1,487 matches
-
77 Bolile mizeriei / 83 Camarazii / 87 Brigadieri organizați după apartenența de clasă / 87 Frontieriștii / 90 Fiii patriei / 92 Alte drame / 93 Afară, în țară / 100 Amânata eliberare / 100 Reintegrarea / 104 Imprescriptibila vinovăție / 105 Inevitabilul dosar de cadre / 106 Integrat în subteranele economiei socialiste / 110 Afară din țară / 113 Semnarea scrisorii lui Paul Goma / 113 În numele tatălui / 116 Tovarăș cu securistul / 118 În valurile Dunării / 121 Pe drumul Vienei / 123 La München, la Max Bănuș / 128 În lumea liberă / 131 Din nou
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Am trăit în aceeași barcă, în același calvar și ne-am salvat unul pe altul exact cum se susțin în pădure un copac pe altul, așa cum pădurea se salvează susținându-se la toate furtunile. Așa ești în detenție. Integrat în subteranele economiei socialiste Dar, pornisem de la Loredan Popescu. La Galați eu ajunsesem să lucrez la EnergoConstrucția, făceam devizele pentru lucrări și aduceam mulți bani întreprinderii. Însă îmi doream să plec pentru deși material eram relativ satisfăcut, ceea ce făceam eu nu era
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la anumite intervale de timp : a) magmatismul modifică structura internă a litosferei (în special a scoarței Pământului) și se manifestă la suprafață prin vulcanism. Efectele fenomenelor vulcanice sunt resimțite diferit dar în întregul geosistem, generând roci, structuri geologice și acvifere subterane noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri foarte diferite de manifestare a vulcanismului. De asemenea, pe roci vulcanice se formează soluri specifice, frecvent foarte fertile, cenușile fertilizează și ele solurile preexistente iar emanațiile gazoase mineralizează apele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
revoluționeze acum birocrația europeană, cu ochii tot mai atenți la crucea celtă... 7.15. ROMÂNIA Poate părea ciudat, dar România are mai multe economii. Astfel, o primă distincție pe care o putem face este cea dintre economia oficială și cea subterană, aflată din nou într-o nedorită creștere (25-30% din PIB). Apoi, putem vorbi despre o economie românească, avînd un capital autohton extrem de subțire, și despre o economie din România, de care depindem într-o măsură crucială din păcate, desfășurată de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sub toate aspectele paginile unor cărți care oricând pot rezista unui examen literar critic - Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, Evadare tăcută de Lena Constante, Gherla de Paul Goma, Cu Dumnezeu în subterană de Richard Wurmbrandt, dar și alte mărturii, de la Constantin Noica la Aurel State, Belu Zilber sau Marcel Petrișor. Intenția autoarei fiind aceea de a evita ficționalul și literaturizarea faptelor, demersul este în bună măsură al istoricului, ajutat de critică, sociologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
pe noi, românii, măcinați - pe lângă multe altele - și de un greu de definit complex al unirii. Greu de definit, pentru că nu are consistența unei articulări inteligibile și nu poate fi conturat în parametri reali pe orizontul nostru existențial. Ascuns în subteranele conștiinței, complexul răzbate - nostalgic-evocator - din când în când la suprafață, mai ales cu anumite ocazii aniversare, ca apoi să dispară aproape complet, până când se ivește un nou prilej de situare în actualitate. E ca și cum am asista, fascinați de geniul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vorbesc despre „vântul veacului” romantic și schițează o istorie „din interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei familii din boierimea rurală. Personajele capătă aici o mai evidentă adâncime, neatinsă în celelalte narațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
critici franceze (J-P Richard; G. Poulet; J. Starobinski) cu naratologia contemporană (G. Genette; G. Prince; T. Todorov). Noutatea criticii sale e dată însă de rafinamentul comentariilor lui, dar și de savoarea discursului critic. Vasile Popovici nu e primul care luminează subterana psihologică a textului slavician. El o face însă îndoindu-se permanent de adecvarea terminologiei psihologiei în spațiul literaturii, și de aceea, chiar dacă conceptul celor trei arhipersonaje cu care operează amintește de departajarea freudiană a aparatului psihic (super ego, ego, id
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
