1,423 matches
-
consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub forma un or idei hegemonice (neolibera lismul de piață) care influențează supozițiile și opțiunile guvernanților. Pu tem observa că argumentele axate pe hegemonii t ind să-și piardă claritatea analitică, din moment ce, în general, ele trebu ie să fie însoțite de explicații care vizează grupuri de interese, pentru a pute a a răta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a putut fi soluționată urmând căi deja bătătorite ale cercetării naturii. Găsirea soluției a devenit posibilă doar printr-o reorientare a gândirii, o reorientare care a condus la apariția unei noi paradigme a cercetării naturii. Ea este susținută de anumite supoziții, în parte tacite. Adoptarea acestor supoziții determină schimbarea modului cum sunt privite faptele, a modului cum sunt identificate întrebările legitime și răspunsurile satisfăcătoare. Apariția Originii speciilor constituie unul din acele evenimente din istoria gândirii care susțin afirmația că știința modernă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deja bătătorite ale cercetării naturii. Găsirea soluției a devenit posibilă doar printr-o reorientare a gândirii, o reorientare care a condus la apariția unei noi paradigme a cercetării naturii. Ea este susținută de anumite supoziții, în parte tacite. Adoptarea acestor supoziții determină schimbarea modului cum sunt privite faptele, a modului cum sunt identificate întrebările legitime și răspunsurile satisfăcătoare. Apariția Originii speciilor constituie unul din acele evenimente din istoria gândirii care susțin afirmația că știința modernă a naturii a realizat uneori mari
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ci și introducerii unor noi imagini, unor noi reprezentări cu privire la natura obiectului cercetării. Ceea ce echivalează cu inaugurarea unui nou tip de gândire științifică. Întreaga argumentare din Originea speciilor se sprijină pe acea reorientare care a avut loc prin modificarea unor supoziții directoare ale cercetării organismelor vii. Se poate spune, totodată, că prin argumentele sale Darwin a urmărit să favorizeze acceptarea acestor supoziții. În cele ce urmează, îmi propun să caracterizez noua paradigmă a cercetării naturii pe care o reprezintă lucrarea clasică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
gândire științifică. Întreaga argumentare din Originea speciilor se sprijină pe acea reorientare care a avut loc prin modificarea unor supoziții directoare ale cercetării organismelor vii. Se poate spune, totodată, că prin argumentele sale Darwin a urmărit să favorizeze acceptarea acestor supoziții. În cele ce urmează, îmi propun să caracterizez noua paradigmă a cercetării naturii pe care o reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
clase este dată de un arhetip ideal, în cea aristotelică de însușiri esențiale ale obiectelor, opuse însușirilor neesențiale, contingente prin care se deosebesc indivizii dintr-o anumită clasă. Privilegierea ontologică a generalului, ca notă distinctivă a esențialismului, se exprimă prin supoziția că însușirile esențiale, proprii tuturor indivizilor unei clase, au o realitate superioară în raport cu cele neesențiale, care îi deosebesc unii de alții. Primele sunt stabile și determină natura lucrului, celelalte - schimbătoare, aparente. Înteresul științei este îndreptat spre ceea ce este esențial, opus
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deosebesc unii de alții. Primele sunt stabile și determină natura lucrului, celelalte - schimbătoare, aparente. Înteresul științei este îndreptat spre ceea ce este esențial, opus contingentului, spre ceea ce este constant, imuabil, opus schimbătorului. Notele distinctive ale viziunii esențialiste asupra naturii sunt discontinuitatea - supoziția că între genuri există intervale, că ele sunt despărțite prin granițe clare și nete - și constanța - supoziția că ceea ce se schimbă sunt trăsăturile individuale, în timp ce însușirile esențiale, definitorii pentru genuri, sunt imuabile. Viziunea esențialistă consideră rezultatele taxonomiei - clasificările - drept cele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îndreptat spre ceea ce este esențial, opus contingentului, spre ceea ce este constant, imuabil, opus schimbătorului. Notele distinctive ale viziunii esențialiste asupra naturii sunt discontinuitatea - supoziția că între genuri există intervale, că ele sunt despărțite prin granițe clare și nete - și constanța - supoziția că ceea ce se schimbă sunt trăsăturile individuale, în timp ce însușirile esențiale, definitorii pentru genuri, sunt imuabile. Viziunea esențialistă consideră rezultatele taxonomiei - clasificările - drept cele care fixează cadrul a ceea ce prezintă interes pentru știință. Cele două regnuri - al plantelor și al animalelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Trecerile dintre toate grupele fixate prin categoriile sistematicii au avut loc prin tranziții graduale, chiar dacă în multe cazuri urmele formelor de tranziție nu s-au păstrat. Darwin s-a aplecat