2,367 matches
-
pe cei care au rămas pe suprafața pământului ca să-l purifice. [...] Și vor purifica țara” (Ez 39,14.16). Această tradiție a rămas actuală la trecerea dintre ere, după cum se observă în modul cum o elaborează Sulul Templului, unul dintre sulurile descoperite la Marea Moartă, unde se scrie: Dacă cineva își trădează poporul în mâinile unei națiuni străine, făcând astfel rău poporului său, să-l atârni de copac înainte să moară. Pe baza mărturiei a doi martori, va fi dat la
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de execuție este corelată în special cu trădarea. De asemenea, ar trebui să notăm că este subliniată necesitatea de a-l îngropa pe cel executat în chiar ziua morții sale. Deuteronomul afirmă scurt: „Îl vei îngropa în aceeași zi”, dar Sulul Templului adaugă: „Să nu lași ca trupurile lor să rămână în copac peste noapte”. Trupurile trebuie date jos și îngropate în ziua (sau seara) morții, pentru că, cel osândit fiind „blestemat de Dumnezeu”, se evita astfel profanarea țării. Acesta este motivul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
peste noapte”. Trupurile trebuie date jos și îngropate în ziua (sau seara) morții, pentru că, cel osândit fiind „blestemat de Dumnezeu”, se evita astfel profanarea țării. Acesta este motivul care stă în spatele preocupării față de soldații dușmani uciși. În concluzia fragmentară din Sulul războiului, un alt sul faimos descoperit regiunea Mării Moarte, găsim referința la Kittim (romani) căzuți și la aliații lor. Cadavrele lor zac pe câmpul de bătălie, neîngropate. Preoții, inclusiv marele preot, stau lângă ele și se roagă lui Dumnezeu. Nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
date jos și îngropate în ziua (sau seara) morții, pentru că, cel osândit fiind „blestemat de Dumnezeu”, se evita astfel profanarea țării. Acesta este motivul care stă în spatele preocupării față de soldații dușmani uciși. În concluzia fragmentară din Sulul războiului, un alt sul faimos descoperit regiunea Mării Moarte, găsim referința la Kittim (romani) căzuți și la aliații lor. Cadavrele lor zac pe câmpul de bătălie, neîngropate. Preoții, inclusiv marele preot, stau lângă ele și se roagă lui Dumnezeu. Nu ni s-a păstrat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fragmentul 7, liniile 1-6, în special liniile 5-6; cf. fragmentul 10, liniile 4-6: „Veți mânca [din prada dușmanilor voștri ... și ei își vor săpa] mormintele [... și vă veți purifica de toat]e cadavrele lor ...”). Acest lucru explică semnificația episodului din Sulul Războiului, unde se face referință la oamenii care îi „despoaie pe cei uciși, jefuiesc prada, purifică țara ...” (1QM 7,2-3, cursiv adăugat). Purificarea țării ar include arderea cadavrelor dușmanilor. În secțiunea despre sfințenie, Sulul Templului îi poruncește lui Israel: „Pentru că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Acest lucru explică semnificația episodului din Sulul Războiului, unde se face referință la oamenii care îi „despoaie pe cei uciși, jefuiesc prada, purifică țara ...” (1QM 7,2-3, cursiv adăugat). Purificarea țării ar include arderea cadavrelor dușmanilor. În secțiunea despre sfințenie, Sulul Templului îi poruncește lui Israel: „Pentru că ești un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău [Dt 14,2]. De aceea nu vei profana țara ta [Num 35,34]. Nu vei face ca celelalte națiuni: ei își îngroapă morții lor oriunde, chiar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cercul sau rozeta. Aceste elemente sunt prezente pe osuare, fațadele mormintelor, monede (una dintre ele bătută de Filip, tetrarhul din Gaulanitide din timpul lui Isus) și epitafe artistice. Una dintre cele mai comune trăsături este prezența Arcei Torei (care conține sulurile Scripturilor), deasupra căreia apar frontonul arcuit și cercul. Cercetătorii au remarcat că arta ebraică funerară a integrat deseori reprezentări influențate de templul lui Irod, pictate frecvent cu frontoane arcuite și cerc sau rozetă. În săpăturile din mormintele ebraice de la Bet