după tipare naturaliste e succesorul lui Pupăză în linie narativă, Bandi din romanul Mara. E surprinzător faptul că toți criticii literari care s-au oprit asupra acestei capodopere romanești nu au făcut nicio observație legată de veridicitatea acestui erou al subteranei, ci notațiile lor au vizat finalul operei acuzând latura profund etică și vădit tendențioasă a acestuia 128. Eticheta de scriitor ardelean supus convenționalismului didacticist și etic, pusă cu ușurință va fi greu de scos. Opiniile care au făcut excepție, deși
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se dezic prin vorbe sau fapte. E motto-ul lor ființial. De la Dimitri Karamazov la Raskolnikov, personajele tragediilor dostoievskiene știu să recunoască și să accepte o înfrângere în conștiință. Ea aduce cu sine o schimbare radicală a eroului, dar "orgolioșii subteranei" au puterea de a renunța la tot, inclusiv la sinele de altădată. Procesul prin care Dimitri e condamnat pentru o crimă pe care nu a săvârșit-o stârnește cititorului o profundă compasiune, ca și prăbușirea în nebunie a lui Ivan
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
politici, în frunte cu domnul Crin Antonescu, pentru viziunea de a orienta Partidul Național Liberal spre familia europeană cu care este în cel mai înalt grad compatibil 39. Deși PNL era în USL și guverna alături de PSD, totuși, negocia în subteranele politicii cu PPE, iar la sfârșitul lunii februarie, negocierile cu popularii europeni erau aproape finalizate. În acest context, Adina Vălean, europarlamentar PNL și vicepreședinte ALDE, declară pe 17 februarie 2014 că: "Aș fi bucuroasă dacă, după 25 mai, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
În ansamblul căutărilor neliniștite ale unor soluții de existență care sînt În egală măsură și poetice. „Seismograf” al epocii sale (cuvîntul e printre cele mai vehiculate În cercurile avangardiste), poetul Înregistrează, asumîndu-și-le, și confruntîndu-se cu ele, toate deplasările tectonice din subteranele poeziei, sensibil la orice mișcare și Înscriindu-și propria agitație interioară În ansamblul frămîntărilor timpului. E vorba, așadar, și În cazul său, de căutarea unui „echilibru În dezechilibru”, de o Încredere - singura consecventă - În puterile transformatoare ale poeziei deplin consonante
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Dacă are, ca suprarealiștii‚ un adevărat cult pentru imagine, prin intermediul căreia vede „toate fîntînile universului reînnoite”, vizînd desfășurarea, În aventura Întîlnirilor dintre obiecte, a unei viziuni dinamice a metamorfozelor, Voronca e mai puțin un explorator al spațiului propriu-zis oniric, al subteranelor obscure ale inconștientului. Regimul său imaginar e mai degrabă diurn, deschis, cum am văzut, spre feeric și sărbătoresc, Între repere ce nu eludează referința „realistă”, oricîte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt În pragul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu noțiuni ca „imitatio”, „copiere”, „reproducere”, „zugrăvire” etc. și recurgând la un excurs în filosofia europeană (Hobbes, Pascal, Spinoza, Leibniz, Kant, Fichte, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger), M. propune o înțelegere lărgită a noțiunii de mimesis ca „scenariu cataptropic complex”, în subteranele căruia există camuflată, uneori în manieră inconștientă, „suispecularitatea”, adică autoreflectarea, detectabilă fie și numai în selectarea unei fâșii anumite de realitate, în plimbarea oglinzii pe un anumit drum. Interogarea atentă a textelor de „arheologie” a mimezei descoperă sensuri profunde ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
Dumitriu Manolache (Canada 2005) care În teritoriile actuale ale Ucrainei a descoperit urmele unor păstori valahi din fostul ținut românesc din Galiția, etnici precum huțulii, boikii, lemkii, goralii, lusinii care păstrează dovezi ale unui trecut comun cu al românilor. În subteranele unei mânăstiri au fost descoperite osemintele a doi domnitori valahi din sec. al- XVII- lea, Ștefan Petriceicu domn al Moldovei și Constantin Basarab din din Țara Românească. Amintirea lor se păstrează În șirul de sate ce formau un adevărat ținut
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
frânte în urma bătăilor din închisoare sau din timpul anchetei circulă prin corp și-i pătrunde în inimă. Constant Tonegaru nu rostise, în ciuda torturilor, numele niciunui membru al Asociației "Mihai Eminescu", mărturiile celorlați din grupare (Iordan Chimet și Pavel Chihaia în Subteranele memoriei 220) sunt relevante în acest sens: "Avertizați de arestarea lui Constant, noi cei ce rămăsesem afară ne împăcasem cu gândul că nu ne mai puteam împotrivi fatalității: nici un proiect de salvare nu mai era posibil (...) Nu puteam crede că
