2,441 matches
-
și să-i izoleze în raport cu mult mai neliniștitorul ei context elementar. Asemenea labirintului real de canale, contururile clare ale aparenței drenau neliniștea afară dintr-o profunzime bântuită, zvântând o țesătură de fond foarte lălâie a lucrurilor și mereu traversabilă de sudori reci. Înaintând în vârstă, descoperise felurite chipuri noi ale monstruozității, iar de nenumărate altele, încă și mai cutremurătoare, luase cunoștință doar din auzite. Ca bun cetățean, clădea după pricepere o fundătură cât mai retentivă pentru sărăcie și mizerie, crimă și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lumină venită de dincolo de ea. Câți dintre ascultătorii monumentului muzical dedicat de Beethoven lui Napoleon se simt sugrumați de degetele livide ale lui Marte în timpul audiției, sau măcar mânjiți de ele cu sânge, noroi, fum al exploziilor, strigăte de îndurare, sudori reci? Și totuși, acestea sunt ingredientele standard ele eroicului. Și câți dintre privitorii la Moartea lui Sardanapal al lui Delacroix simt realmente fiori înghețați prin vine mai degrabă decât dulcea narcoză indusă de splendoarea agoniei? Doar frumosul terorizează; mai maleabil
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nici să facă apologia unui sport scârbos! Îmi amintesc că Johan a aruncat anul trecut o pisică în ghena de gunoi. "Să vadă ce se întâmplă". Tendințele astea trebuie suprimate! P. S. Azi-noapte am avut o senzație ciudată în piept, palpitații, sudori reci. Să tot fi dormit o oră. M. se trezește, dar adoarme la loc. Ca în adolescență, stau și îmi iau pulsul și nu îndrăznesc să adorm ca să nu mi se oprească inima. Am luat două pastile de nembutal în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de-a lungul portbagajului. O fi ajutat? Sosesc acasă asudat și mort de foame. La nord de Tofta m-a prins și o aversă, prima ploaie ca lumea după o lună! M-a udat până la piele. Câteva ore mai târziu sudori reci, vomă puternică. Trebuie să mă culc. M. sună la medicul de gardă, care mă dojenește, "comportament iresponsabil pentru o persoană neantrenată". Risc de colaps cardiac. Să sun mâine dimineață și să "dau raportul". Notez pulsul: ora 17 92, ora
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din totdeauna. Unii meseriași, mai ales c ei de la tâmplărie, la plecarea acasă, mai luau diferite deșeuri - surcele, bucăți de lemn, iar cei de la lăcătușărie, mai executau în timpul liber vreun făraș, o cheie la ușa de acasă, strungarii la fel, sudorii - mai împreunau unele piese aduse de-acasă, ca să economisească un ban, și pentru toate acestea, - zise fușăraie - erau opriți la poartă. Le confiscau obiectele, iar unii care mai protestau erau trimiși la închisoare sau la carcerele despre care am relatat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să ne bazăm în primul rând pe mijloacele supranaturale. Am văzut prăbușindu-se cu atâta ușurință mii dintre instituțiile noastre (Bănci, Case rurale, Cooperative, Societăți agricole sau de Ajutor reciproc, ba chiar și Sindicate etc.) care ne-au costat destule sudori și ne-am întrebat, cum de nu au rezistat încercărilor vremii atâtea opere. Nu s-ar putea găsi motivul, în faptul că ne-am pus o prea mare încredere în reușita acestor instituții umane, mai mult decât în eficacitatea rugăciunii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
primele lovituri. Neculai Popa este unul dintre cei care l-au văzut bătut în cameră, prin decembrie 1950. Transferat la Gherla în august 1951 împreună cu Țurcanu și Bogos, a fost scos la muncă în atelier, pe post de strungar și sudor. Ultima și cea mai lungă detenție a sa a fost la Aiud, unde a ajuns prin 1953 și de unde va pleca abia peste zece ani. Întreaga familie a avut de suferit de pe urma condamnării sale: tatălui i-a fost confiscată averea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost închisă; una dintre surorile sale, studentă în anul V la Arhitectură, a fost și ea închisă, iar cealaltă soră, studentă la Medicină, a abandonat școala și a fost adoptată de o mătușă. După eliberare, Lucinescu a fost angajat ca sudor în București și a lucrat ulterior ca operator ultrasunete, tehnician, lector pentru cursurile post-universitare la Politehnică și pe platforma Măgurele, și ca șef de laborator. A absolvit cu notă maximă Facultatea de Mecanică din București. Este autorul a peste 300
