3,015 matches
-
îneacă mințile luminate ... Și iar gândesc, cu semne de întrebare: - Cum să compari un geniu cu un sfânt?... - Mai mare e viteazul sau un diplomat?... - Creierul e înaintea unui suflet mare?... - Poți pune în balanță un înțelept cu un artist, sudoarea unui campion, cu sânge de erou, urcuș pe Himalaya c-o scufundare în Pacific, o bășcălie cu-n poet?! - Ce-alegi, valoare, notorietate, suflet sau comentarii la plezneală în cumpăniri trișate?... Și-acum s-auzi ce vorbe și potriveli au
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
imobile care aparțin aceleiași persoane, îl avem pe proprietarul lor. Ce ne mai trebuie, domnule comisar? s‑a supărat pe dată magistratul, ridicând treptat vocea la fiecare frază pronunțată. Se roșise deja și pe frunte îi apăreau primele broboane de sudoare. - Domnule, permiteți, vă rog! Lăsați‑mă să vă amintesc că descrierea fetei și chiar portretul robot indică o cu totul altă persoană, a accentuat polițistul, oarecum iritat și nemulțumit. În plus, am primit un telefon de la Borș, de la șeful punctului
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
Serviciului furturi de autovehicule. Venise în grabă, răzbind cu greutate în traficul intens al capitalei. Deși în acest sfârșit de august nu erau temperaturi înalte, cămașa i se lipise de piele și pe ceafă se prelingeau în voie picături de sudoare până sub betelia pantalonilor. Curtea de pe Candiano Popescu i s-a părut neîncăpătoare pentru atâția oameni care se mișcau în grabă, în timp ce alții păreau a fi toropiți de o așteptare lungă, nejustificată... A intrat aparent degajat, după ce a reușit să
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
caută “rezolvare” în confruntarea cu foaia albă. “Nu te-am întrebat niciodată / de ce gândurile noastre stau agățate / de nori; / le-am văzut - ghirlande lucitoare / strecurând în inima îngerilor / fiori./ Palmele noastre bătătoresc paradisul / în timp ce frământă azimă / pentru zei; / picuri de sudoare cad harnici - / boabe de mei - “... (Apusul își pleacă genele vinovat...) Energii nebănuite declanșează un mecanism compex și poezia își arată “formele” ispititoare și incitante. Defrișând drumul spre inima simbolurilor, poeta descoperă multitudinea înțelesurilor, înclinând balanța spre “esența” și estetica poetică
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
speranța bărbatului este întotdeauna Femeia. Dacă bărbatul zidește casa, Femeia este focul și lumina ei. Dacă bărbatul este scânteia care țâșnește din loc în loc, închipuindu-se flacără, Femeia este în mod sigur Rugul Aprins. Dacă bărbatul atinge unele virtuți prin sudoarea frunții, Femeia le are înăscute pe toate. Dacă bărbatul discută și vorbește mereu, Femeia cântă tot timpul. Dacă bărbatul se află sub vreme, Femeia este desigur deasupra timpului. Dacă bărbatul se supune sau nu Legii, în mod sigur Femeia se
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
girul colegiului sacerdotal care stabilea cultul unui zeu sau altul. De altfel Roma însăși devenise un fel de divinitate care nu accepta oponenți ori egali. -Ești liber Gaius, spuse pe o voce scăzută Ponțiu Pilat. Centurionul ieși repede sufocat de sudoare. -Am să-l iert totuși pe centurion, spuse procuratorul vizibil deranjat. L-am felicitat și nu pot întoarce aceasta. Îl și înțeleg de altfel pentru vindecarea sa făcută într-un mod neobișnuit și care probabil că i-a zdruncinat mintea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
un testament de suflet-recenzie la „EXILUL ROMÂNESC LA SFÂRȘIT DE SECOL XX - Pașoptiștii români în Franța Canada și Statele Unite”, autor Octavian Curpaș. Editura Anthem, Arizona, 2011 Dibăcia unui scriitor se „simte” din primele pagini ale unei cărți. Nu-i vezi „sudoarea frunții”, dar îi simți dăruirea. Pătrunzi în adâncul ei, asemenea unui ocean de cuvinte și citești cu nesaț frumoasele buchii așternute acolo. Lumea lor se află în fața ta, a scriitorului și a personajelor. Trăiești odată cu ele evenimentele din perioada parcursă
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