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Gata. Am terminat. Scoase din țâțâni ușa cu oglindă a șifonierului și-o aruncă pe jos. Un trosnet înfundat îi dădu de știre că oglinda se crăpase căzând cu fața în jos pe podeaua de unde strânsese covorul. Acesta zăcea, făcut sul, de-a latul sofalei, peste pernuțele fantezi de catifea și mătase portocalie. Trase pianina, care avea rotile, până în mijlocul camerei și sprijini de ea covorul persan. Muncindu-se groaznic, ridică sofaua în picioare și o propti și pe ea de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Asta-i tot", strigă. "Tot, tot!" Îi venea să verse și chiar vomă într-un colț de odaie. Dar reuși să-și păstreze pentru încă un timp luciditatea. Mototoli un ziar de pe jos și se urcă, strecurîndu-se pe sub covorul făcut sul, pe capacul pianinei, culcușindu-se în stratul gros de haine parfumate. Aprinse cu bricheta ghemotocul de ziar și-l aruncă dedesubt, pe podea, între pianină și sofa. Când auzi trosnetul flăcărilor, se întoarse cu fața în jos, cufundîndu-și obrajii în valurile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sângeros pe boy pentru întîmplarea aceasta, deși o murdărise chiar el, când se întorsese într-o noapte beat de la balul Y.M.C.A.), niște gologani de nichel pe patul desfăcut și eu încercînd zadarnic să-mi desfund pipa cu un sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-ți poate plăcea ție o bengaleză? Sunt dezgustătoare. M-am născut aici, în India, și le cunosc mai bine decât tine. Sunt murdare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
culoarea cafelei crude, cu șal maron și papuci de aur. ― Fiică-mea ține o conferință despre esența frumosului, îmi spuse. Eu îi privii surprins și zâmbii cu o mirare și încîntare prefăcute. Maitreyi se juca indiferentă cu șalul. Avea un sul manuscris în mână și coafura foarte îngrijită. Fără îndoială că se parfumase cu "Keora atar", pentru că pătrundea până la mine esența aceea zăpăcitoare. ― Îi urez din inimă tot succesul. Numai să nu se intimideze, adăogai eu, privind-o. ― Nu e întîia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Vasile, se adresă portarului. Iartă-ne că am cam întîrziat, adăugă strîngîndu-și din nou fularul în jurul gâtului. Nu prea m-am simțit bine în antract. M-a luat cu frig. A venit deodată toamna!... După ce rupseseră pânzele de păianjeni cu suluri făcute la repezeală din ziare vechi, încercaseră să scuture praful de pe capacul lăzii. Dar curând, Ieronim își dădu seama că praful se lipise ca un strat de noroi, neted și uscat, și zvârli sulul printre pachetele de lângă perete. Încredință lanterna
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
După ce rupseseră pânzele de păianjeni cu suluri făcute la repezeală din ziare vechi, încercaseră să scuture praful de pe capacul lăzii. Dar curând, Ieronim își dădu seama că praful se lipise ca un strat de noroi, neted și uscat, și zvârli sulul printre pachetele de lângă perete. Încredință lanterna lui Iconaru, și scoase din buzunar o verigă cu chei vechi. Începu să le încerce la nemereală, fără prea mare convingere. La răstimpuri, scutura cu putere lacătul, parcă ar fi vrut să verifice dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așa am rămas, cu gurile căscate ! Numa canapele de pluș, și fotolii, și măsuțe, claie peste grămadă, ș-între ele butoaie de vin, și oglinzi, și cuști de păsări, și oale de bucătărie, și cutii de pălării, și covoare făcute sul, ce bogăție ! Ce de-a lucruri scumpe, puse cum dă Dumnezeu ! Ce de a bani aruncați pe gârlă ! Cine-o fi avut parte de ele ? Și ce-o mai fi rămas, că încă din Gară avea d’asupra stratu de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
În holul Întunecos, un cuier, ușa spre baie. Și cam asta e tot. Cam așa arată o catastrofă. Bun, să ne lămurim un pic... Eu unde dorm? Întrebi. Îți indică șovăielnic, fără curaj și foarte lezată, o saltea gonflabilă, făcută sul Între paturi. O umflăm. Nu o umflăm, o umflu eu, nu asta e problema... unde o pun, pe tavan? Te uiți În jur o clipă, să vezi dacă nu cumva Îți scapă totuși ceva. Gestul ei se repetă, e vag
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din cauza aceluiași neajuns. Își ridică tunica la spate, ca să ne arate că nu glumește. Betelia pantalonilor s-a tras, Într-adevăr, mai jos de talie și, din cauza acestei hărțuieli ba În sus, ba În jos, AZP-ul s-a făcut sul Într-o zonă unde chilotul ar trebui să fie mai blînd. — Drace, nu te doare? — Ce? Știi tu, la spate, nu-ți intră pe-acolo pe undeva...? — Ce? Că-mi intră chiloții-n cur? Nu la spate e problema, În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ne cruțăm unii pe alții. Stau drept ca bradul, mi se mișcă numai ochii, urmărind cît de liberă poate să fie deodată societatea românească În ostășie. Cristian