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
treptele ierarhiei comuniste, aveau o reală mândrie a „legitimității” regimului pe care-l slujeau, orgoliul și satisfacția că „patria și istoria” sunt avizate la serviciile, la devotamentul lor. Când un lăcătuș ajunge colonel în șase luni sau un chelner ori sudor, ministru adjunct în doi ani, când lipsa de randament și competență a administrației nu devenise flagrantă și când granițele și informațiile din afară erau perfect filtrate, dacă nu brutal manipulate, nu puțini dintre aceștia credeau a trăi cu adevărat o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să vie anume Să nu aibă loc, nici stare Pânla mine a plecare Să umble fără de sine Și fără rușine. Să nu poată făr de mine Precum n-a putut Mă-sa când l-a făcut, Cu poatele smute Cu sudori pe frunte Cu buzele mușcate Cu cozile despletite pe spate. CU CUȚITUL Eu nu-nfig acest cuțit Nici în lut, nici în pământ, Ci-l înfig în inima Celui ce mi-i împărțit. Sâmbătă sară Am ieșit afară Și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De-i pe laiță, Dă-l sub laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu poalele sumte Cu șelele frânte. Cum s-a zbuciumat maică-sa Pân-ce l-a născut Așa să se zbuciume și el Pân-ce n-a veni la mine. Iar la mine de-o veni Cu dânsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajuns la El. Am atins buzele de călcâiul Lui. Apoi am intrat cu toții În biserică. Este foarte mare și Încăpătoare. Mare la privire dar și la sfințenie. Ea adăpostește stânca pe care Domnul a stat când S-a rugat cu sudori de Sânge. Este foarte impresionant să vezi. Te uimește. Stânca este Împrejmuită simbolic cu un gard de fier forjat. Gardul este cum a fost cununa de spini a Domnului și Înalt de vreo 30 cm. Ți se dă voie să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
locuri sfinte te transformi. Devii altul, mai bun, mai mulțumit cu tine Însuți. Cu aceste emoții, Încărcați cu putere lăuntrică ieșim din Grădina Ghetsimani și mergem spre curtea lui Pilat. Piatra agoniei, locul unde s-a rugat Domnul Iisus cu sudori de sânge Curtea lui Pilat Intrăm pe Poarta Oilor și imediat ajungem. Deschidem pe o ușă și dăm În curte. Multe, multe poți vedea În această curte, că multe spune ea. Vezi curtea pardosită cu pietre. Vezi locul unde a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ochi cugetând la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa / Și spinii Îl dor amar. / El urcă În tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să-l bea. Ia, uite cum Se uită blând / La cei care-L hulesc, scuipând / În scumpa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de flori colorate care erau aduse pe alee. Am intrat În Biserica din această Grădină. Ea se numește Biserica Națiunilor pentru că au contribuit douăsprezece țări la construirea ei. În biserică am Îngenuncheat la stânca unde S-a rugat Domnul cu sudori de Sânge cu câteva ore Înainte de a fi judecat. Am privit cu durere tot ce poți vedea cu ochi trupești, m-am rugat, am sărutat stânca În semn de rămas bun, cu lacrimi și părere de rău că trebuie să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ei așa, Întru pomenirea Sa! Fiindcă Pâinea cea cu vin „Sânge“ e și „trup“ Divin Însă Iuda Încătrănit S-a dus noaptea La vândut! După Cină s-au sculat S-au dus și s-au rugat În grădina Ghețimani. Cu sudori de Sânge Cine oare nu ar plânge? Și ucenicii au luat Să vegheze i-a rugat! Și Întuneric s-a lăsat, O ceată de mișei Și cu Iuda Între ei L-au luat atunci cu ei Toată noaptea L-au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
răi (bis) Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce-i care-L hulesc scuipând În scumpa Față a Sa. El urcă În tăcere dealul Golindu-și singur paharul Ce-a fost
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