a-l cunoaște pe autorul ei, fie el chiar „El Desconocido”. Frânturi de viață, fărâme de suflet de român nevoit să-și lase agoniseala, familia, locul unde a văzut răsăritul de soare întâia oară și-n care, cu trudă și sudoare a căpătat statutul de OM și să se înstrăineze pentru a-și asigura existența lui și a familiei, atât de dragi sufletului său, se regăsesc în pagini umezite „cu apă sărată” - după cum autorul însuși mărturisește, scrise cu cerneală de suflet
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n rest doar alb de
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
copchiii, mânuia furca, acul și mesteca măliga. În turuit de gură mâna-i mergea cu spor și când sfârșea pologul aia mai țapănă se înălța în pas cu fânul clăii ... Când se-ntâlneau în rar de împreună, bărbatu-și îneca sudoarea-n mângâiere și ea-și uita nesaț de pântec în scurt grăbit de așteptare. În Rucăr era puzderie cu nume de sfinți din care cei mai mulți erau Ionii și Mării, pentru cinstirea Sfântului Botezător și a Fecioare Născătoare de Dumnezeu, ocrotitoare
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
pot crea mințile omenești: Urșii mănîncă jar, precum calul din poveste, Și-nghit combinate de oțel, cît ai zice: pește, Iar pajura cu două capete, tare flămînde, O umbră peste țară, ce-n gheare o cuprinde, Cu un cap bea sudoarea poporului, stocată-n bănci, Iar cu celălalt petrolul, dîndu-i lui Hades un brînci, Devenind un diavol stăpîn pe soarta oamenilor Și a umbrelor din întunecimea adîncurilor. Dar cîte jivine au năvălit, Doamne, peste tot! Asistînd neputincios acest popor netot La
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
- Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
perseverent și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității științifice, de cercetare, scriitoricești, publice, civice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seaamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de anvergură națională
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
alătură cuminte și irealizabilă, celei cu cafeaua: o baie lungă și purificatoare în apele răcoroase ale mării. Închise ochii deranjat de lumina intensă a soarelui și adormi instantaneu. Când se trezi, răcoarea serii se străduia să usuce trupul lac de sudoare, ce fusese expus cu nepăsare razelor fierbinți și lacome și care-l arseseră ca pe o bucată de friptură uitată pe grătar. Complet înțepenit, cu capul vâjâind și stomacul chiorăind înfiorător, Carlos se ridică prudent, înjurând în gând toate senzațiile
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
fi, toate din pricină că specia mea pe cale de dispariție e dependentă de tine ca de glonțul ultim, cel care nu va fi găsit niciodată, nicicînd. Copacii cad în anonimat mai repede ca oamenii, lacrima celui sătul de vise devenind dulceagă precum sudoarea unei statui muribunde. Ți-am săpat peșteră în cearcănele mele cenușii, lucrînd ca un condamnat pus pe fugă, daltă cu daltă, milimetru cu milimetru, mai izbeam din greșeală o țeavă de sînge, mai perforam o vînă cu agent termic otrăvitor
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
îngemănat dorul cu cântecul au fost încarceratele groazei sub toate dictaturile. Ei, care au zidit și sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare și sânge. Ei, care au urzit Familia creștină au avut familiile destrămate. Ele, care au fost busuiocul în sânul mândrilor feciori au fost strivite de bocancii butucănoșilor temniceri. Ei, care au pus temelie Statului creștin au avut ca Patrie chinurile
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
păreau vrednici de a-ți îndeplini o dorință ! Dar tu te gândești la ea îndelung , cuc hibzuință. Te întorci acasă de la școală, dar, astăzi, fără ghiozdanul ce ți-a încovoiat spatele atâția ani, datorită greutății sale. Aici, te întâmpină mirosul sudorii muncii fizice, al sarmalelor și al clasicei plăcinte cu mere, desertul tău preferat . Parcă simți plutind și un iz de entuziasm. Din pragul ușii, îl vezi pe tata instalând un frigider. Primul vostru frigider, ce vă facilitează viața și arată
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]
-
