2,071 matches
-
să aprofundeze adevărul imemorial al propriei lor tradiții, înțelepciunea lumii are o minimă aderență și un exces de antipatie. În fond, modernii emancipați tolerează realismul liturgic al creștinismului cu aceeași reținere severă cu care Părinții deșertului priveau practicile magice și superstițiile sezoniere ale țăranilor egipteni. De unde această ezitare? Totul începe probabil cu Descartes, care ne-a convins mult prea ușor că numai predarea adevărurilor clare și distincte rămâne legitimă și dezirabilă. Din secolul al XVIII-lea încoace, universitățile europene au început
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de întrebare tocmai acolo unde spațiul public suferă de inflația certitudinilor. Aparent facil, eseul e o construcție literară bazată mai întâi pe curaj și responsabilitate. Lipsit de aceste virtuți civice, Francis Bacon n-ar fi putut scrie despre camătă, despre superstiție ori despre „solecismele puterii” așa cum a făcut-o (Essays, 1597). Nu întâmplător, Montaigne a fost supus controlului cenzurii din Vatican (Essais, 1588), iar în Italia, umanistul Baldassare Castiglione lansează tot printr-un eseu (Il Cortegiano, 1528) critica autorității despotice. Evident
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
până la Toma d’Aquino - foarte puțini excelau în arta traducerii. Comentariile Sfântului Augustin la Psalmi nu sunt mai puțin valoroase doar pentru că episcopul din Hippona avea o cunoaștere rudimentară a limbii ebraice sau grecești. Trebuie spus, așadar, că modernitatea nutrește superstiția exactității într-un sens necunoscut de marile minți ale Antichității târzii. În plus, Evul Mediu asistă la dispariția figurii teologului poliglot. În Apus și Răsărit, deopotrivă, aceștia sunt o excepție. Doar în epoca Renașterii, umaniștii europeni își vor lua revanșa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de care avem astăzi nevoie nu se poate complăcea în suficiența unei savante dezbateri care nutrește vanitatea, disprețul sau aroganța. Cuvintele teologiei Părinților erau călite în rugul aprins al liturghiei Bisericii, fapt pentru care opera lor critică putea viza atât superstițiile magice ale maselor, cât și idolatriile intelectuale ale elitei. Prin urmare, numai universalitatea experienței liturgice a Bisericii poate inspira astăzi o viziune terapeutică asupra culturii, indicând atât foloasele, cât și insuficiențele ei. Critica teologică nu poate fi decât manifestul umil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în jurul anului 60 î. Ch. Manuscrisul a fost utilizat ca sursă de referință de numeroși fitoterapeuți. A circulat timp de sute de ani, prin Orientul Mijlociu și prin Occident. Conținea proprietățile a peste șase sute de plante. Ocazional, utilizarea plantelor era asociată superstițiilor, dar de fapt, informațiile erau bazate pe cunoștințe temeinice și experiență în folosirea plantelor. Fitoterapeuții din antichitate s-au familiarizat cu utilizările plantelor prin experiența lor. Cunoștințele erau păstrate și transmise pe parcursul generațiilor de oameni ca mine și ca dvs.
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Sepia gigantică. Se zice că puține dintre corăbiile care au văzut-o s-au mai întors acasă pentru a povesti despre ea. Fără să scoată o vorbă, Ahab porni înapoi spre balenieră, urmat în tăcere de celelalte ambarcațiuni. Indiferent de superstițiile ce se nasc de obicei în mintea vînătorilor de cașaloți la vederea acestei făpturi, faptul că poate fi văzută atît de rar contribuie desigur la interpretarea ei ca un semn rău. Deși toți spun că e cea mai mare vietate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
într-o asemenea poziție, încît matelotul parcă îi acoperea umbra; dacă acesta avea el însuși o umbră, ea părea contopită cu aceea a lui Ahab, prelungindu-i-o. Oamenii din echipaj munceau din greu, schimbînd în șoaptă păreri pline de superstiții despre toate aceste lucruri efemere. Capitolul LXXIII CAPUL CAȘALOTULUI - VĂZUT PRIN CONTRAST Iată-i așadar pe cei doi leviatani aduși cu capetele unul lîngă celălalt. Să ne apropiem de ei, cu propriile noastre capete. Dintre leviatanii „în-folio“, cașalotul și „balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amintea de parfumul violetelor primăvara, vă mărturisesc că mă simțeam ca într-o pajiște înmiresmată; uitasem cu totul de înfricoșătorul nostru jurămînt - inefabilul spermanțet îmi spălase mîinile și inima de acest jurămînt. Aproape că-mi venea să dau crezare străvechii superstiții a lui Paracelsus, care spunea că spermanțetul posedă rara virtute de a potoli mînia; scăldîndu-mă în acea cadă, mă simțeam eliberat, dumnezeiește eliberat, de orice răutate sau