trece cu ranița flască În spate și mă pocnește cu un ziar făcut sul peste ceafă: — Pe loc repaus, răcane, strigă el rîzÎnd. După 5 minute, cînd iese, Îmi lasă ziarul Înfipt Între două scînduri ale acoperișului pichetului. — Ia-l pînă nu se udă și informează-te. Alo? Ai pățit ceva? Te-a Împietrit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu patul. Sunt însă mulțumit pentru această zi și recunoscător lui Dumnezeu, ca și soților De Firmas care mă găsesc la telefon și-mi aduc ghidul ce-l uitasem dimineață, pe masa lor din bucătărie. Luni, 13 august: Saint Gervais sul Mare-Murat sur Vèbre: 23 km Drumul de astăzi înseamnă un continuu urcuș până la 1000 m altitudine, prin pădure, pe culmi ce poartă diferite denumiri. Las cheia apartamentului în cutia de poștă a primăriei, așa cum mi-a indicat aseară proprietara
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Ioaș (2Reg 12,1-22; 2Cr 24,1-16.23-27). Regele Ezechia va îndepărta din templu relicva șarpelui lui Moise (2Reg 18,4; cf. Num 21,4-9). În timpul domniei lui Iozia, pe când se efectuau lucrări de restaurare, a fost găsit în templu „sulul cărții tôrăh” care, conform 2Reg 22,3-10, ar fi stat la originea reformei patronate de acest rege (că amintim însă că 2Cr 33-34 propune o altă variantă). Templul este distrus (2Reg 25,13 și textele paralele) la sfârșitul celui de-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
veche, cu brațul ei de tinichea, pentru un drum la fel de lung și de istovitor. STOFE Pe masa lungă din capul mai întunecat al sălii de festivități stăteau înșirate pachetele care urmau să fie dăruite copiilor salariaților. Toate semănau între ele: suluri de pânză, suluri de stofă, la vedere. Dacă n-ar fi fost banderolele roșii cu care erau legate, ar fi fost ca pe tejgheaua din magazin. Cineva din apropiere a pronunțat cu o șoaptă conspirativă cuvântul cupoane, și Puiu a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ei de tinichea, pentru un drum la fel de lung și de istovitor. STOFE Pe masa lungă din capul mai întunecat al sălii de festivități stăteau înșirate pachetele care urmau să fie dăruite copiilor salariaților. Toate semănau între ele: suluri de pânză, suluri de stofă, la vedere. Dacă n-ar fi fost banderolele roșii cu care erau legate, ar fi fost ca pe tejgheaua din magazin. Cineva din apropiere a pronunțat cu o șoaptă conspirativă cuvântul cupoane, și Puiu a înțeles că era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-mi spui mai mult. A întins mâna către întrerupătorul de lângă tocul ușii și s-a aprins o lumină slabă. Întunericul s-a retras din mijlocul încăperii. De-a lungul pereților se înălțau etajere de lemn, pe care zăceau în umbră suluri de stofă de culori diferite, dar toate închise. Ia spune, ce vrei să vezi aici? a continuat doamna cea prietenoasă. Stofele? Ai mai văzut vreodată atât de multe la un loc? Am văzut la tata în magazin. Dar... Nu erau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Nu trebuie să ai prea mulți bani ca să te îmbraci cu gust. Doamna a așteptat de la el o părere preț de vreo două secunde, privindu-l întrebător. Și, cum el nu și-a spus părerea, a continuat arătând către un sul: sau asta. Ia uite. Ce zici? O stofă maro cu dungulițe, pentru un costum bărbătesc la două rânduri. Știi ce-i aia un costum la două rânduri? Nu știi? Nu contează. E un costum elegant, pentru ocazii. Trecură împreună pe sub
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a schimbat complet tonul și a spus: Te rog să mă ierți. Tatăl tău nu vorbește niciodată acasă despre ce vinde la magazin? Nici despre ce-i rămâne? Cuponul este o bucată de material dintr-un val... adică dintr-un sul i-a explicat ea cu răbdare care rămâne după ce îl vinzi aproape pe tot, iar din bucata aia rămasă nu prea mai poți să vinzi o altă parte din ea, fiindcă și-așa e prea mică. Adică dacă ai vinde
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
întrebat: Mai vrei să vezi materiale? Puiu a negat, ușor neliniștit și ușor iritat. Când ai să fii mare ai să dorești să-ți faci și tu un costum, sunt sigură, a spus doamna. Puiu a ieșit din încăperea cu suluri de stofă și s-a trezit din nou în sala de festivități. Numai că sala era acum goală, cu șirurile de bănci și de scaune desperecheate, în neorânduială. Adică ridicându-se în picioare le lăsaseră deplasate de la locurile lor. Iar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]