2,381 matches
-
asupra unei intervenții egiptene trimise de un rege de origine nubiană. (3) Ultimele mari probleme provin din povestirea din 2Rg 19,35-37. Prima: trebuie să ne întrebăm ce a provocat înfrângerea armatei asiriene. 2Rg 19,35-36 spune că o intervenția supranaturală l-a obligat pe Senaherib să părăsească câmpul de bătălie. Textul sugerează, fără îndoială, că eliberarea Ierusalimului se datorează ajutorului lui Dumnezeu. Într-un limbaj întrucâtva mai modern, s-ar spune că a fost o intervenție „providențială” în eliberarea cetății
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
este o cale nici matură și nici utilă de a face teologie sau studii biblice, și nici de a trăi cu înțelepciune în societate. Deseori, aceste presiuni și tendințe sunt amestecate cu chestiuni despre miracole, probleme despre Biblie, întrebări despre supranatural și altele similare. Când menționezi una dintre aceste controverse, simți cum sala se împarte. Pentru a atinge obiectivele acestei cercetări, toate aceste reacții pripite trebuie îndepărtate: când examinăm problema învierii nu trebuie să reacționăm la presiunile contemporanilor noștri, ci să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de presupuneri. Ce pot face decât să mai adaug una, dacă nu mai reală, cel puțin mai coerentă decât majoritatea celorlalte? Cunoscîndu-l de mic pe Ruletist, știu că, de fapt, nu șansa, ci, dimpotrivă, cel mai negru ghinion, un ghinion supranatural, aș zice, l-a caracterizat întotdeauna. Niciodată nu a avut bucuria să câștige nici la cel mai copilăresc joc unde hazardul avea vreun rol. De la jocul de bile până la cursele de cai, de la aruncarea potcoavei la țăruș până la poker, părea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
știa că acest adevăr îi anihilează toate sofismele. Nu există nici un fel de „dincolo“, nu există decât „aici“, infinit de măruntul, infinit de marele și permanent solicitantul prezent. Și acest lucru îl propovăduiesc turmei mele, năruindu-i visurile despre un supranatural „altundeva“. Așadar, vezi bine, am abandonat toate șmecheriile și trucurile religiei și predic o sfințenie lipsită de orice atracție a miraculosului. Asta și numai asta poate fi religia viitorului. Dar scriu în apă. Voi da această scrisoare unuia dintre țăranii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rău, bun/prost și a altor distincții de același tip. În acest mod trebuie să înțelegem în același timp reîntoarcerea animalității și indubitabila generozitate pe care o regăsim în sânul triburilor postmoderne. Se întâmplă același lucru cu apetența pentru invizibil, supranatural, magic și misterios, și dorința tangibilului corporal, a unui hedonism ambiant și a unui pragmatism de bună calitate. Paradisul și infernul se conjugă într-o uniune atât de puternică, încât filme, muzici, practici cotidiene poartă marca acestei uniuni. Bunul Dumnezeu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și despre lucruri, Platon (427-347 î. H.) sugerează că obiectele sensibile (limbajele sportive) sunt subordonate ideilor superioare. Platon concepe evoluția spiritului (psyché) și a moralei (ethosului) uman, împreună cu aceea a corpului (soma). De cealaltă parte, lumea de dincolo, a ființelor supranaturale (transcendentă) este structurată de nemișcare (imuabilitate) și perfecțiune. Prietenia sportivă devine aspirația ideală și reală către un ideal, perfecțiune, făurită cu dificultate prin prietenie sportivă, fairplay, armonie. Lumea fenomenală copie lumea ideală (a lumii transcendente), artele sportive sunt o copie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ea însăși, prelungește structura religiei sub o formă profană a acesteia: dramatismul, jertfa corpului în favoarea spiritului și opoziția față de moarte. Sportul, magia și religia sunt un tip de comportamente umane (credințe, ritualuri) referitoare la ființe, forțe și puteri cu suporturi supranaturale (zei cu puteri neschimbate, eterni, atotputernici și nemuritori). Cultura consideră că religia și sportul îndeplinesc în societate anumite funcțiuni asemănătoare (funcțiuni de acțiune, de cunoaștere, de reducere a spaimei, de compensație socială, de precizare a identității). Sportul trimite spre un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
activitatea sportivă este o formă de extensie a capacităților umane, limitate de acțiune; omul primitiv a încercat să abordeze lumea, în completarea tehnicilor sale curente, prin magie (complex de tehnici prin care omul încearcă să realizeze scopurile sale, controlând forțele supranaturale); omul a realizat că magia este eficace (descântece, formule, ritualuri, prin care omul încearcă să înduplece) și a observat că mișcarea ordonată rămâne un control al minții (uneori precum șahul, fără aparentă performanță motorie), un control al comportamentului spectatorilor (atitudini