cu multă atenție asupra explicării acestui fapt, formulând, între altele, supoziția că verigile intermediare au constituit probabil populații mici supuse extincției în scurte perioade de timp. „Din cele spuse se poate vedea că privesc termenul de specie ca fiind dat în mod arbitrar, din motive de comoditate, unui grup de indivizi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în specii constituie o decizie arbitrară a cercetătorilor, că în realitate nu există nimic altceva decât ființe individuale. Într-adevăr, Darwin considera speciile drept grupuri de organisme asemănătoare capabile să se încrucișeze. El contesta existența speciilor ca „entități“ în măsura în care această supoziție este solidară cu ideea că ele sunt create și imuabile. Darwin acorda, în mod evident, realitate speciilor, ca și altor categorii sistematice, deoarece el credea că acel mănunchi de însușiri comune ființelor vii pe care le desemnează aceste categorii este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apariției și dispariției speciilor nu va putea fi obținută doar prin referire la acele mecanisme ale microevoluției pe care le cercetează geneticienii, așa cum s-a crezut în perioada în care autoritatea teoriei sintetice a evoluției era necontestată. Abordarea gradualistă implică supoziția că organismele ar putea suferi orice fel de schimbări dacă acestea vor fi destul de mici. Dimpotrivă, abordarea pe care o promovează teoria echilibrelor punctuate sugerează că există limite dincolo de care schimbări cu caracter adaptativ vor fi blocate de constrângeri structurale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezintă un eveniment relativ rar, excepțional, este nu numai incompatibilă cu acea înțelegere a teoriei lui Darwin care a fost consacrată prin acceptarea pe scară largă a sintezei înfăptuite în anii ’30-’40 ai secolului trecut, dar și cu unele supoziții acceptate de Darwin însuși. Ce i drept, în scrieri ale lui Eldrege sau Gould accentul cade pe distanțarea critică față de evoluționiștii „genocentriști“, cum sunt John Maynard Smith sau Richard Dawkins, pe care ei îi numesc „darwiniști fundamentaliști“ sau „ultradarwiniști“. Gould
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a exprimat această poziție astfel: „Darwin s-a luptat cu strălucire cu problema adaptării și a ieșit triumfător, dar el a înregistrat un succes limitat în problema diversității, chiar dacă și-a intitulat cartea, apropo de eșecul lui relativ: originea speciilor.“ Supoziția că toate caracteristicile fenotipice ale organismelor au o valoare adaptativă, supoziție de care s-au lăsat conduși mulți cercetători ai evoluției, nu este cea mai fertilă pentru orientarea cercetării, crede Lewontin. Este important să se renunțe la ceea ce el numește
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu problema adaptării și a ieșit triumfător, dar el a înregistrat un succes limitat în problema diversității, chiar dacă și-a intitulat cartea, apropo de eșecul lui relativ: originea speciilor.“ Supoziția că toate caracteristicile fenotipice ale organismelor au o valoare adaptativă, supoziție de care s-au lăsat conduși mulți cercetători ai evoluției, nu este cea mai fertilă pentru orientarea cercetării, crede Lewontin. Este important să se renunțe la ceea ce el numește „adaptaționism universal“. În afara cazurilor în care acțiunea selecției naturale este evidentă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu sunt satisfăcute de teoria lui Darwin. Discuția publică întreținută de teologi, filozofi și alți intelectuali oferă mostre ale primului tip de reacție negativă, iar considerațiile cercetătorilor naturii sau ale filozofilor științei asupra explicației darwiniene a originii speciilor și a supozițiilor care o susțin constituie terenul pe care se manifestă cel de al doilea tip de rezerve critice. La unii dintre adversarii lui Darwin întâlnim ambele tipuri de critici. 1. Opoziția religioasă Ceea ce a atras, în primul rând, atenția cititorilor Originii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pot pretinde să intre în discuție cu credința revelată. Altfel spus, din punct de vedere teologic, concluziile științei moderne a naturii, ca și acele generalizări filozofice care se sprijină pe ele sunt apreciate drept total irelevante. Este respinsă ab initio supoziția de la care pornesc în egală măsură știința darwiniană și replicile creaționiste, supoziția autonomiei lumii naturale în raport cu Creatorul ei. Or, încă de la Augustin reflecția asupra relației dintre credință și rațiune s-a dezvoltat în gândirea occidentală pornind tocmai de la această supoziție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
punct de vedere teologic, concluziile științei moderne a naturii, ca și acele generalizări filozofice care se sprijină pe ele sunt apreciate drept total irelevante. Este respinsă ab initio supoziția de la care pornesc în egală măsură știința darwiniană și replicile creaționiste, supoziția autonomiei lumii naturale în raport cu Creatorul ei. Or, încă de la Augustin reflecția asupra relației dintre credință și rațiune s-a dezvoltat în gândirea occidentală pornind tocmai de la această supoziție. Într-o intervenție recentă, ocazionată de aniversarea a 200 de ani de la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