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ibidem. 218 Ibidem, p. 147. 219 Decizia Tribunalului Militar Cluj din 10 noiembrie 1949 în volumul 2 al Dosarului de anchetă 26091, apud Ioana Diaconescu, Constant Tonegaru deținutul nr. 3964/49, în România literară nr. 9/3 martie 2006. 220 Subteranele memoriei. Pagini din rezistența culturii 1944-1954, selecție și prezentare de Vasile Igna, Editura Universal Dalsi, București, 2001. 221 Nicolae Scurtu, "Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru", în România literară, nr. 26/iulie 2011. 222 "Altă (și altfel) de imagine a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prins și a nu confirma încă o dată acest tipar. E, ca să spun așa, un unicorn redus la stadiul de emblemă, unul care nu mai trăiește în mit, ci, coborât în istorie, devine o simplă mască pentru un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează simbolic vânătorii, o coborâre la condiția existenței comune muritorului, ființa mărginită, înlănțuită. Acest aspect legendar se destramă deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
închisoare ca atare. Dar la Gherla, de pildă, când rugăm autoritățile penitenciare să ne deschidă vechea Zarcă - sau ceea ce a mai rămas din Zarcă (ea nu mai este folosită astăzi, întrucât condițiile sunt imunde; spațiul acesta este plasat într-o subterană, conservată totuși ca relicvă a vremurilor trecute) - comandantul ne spune întotdeauna: „Dar de ce vreți să mergeți acolo, întrucât Zarca nu mai este folosită?”. „Vreau să vadă cum arătau Gherla și Sighetul în realitate (îl lămuresc eu pe comandantul Gherlei), nu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
imund de la Gherla, în subsolul nefolosit astăzi, mai există paturi ruginite, iar pe jos este apă, nămol, mizerie. Nici nu se poate coborî propriu-zis, doar de pe scările care duc la subsol se poate zări totul. Însă această ocheadă aruncată în subterana aceea imundă constituie tot o formă de a atinge suferința de odinioară a deținuților politici și de a avea acces măcar parțial la condițiile teribile în care erau siliți aceștia să trăiască și să moară. Toți studenții conchid mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Vânătorii de mamuți, București, 1955 (în colaborare cu R. Câmpeanu); Zofia Nalkowska, Profesorul Spanner, București, 1956 (în colaborare cu Dan Telemac); Georges Sadoul, Charlot, București, 1956; Frida Vigdorova, Drumul în viață, București, 1956 (în colaborare cu Natalia Stroe); Jorge Amado, Subteranele libertății, I-III, București, 1957 (în colaborare cu H. Radian); Yves Montand, Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Romulus Bucur, Iov gratuit, Pitești, 2000, 51-53; Marius Chivu, Fundăturile poeziei, RL, 2002, 32; Al. Cistelecan, Ultimul homerid, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric, CL, 2003, 3; Gheorghe Grigurcu, Șansa „biografismului”, RL, 2003, 15; Daniel Cristea-Enache, Omul din subterană, ALA, 2003, 661; Dosarul cenaclului Euridice, București, 2003, 406-466. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
semnat la Rapallo un acord cu Rusia Sovietică, prin care se stabileau și relații diplomatice, fiind de fapt prima recunoaștere de jure a statului sovietic de către o mare putere. Apropierea sovieto-germană a fost favorizată și pe fondul unor acerbe dispute, subterane sau la vedere, dintre Paris și Londra, ce vizau manierele de refacere economică și menținerea păcii pe bătrânul continent. Constrânși „de necesități politice, economice și militare”, liderii politici germani au speculat momentul dat de noile condiții, pentru o apropiere de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
doctorului B.A.), București, 1968; Hramul Sfântului Nu (Scrisori din iulie pentru dr. B.A.), București, 1969; Șahul dublu de la Armor, București, 1970; A cincea roată la căruță, îngr. și pref. Alex. Ștefănescu, București, 1989. Traduceri: F.M. Dostoievski, Omul din subterană, București, 1983 (în colaborare cu Igor Block). Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Zorii robilor”, FLC, 1951, 4; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Mihai Gafița, „Bărăgan”, GL, 1954, 16, 17; Ion Mihăileanu, Arta tipizării în romanul „Bărăgan”, „Lupta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și cu eroismul nostru politic" [1971, p.64]. " Există totuși subiecte aparte, care sunt, într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]