neastîmpăr. Să storci, să storci, să storci... O dimineață întreagă am stors gogoloașele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de o anumită prudență, scopul lui fiind poate să ridice moralul echipajului printr-o demonstrație a iscusinței sale într-un domeniu atît de miraculos ca acela al deviației magnetice. în afară de asta, bătrînul știa prea bine că marinarii aceștia aplecați spre superstiție nu puteau trece, fără anumite temeri, peste un fapt atît de tulburător ca acela al guvernării vasului cu ajutorul unor busole deviate, lucru posibil, deși cu oarecare greutate, dar în care ei ar fi văzut negreșit un semn rău. Ă Băieți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deosebită a romanului Desculț constă În faptul că sparge acest clișeu Învechit și deformat al concepției semănătoriste despre viața țăranului, restituind literaturii această viață În realitatea ei istorică. (Ă). În această imagine de iad nu surprinde nici primitivismul moravurilor, nici superstițiile nenumărate, nici bestialitatea, pe alocuri a oamenilor (uciderea copilului nou născut de către Aposta a lui Cuclea, Florea Pancu omorându-și În bătăi femeia de care vrea să divorțeze pentru căă nu mai este frumoasă, descrierea avortului făcut de Dioaica). Totul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui furtunos proces revoluționar, bătălia producției, Întrecerile și cursa glorioasă a normelor, lupta de clasă și problemele colectivizării, munca brigăzilor de tineret, campania de alfabetizare, birocrația, problema vigilenței și a naționalismului, recent superstițiile etc.etc. Cantitatea periodică a nuvelelor noastre s-a Înmulțit Întrucâtva, ele au Început să pătrundă tot mai adânc În masele cititoare, ducând acolo imaginea muncii socialiste din țară, făcând să circule În haina artei experiența, exemplele de abnegație și eroism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
perioada Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție după poziție, sub loviturile puternice ale clasei muncitoare, În alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului. Încolțiți ei folosesc orice mijloc pentru a zădărnici politica partidului la sate: zvonuri alarmiste, superstiții, amenințări și chiar asasinatul. Procesul de la Timișoara din anul 1949 a scos În relief aceste mârșăvii ale chiaburilor; ei (speră) Își pun nădejdea În ațâțătorii la război, speră că toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa Vocea Americii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În construcția romanului, dezvoltându-se elementele negative În dauna tipurilor pozitive, care ar fi trebuit să le opună o rezistență conștientă și organizată. (Ă). Țărănimea exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sa se vrea la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu-l interesează stârpirea cauzei războaielor. D-sa vorbește de «posibilitatea de a ne vedea În liniște de treburile noastre, scutiți de o nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe de superstiții și discriminări rasiale». D-sa uită Însă că această «liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înclină să perceapă prezența divinității înainte de toate în evenimente excepționale, ieșite din comun, cu deosebire în miracole. Numeroase mărturii par să indice o evoluție a religiozității potrivnică spiritului luminării. În loc să se contureze tot mai clar, distincția dintre credința religioasă și superstiție pare să se șteargă tot mai mult. Numeroase apeluri de natură religioasă lasă să se înțeleagă sau afirmă în mod fățiș că acele îmbunătățiri ale vieții oamenilor care devin posibile numai prin schimbarea conduitei în viața de fiecare zi, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legat de cultul strămoșilor, de ritualurile de doliu. Grație anulării retroactive, se pot exprima succesiv două pulsiuni opuse: prin urmare, nu putem vorbi despre o anulare reală, ci doar despre exprimarea unui „dublu sentiment” (Freud, 1909b/1979). Freud găsește în superstiție, în practicile magice, în obiceiurile populare și în riturile religioase o reminiscență a anulării retroactive (1926/1995). El remarcă la filosofi o supraestimare a magiei cuvântului (1933/1984) și face o apropiere destul de surprinzătoare între cura psihanalitică și anularea retroactivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
