5,819 matches
-
printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai ușor și frecvent frustrați, datorită stilului de supervizare Concluzia principală a lui Hopper este că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai ușor și frecvent frustrați, datorită stilului de supervizare Concluzia principală a lui Hopper este că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor în acest sistem este în directă legătură cu clasa socială și cu gradul de dezvoltare economică a societății sau comunității. Apărută ca
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor în acest sistem este în directă legătură cu clasa socială și cu gradul de dezvoltare economică a societății sau comunității. Apărută ca un instrument destinat creșterii productivității muncii, supervizarea se va reflecta în domeniul managementului ca o funcție a conducerii, delegată sau exercitată efectiv de către manageri, în funcție de dimensiunea și cultura organizației. Răspândirea ideilor legate de managementul calității, ca urmare a presiunii concurențiale de îmbunătățire continuă a performanței organizațiilor (Băleanu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în domeniul managementului ca o funcție a conducerii, delegată sau exercitată efectiv de către manageri, în funcție de dimensiunea și cultura organizației. Răspândirea ideilor legate de managementul calității, ca urmare a presiunii concurențiale de îmbunătățire continuă a performanței organizațiilor (Băleanu, 1996), a permis supervizării să fie evidențiată ca un proces distinct, în cadrul actului de conducere. Examinând un alt domeniu în care supervizarea are o istorie consistentă, cel al asistenței sociale (pentru detalii, vezi Cojocaru, 2005), observăm două moduri opuse de înțelegere a rolului și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
organizației. Răspândirea ideilor legate de managementul calității, ca urmare a presiunii concurențiale de îmbunătățire continuă a performanței organizațiilor (Băleanu, 1996), a permis supervizării să fie evidențiată ca un proces distinct, în cadrul actului de conducere. Examinând un alt domeniu în care supervizarea are o istorie consistentă, cel al asistenței sociale (pentru detalii, vezi Cojocaru, 2005), observăm două moduri opuse de înțelegere a rolului și locului supervizării. Prima viziune a fost determinată de încrucișarea cotidiană a asistentului social cu diverse alte profesii (medic
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fie evidențiată ca un proces distinct, în cadrul actului de conducere. Examinând un alt domeniu în care supervizarea are o istorie consistentă, cel al asistenței sociale (pentru detalii, vezi Cojocaru, 2005), observăm două moduri opuse de înțelegere a rolului și locului supervizării. Prima viziune a fost determinată de încrucișarea cotidiană a asistentului social cu diverse alte profesii (medic, economist, psihoterapeut, kinetoterapeut etc.), de unde necesitatea de a folosi un transfer de cunoștințe și experiențe dinspre alte domenii profesionale, vorbindu-se despre o supervizare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizării. Prima viziune a fost determinată de încrucișarea cotidiană a asistentului social cu diverse alte profesii (medic, economist, psihoterapeut, kinetoterapeut etc.), de unde necesitatea de a folosi un transfer de cunoștințe și experiențe dinspre alte domenii profesionale, vorbindu-se despre o supervizare multidisciplinară (cross-disciplinary supervision). Lipsa unor instrumente concrete care să încurajeze preluarea în munca asistentului social a unor concepte și cunoștințe din alte domenii pune serioase probleme în calea unei dezvoltări multidisciplinare. A doua viziune propune o creștere a specializării, propunând
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
instrumente concrete care să încurajeze preluarea în munca asistentului social a unor concepte și cunoștințe din alte domenii pune serioase probleme în calea unei dezvoltări multidisciplinare. A doua viziune propune o creștere a specializării, propunând un caracter independent profesional pentru supervizare (Kadushin și Harkness, 2002). În asistența socială, spre deosebire de industrie, supervizarea, fie ea multidisciplinară sau autonomă, este nu atât un instrument de management, ci un mijloc de educare și de suport destinat specialiștilor în relaționarea lor cu asistații sociali. Supervizarea are
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a unor concepte și cunoștințe din alte domenii pune serioase probleme în calea unei dezvoltări multidisciplinare. A doua viziune propune o creștere a specializării, propunând un caracter independent profesional pentru supervizare (Kadushin și Harkness, 2002). În asistența socială, spre deosebire de industrie, supervizarea, fie ea multidisciplinară sau autonomă, este nu atât un instrument de management, ci un mijloc de educare și de suport destinat specialiștilor în relaționarea lor cu asistații sociali. Supervizarea are astăzi o mulțime de aplicații în implementarea proiectelor și programelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru supervizare (Kadushin și Harkness, 2002). În asistența socială, spre deosebire de industrie, supervizarea, fie ea multidisciplinară sau autonomă, este nu atât un instrument de management, ci un mijloc de educare și de suport destinat specialiștilor în relaționarea lor cu asistații sociali. Supervizarea are astăzi o mulțime de aplicații în implementarea proiectelor și programelor din economie, societate, învățământ, cultură, politică etc. Oriunde este nevoie de supravegherea atentă a îndeplinirii unor sarcini va apărea și un set de practici de supervizare ce au tendința
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu asistații sociali. Supervizarea are astăzi o mulțime de aplicații în implementarea proiectelor și programelor din economie, societate, învățământ, cultură, politică etc. Oriunde este nevoie de supravegherea atentă a îndeplinirii unor sarcini va apărea și un set de practici de supervizare ce au tendința să se autonomizeze și să dea naștere unor profesiuni și roluri sociale distincte. Urmărind practica supervizării în diverse domenii, vedem preocuparea cvasiunanimă pentru cunoașterea funcțiilor, a efectelor, a formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cultură, politică etc. Oriunde este nevoie de supravegherea atentă a îndeplinirii unor sarcini va apărea și un set de practici de supervizare ce au tendința să se autonomizeze și să dea naștere unor profesiuni și roluri sociale distincte. Urmărind practica supervizării în diverse domenii, vedem preocuparea cvasiunanimă pentru cunoașterea funcțiilor, a efectelor, a formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre supervizor și organizație, forma de organizare a supervizării și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre supervizor și organizație, forma de organizare a supervizării și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre supervizor și organizație, forma de organizare a supervizării și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem supervizarea clasică centrată pe problemă și supervizarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]