa cum există el, cu toate ramurile sale, cu toate frunzele sale, dar și cu amplasarea sa pe
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
amenințați de sărăcie și de foamete, care vor să cumpere din Rusia trupul îmbălsămat al lui Lenin și să-l transforme în atracție turistică pe Muntele Minunilor. Vărsătorul se definește prin verbul „a ști”, iar tagma ce transformă verbul în substantivul „știre” este cea a ziariștilor. Imperfecționiștii de Tom Rachman (Ed. Humanitas fiction, trad. din engleză de Eduard Bucescu, 344 pag.) explorează lumea presei, pe parcursul unei jumătăți de secol, prin unsprezece istorii, conturând o galerie de portrete ale unor bărbați și
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
a constatat că 62% dintre cele aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă dificilă, dar 64% au refuzat ideea simplificării ortografiei. Peste jumătate din respondenți consideră că inamicul numărul unu este pluralul substantivelor compuse. Pe ultimul loc, acordul participiului (23%). Amuzant e că Bernard Pivot, care face de ani buni concursuri publice de scriere corectă, era convins că tocmai acesta din urmă reprezintă cea mai mare dificultate. Ca să evite scrierea incorectă, 88% dintre
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
alegorică explicitată, se imaginează un micro-scenariu, propunîndu-se o fertilă echivalare de semnificații din registrul culinar-trupesc și, respectiv, moral-pneumatic; efectul artistic, dincolo de cel persuasiv, reiese tocmai din ambiguitatea lexico-semantică pe care Antim, abil mînuitor al cuvintelor, știe s-o exploateze: astfel, substantivul "ospăț" și verbul "a îndulci" sînt utilizate cu profit literar, mijlocind mecanismul alegoric. Poate cea mai frecventă strategie prin care se urmărește impresionarea ascultătorilor este legată de toposul mimării modestiei, în legătură cu neputința exprimării adevăratei bogății spirituale reprezentate de momentul biblic
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
cerești conturează un tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd un acces direct, viu la formele complementare cunoașterii științifice - magică, mito-simbolică, mistică -, insul trăitor în al treilea mileniu ratează constant o lectură adecvată a Poeziei în genere. Ortografierea cu majusculă a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este taxată, de fapt, drept simptom "maniaco-depresiv". Viețuim în "vremuri sărace" ontologic, iar apelul la tradiția instituită prin moștenirea greco-romană și iudeo-creștină
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele și verbele din cap până când vor deveni un abur de droguri fierte o noapte întreagă în cazanul cu smoală dimineața începe promițător îmi urcă în trup ca mercurul se cațără pe mine ca iedera pe un zid cu fața întoarsă
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]