zile cu anxietate.” Explicația dată accidentului ne arată dublul aspect al acestei apărări: calmarea angoasei legate de sentimentul de culpabilitate, dar și posibilitatea de a se sustrage unei pedepse căreia i se prevede iminența, devansând-o printr-un soi de superstiție. Și în cazul copiilor, Bourguignon (1984) remarcă faptul că „accidentele nu se întâmplă oricui, nici oriunde, nici în orice familie”. Cel mai adesea, ele se află în legătură cu un conflict în familie. În particular, o concluzie formulată de autorul uneia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mediul său înconjurător. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Operație de expulzare, proiecția apare în primul rând în cadrul unei activări defensive care eliberează eul de o neplăcere, dar se manifestă în multe moduri de gândire sau funcționare non-patologice. Astfel, animismul, mitologia sau superstiția (Freud, 1901/1973) sunt, pe cale directă, producții imaginare individuale și colective, transpuse în mod inconștient în realități exterioare. Un nume propriu sau o cifră aleasă arbitrar nu sunt de fapt rodul hazardului; de asemenea, superstițiile corespund unor motivații interne „proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
non-patologice. Astfel, animismul, mitologia sau superstiția (Freud, 1901/1973) sunt, pe cale directă, producții imaginare individuale și colective, transpuse în mod inconștient în realități exterioare. Un nume propriu sau o cifră aleasă arbitrar nu sunt de fapt rodul hazardului; de asemenea, superstițiile corespund unor motivații interne „proiectate în lume”. Cât despre producțiile literare sau orale cum sunt miturile sau basmele, ele au scos dintotdeauna la lumină realitatea psihică intimă. Fabulele lui La Fontaine sunt exemplare prin bogăția trăsăturilor de personalitate umane puse
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de vreme ce „rădăcina” sa este în mod normal menținută în stare de refulare. Chiar dacă această noțiune nu a fost reținută ca mecanism de apărare, este bine să evidențiem faptul că esența proiecției rezidă în deplasare. Proiecția operează astfel prin deplasare în superstiție, gândire magică, recurgere la mitologie sau basm, precum și în vis, delir sau transfer. De fiecare dată se produce o deplasare a unei cauzalități interne - obiect de angoasă - spre exterior. În același timp, această deplasare poate fi foarte costisitoare din punctde
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în popor. Studiind fenomenele care preced sau însoțesc catastrofele terestre, oamenii de știință din întreaga lume au ajuns la concluzia că toate manifestările teribile ale naturii sunt într-o strânsă legătură, totuși. Cutremurele
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
vânzare a produselor sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate, la care se va stărui în îndreptarea moravurilor, dezvoltarea sentimentului patriotic și dinastic și la combaterea vițiilor: lenea, desfrâul, alcoolismul, luxul, jocul de noroc, superstițiile, sărbători păgânești, cerșit etc. Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a luat naștere la București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deschidere spre alte domenii ale spiritului, depășind cadrul inițial. Caracterul studiilor și articolelor se lărgește spre perspectiva istorică și filologică (Pamfil Carnatiu, Dictatul de la Viena și Sfântul Scaun; Ion Filip, Înțelesul creștin al istoriei; Ion Popinceanu, Limba religioasă și limba superstițiilor la români; Ștefan Manciulea, Scriitori străini despre vechimea și numărul străinilor din Transilvania, Banat și Ungaria etc.). Sunt publicate studii de istorie literară, cel mai adesea în marginea operei eminesciene, precum: Ion Filip, Eminescu și țărănimea (1/1970); S. St
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
care îi denunța: Anna le vorbea colhoznicilor... Reluându-și drumul, Nikolai băgă de seamă că, de-a lungul izbei fierăriei, primele ierburi și flori creșteau deja în mănunchiuri luminoase și proaspete. La fel ca în fiecare primăvară. Printr-o încrezătoare superstiție, se lăsă convins că viața, în sfârșit câștigase. Și că moartea lui Gutov, mai cu seamă o asemenea moarte, era un tribut suficient. Și, tot astfel, că el și Anna nu erau cu nimic datori acelei vizitatoare imprevizibile. Cărțile pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-lea și începutul celui de-al XVIII-lea. Remarcabil este faptul că omul de cultură român are o largă comprehensiune pentru toate religiile, pentru toate formele de manifestare religioasă. El este împotriva înțelegerii radicale a lucrurilor, împotriva bigotismului și a superstițiilor. Sistemul său de comunicare, depășind judecățile înguste, se apropie de acela al gânditorului modern. Studiile de orientalistică îi deschid perspectivele reformulării conceptelor privitoare la echilibrul societăților umane, îi oferă șansa eliberării din chingile dogmatismului medieval și, deci, a aprecierii juste
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]