și mai tânără, avea să intre în scenă, altă artistă va deveni celebră peste noapte și va executa dansul vieții și al morții pe scândura care, sigur, acelea, ,,oportunistei” nu-i va recunoaște nici ritmul inimii, nici sarea din stropii sudorii. Îi va juli rău de tot genunchii și coatele! Apoi ... se va da alarma generală; luminile scenei se vor stinge singure, poliția civică va interveni cu strategii unice și costisitoare pentru ,,detectarea” fugarei. Dispăruse Dacia Diugan, singura artistă din lume
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
aia animalica și inexlipcabilă ce plutește în aer. Nu a văzut încă ,,manechinele,,. Va face alt tur, rapid,- un fel ,,onor la drapel,, . Acum e dinaintea manechinelor.Păpușile uriașe, din ipsos industrial și învesmântate în purpura și aur, miros a sudoare de om. Trucul nu o impresionează. Mărțina știe că este doar o butaforie ieftină, comercială. Colo, un șir de rochii negre, de călugărițe. Alt rând, din mantii albe și cruci sângerânde!! Femeia alunecă și-n vortexul incipient, rece și mai
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nici nu a fost, Nu mai e mult până dimineață Și așa răsăritul îl știu pe de rost... Ascult cum cântă cu râvnă greierii, Umplându-mi sufletul de bucurie, De grijile zilei îmi ardeau creierii Și acum e plin de sudoare în vie! Tu dormi liniștită, ori mi se pare, Mâna mea te atinge înfiorată, Ca un pepene luna mi se-arată în zare Și parcă mi-e foame, ce foame ciudată! Nicolae Nicoară-Horia Pictura : An He Referință Bibliografică: Noapte de
NOAPTE DE VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370964_a_372293]
-
În perioadă (în primele luni de armată) făceam o instrucție epuizantă iar pentru mine era ceva mai mult parcă eram predestinat să fiu batjocora "căprarului comandant "în Șorogari pe variantă (loc de instrucție) unde curgea Calcaina, o apă murdară de sudoarea instrucțiilor fără rost și care năvălea lin de parcă ar fi stat pe loc. Fiind toamnă sufla un vânt rece de-ți înghețau oasele iar un căprar cu nume de erou de roman mă "simpatiza". Când eram pe câmpul de instrucție
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
C.A.P. și văd că suntem cazați în niște grajduri de vite ce erau văruite în alb, cu paturi de lemn și cu saltele de armată fiind cam câte o sută în acele așa zise dormitoare. Simțeam un parfum de sudoare și de picioare de îți venea să ieși afară să dormi sub lumina lunii. Cu toate că era vară iar geamurile mici de grajduri fiind deschise larg nu puteau face fața danfului (mirosului) cu care ajungeai din cauza epuizării să te obișnuiești. Începe
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
taman acuma citesc pe internet cum unii confrați într-ale jurnalisticii fac apel la toată floarea cea vestită a lichelismului mioritic, somându-i în numele zdrențuitei lor onoare ba să-și dea demisiile, ba să înapoieze ceea ce-au furat cu sudoarea frunților lor înguste de megarăufăcători. Dar eu întreb: Speră oamenii cu scaun la cap că aceste jigodii înciocoite peste noapte prin legăturile ultramafiote statornicite între politruci și afaceriști, își vor pune vreodată cenușă în cap, recunoscund public că au furat
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > PE COAPSELE CU... PERLE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe trupuri împletite, ce freamătă-n mătase Luna-și odihnește geana de lumină. Rotunjimi muiate-n sudoare cristalină Tresar de fericire sub mângâieri duioase Un freamăt ca de aripi de fluturaș în zbor Se-mprăștie-ntr-un geamăt de fior iubit Suspin muiat în lacrimi de extaz vrăjit Se-nalță-n încăperea inundată-n... dor. In noaptea de iubire, departe
PE COAPSELE CU... PERLE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369822_a_371151]
-
putere anume rom. vlagă care în limbile slave, de unde se spune că provine, înseamnă numai „umiditate, umezeală“, ceea ce este rezultatul efortului depus (rus., bulg, vlaga, ceh. vlhko „umezeală“). Comparați și lat. potere „a putea“, rom. eu pot cu sl. pot „sudoare, transpirație“, adică ceea ce rezultă în urma muncii depuse de un om puternic (cu vlagă). Pentru corespondența munte: forță, putere a se compara și ebraic rum „înălțime, ridicătură“ cu gr. romê „forță“ (Enciclopedia civilizației române, București, 1982, p. 682). Concluzia noastră este
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]