supoziția de la care pornesc în egală măsură știința darwiniană și replicile creaționiste, supoziția autonomiei lumii naturale în raport cu Creatorul ei. Or, încă de la Augustin reflecția asupra relației dintre credință și rațiune s-a dezvoltat în gândirea occidentală pornind tocmai de la această supoziție. Într-o intervenție recentă, ocazionată de aniversarea a 200 de ani de la nașterea lui Darwin, teologul Dumitru Popescu reafirma punctul de vedere după care, pentru creștinismul răsăritean, credința se situează într-un orizont net distinct de cel în care au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin perceperea teoriei drept o sfidare la adresa unor idei și reprezentări dintre cele mai profund înrădăcinate în tradiția gândirii occidentale: pe de o parte a reprezentării opoziției dintre natură și spirit, al cărei punct de sprijin esențial l-a constituit supoziția că între om și celelalte viețuitoare există un hiatus, pe de altă parte a ideii că într-o lume proiectată de o inteligență binevoitoare ordinea și armonia trebuie să reprezinte regula, iar concurența nelimitată și necruțătoare, excepția. Unele dintre cele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
proteină implicată în construcția unui organism? Sau de ce dinozaurii dominanți au murit și mamiferele subordonate au supraviețuit pentru a prospera și, pe o traiectorie straniu contingentă, au dat naștere unei creaturi capabile să construiască cetăți și să înțeleagă selecția naturală?“ Supoziția că toate schimbările evolutive ar putea fi explicate printr-un singur principiu ascunde rolul pe care îl joacă, într-un caz sau altul, o multitudine de factori, unii accidentali. Putem să recunoaștem, în acord cu Darwin, că selecția naturală este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cât mai strict al faptelor. Reținerile sunt motivate de asemenea de temerea că abordările selecționiste ar putea susține prejudecăți oricum profund înrădăcinate cu privire la inegalitatea ireductibilă a ființelor omenești. Cu deosebire Richard Lewontin a respins acele demersuri care sunt inspirate de supoziția că trăsături distinctive ale speciei, ca și deosebiri culturale între mari grupuri de oameni, ar putea fi explicate direct prin particularități biologice. Lewontin nu a ezitat să afirme că „unica trăsătură a naturii biologice a omului este aceea că el
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicația darwiniană a evoluției speciilor îl reprezintă observația mereu reluată că ea nu satisface pe deplin cerințe pe care cercetători ai naturii și teoreticieni ai metodei științei le derivă dintr-un concept tare, restrictiv al cunoașterii științifice. Aceștia pornesc de la supoziția că știința teoretică și experimentală a naturii, așa cum s-a dezvoltat ea de la Newton încoace, reprezintă știința prin excelență și, prin urmare, modelul pe care ar trebui să-l urmeze orice cercetare care pretinde să fie recunoscută drept „științifică“. Punctul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
coastele mai îndepărtate. Este demn de semnalat că unii dintre cei care se distanțează și astăzi, din diferite motive, de explicația dată de Darwin evoluției afirmă că ea este „doar o ipoteză“ deoarece nu se bazează pe „experiențe de laborator“. Supoziția tacită care susține observații de acest gen este că explicația prin subsumare la legi deterministe ar deține monopolul explicației științifice. Nu există însă nici un temei pentru pretenția că această explicație este singura explicație științifică. Ca și explicațiile date evenimentelor istorice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Dumnezeu, este că nu poate exista o contradicție între mesajul biblic și rațiune. Admițând că progresele științei pot corecta modul cum înțeleg credincioșii Biblia, Plantinga susține că și „știința curentă“ ar putea fi corectată pornind de la Biblie. Acceptând, totodată, supoziția că viziunea cosmologică este esențială în credința creștină, Plantinga subliniază că va trebui să cântărim cu multă precauție ceea ce trebuie corectat ori de câte ori survin nepotriviri. Atunci când nu posedă destule indicații, credinciosul va fi bine sfătuit să-și suspende judecata. Pare clar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
viziunea cosmologică este esențială în credința creștină, Plantinga subliniază că va trebui să cântărim cu multă precauție ceea ce trebuie corectat ori de câte ori survin nepotriviri. Atunci când nu posedă destule indicații, credinciosul va fi bine sfătuit să-și suspende judecata. Pare clar că supoziția slăbiciunii rațiunii omenești ocupă un loc central în toate aceste raționamente. Sugestia este că ori de căte ori rezultate ale cercetării științifice intră în contradicție cu învățătura cosmologică revelată se impune ca cele dintâi să fie examinate cu grijă și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]