duc la moarte. Și cum sta și cuvânta Și la Iisus se uita Și Iisus din nou pornea Iar pe urmă a slăbit Fiind foarte chinuit! Și vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte Pe obraji sudori de sânge Cine oare nu va plânge Văzându-l scăldat În Sânge? Veronica-n grabă a mers Cu-o mahramă i le-o șters Un om de la câmp venea Simon Cireanul era El Crucea a luat Pe Iisus L-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dea pe El. Domnul Iisus era foarte Întristat, s-a dus să se roage și a luat și ucenici cu el. Când seara El era la rugăciune cu multă durere și ardea de puterea ei pe Fața Lui picături de sudori cu sânge amestecate brăzdând Fața Sa. Apoi venise lângă ucenici, după ce se rugase Tatăl Ceresc. Când era cu ucenici a venit și Iuda cu o ceată de mișei, oameni răi cu făclii aprinse și s-a apropiat de Iisus și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
august 1943, despre activitatea subversivă a muncitorului Gheorghe Bunghez, merită o atenție suplimentară. Este expresivă și o redăm integral: „Montatorul Bunghez Gheorghe de la Atelierele C.F.R. Nicolina care este în mișcare de stânga a fost în cârciuma Sturza din Nicolina împreună cu sudorul Nicolau, zis Nica, și c-un lucrător de la vagonaj care nu este identificat, în ziua de 3 august după ora 6 seara, și printre alte discuții cu caracter social economic au discutat chestiuni politice în raport cu mersul războiului din Răsărit și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și mai ales cu colegii din partidă cu care se bate, îi înjură și nu vrea ca să muncească, întrucât este protejat de un maestru [sic !] și de șeful său, Răchițeanu Constantin, astfel majoritatea orelor de lucru stă de vorbă cu sudorul Nicolau, cu găuritorii de la strungărie și cu lucrătorii din cazangerie, astfel își petrece timpul celor 10 ore de lucru pe zi. Toți lucrătorii din partidă cu el, sunt de părere că el intenționat se poartă în felul acesta spre a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cei necinstiți vor căuta să obțină prin violență cele necesare. Iar „campioana” păcii devenea -se înțelege - Uniunea Sovietică, cea mai cinstită între cei drepți. Periplul ar putea continua cu o dare de seamă a Organizației de Bază a Secției Sudură. Sudorii completează tabloul cu inserția unor comentarii privitoarea la situația politică din Franța și Italia, unde alegerile „dovediseră” că popoarele acestor țări aveau încredere în comuniști. Stalin rămânea singurul garant al unei păci trainice. Apărătorul sigur și consecvent al păcii in
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și simplu. Merita mai mult. Măcar un muzeu, cu obiecte păstrate într-un colț de hală. Partea a II-a: Oamenii Interviu realizat de Serinela Pintilie cu doamna Anica Mititelu, în data de 29 mai 2013, în prezent, angajată ca sudor la Grup Tar, Iași. Interviul a fost realizat in vestiarul atelierului, la sediul firmei. Transcriere: Nicolai Dolghi Serinela Pintilie: - Ați spus că v-ați născut în 1958. Ce amintiri păstrați locului nașterii și familiei ? Anica Mititelu: - Amintiri foarte frumoase. Am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
avem o viață bună, nu ne lipsea nimic. S. P.: - Și mama ? A.M.: - Mama era casnică, la CAP, noi o ajutam... S. P.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? A.M.: - Aaa... după școală, am făcut doi ani profesională ca sudor, la Nicolina. S. P.: - Ați fost elev al Nicolinei ? A.M.: - Exact. Acolo am făcut ș-o școală de surori de Cruce Roșie, la armată, tot prin intermediul Nicolinei, că era premilitara la ordinea zilei, atunci, fără a urma vreun program, se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o școală sanitară. S. P.: - Și ați urmat cursuri, ați făcut... ? A.M.: - Am făcut și cursuri de doi ani, am absolvit o diplomă... S. P.: - Ați lucrat ? A. M. - ...cu media nouă... Nu am lucrat că, totuși, am continuat să fiu sudor. S. P.: - V-a plăcut mai mult... A.M.: - Da, să știți c-așa. S. P.: - Ce v-a determinat să plecați din localitatea natală, din Costuleni ? A.M.: - Așa era timpul atunci, toți tinerii mergeau la oraș, nu era prea mult
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]