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
diferit de cetățenii obișnuiți: De ce nu am adopta aceleași măsuri pentru liderii politici? Pentru marii șefi din industrie? Pentru cadrele superioare din marile întreprinderi? Etc. Dopajul arată că: -ceremonia sportivă reprezintă o parte din religiozitate: depinde de credința în ajutor supranatural și în hazard; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din cultură, cu evidente caractere istorice, religioase, psihologice, artistice, de propagandă, de realitate mascată și de plăcere; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din teatralitate: parada de la începutul competiției, parada de la sfârșitul competiției
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
jocul se raportează la sacru, la sărbătoare, era un rit social, un ceremonial, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea supranaturală în victorie (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea supranaturală în limbaj sportiv (rolul antrenorului) sau -comunică mișcarea în limbajul popular (rolul publicului), -comunică mișcarea din perspectivă psihologică, o competiție victorioasă cere trei lucruri esențiale: oo credință foarte puternică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un ceremonial, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea supranaturală în victorie (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea supranaturală în limbaj sportiv (rolul antrenorului) sau -comunică mișcarea în limbajul popular (rolul publicului), -comunică mișcarea din perspectivă psihologică, o competiție victorioasă cere trei lucruri esențiale: oo credință foarte puternică; ocapacitatea de a trăi starea de uimire; oo mare hotărâre. Din
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
croit?/ De ce îl pizmuiește pe altul, fiecare,/ Și-a celorlalți ursită, mai fericită-i pare?” (Horatius) Contează în primul rând transformarea trupului prin disciplină și ascultare. Pentru sportiv contează tonul poruncii și regulamentul jocului, urmaș al poruncii, al utilizării imperativului supranatural; tonul de decret ajută mișcarea ca progresie de joc diversificată, dezvoltată biplan, adică în planul conținutului și al formei probei. Poruncile trebuie executate și asocierea limbajului sportiv trebuie să înceapă cu acceptarea poruncii, de tip militar, cu ascultarea și supunerea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la rotații, la un sub-cadru familiar fiecărei probe sau joc (deosebirea între corpul unui înotător și al unui fotbalist). Calitatea de sportiv pare determinată de carismă, de capacitatea de a influența pe alții, prin podoabe și gesturi se conjugă lumea supranaturală, prin embleme și vestimentație lumea publicului, care utilizează alt spațiu și care trebuie să stea la distanță codificată (locul antrenorului, al arbitrilor, al organizatorilor, al oficialilor). Sportul depinde de distanța socială intimă (deosebirea dintre lupte, șah, fotbal) de distanța socială
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este acceptată doar utilitar, iar ceea ce apare transformat economic, prin darul publicului, într-o experiență a obolului transformă stadionul în templu, casa zeului, stadionul reprezintă darul către Zeul spectator. Existența conștiinței religioase, a relației cu iraționalul, a relației cu ființele supranaturale este un act social, prelungit în sportivitate. Întrucât a te bate în competiție fără a-l omorî pe celălalt pare aparent absurd; a merge, a alerga, a sări, a înota, a arunca greutăți fără scop pare ilogic, se inserează în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a înota, a arunca greutăți fără scop pare ilogic, se inserează în acțiunea sportivă un alt scop, o bucurie pentru public. Sportivul și privitorii acțiunii sportive sunt conștienți de modificarea fizică și psihologică a corpului, de ajutorul spiritual al ființelor supranaturale și motricitatea artistică răsplătită prin glorie. Altădată, în societatea greacă, doamnele nu participau la spectacolele sportive, nici ca sportivi, nici ca public, în antichitatea greacă, sportul depindea de o societate democratică (la început o societate democratică excludea sclavii, copii, femeile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sclavii, copii, femeile, doar în societatea romană femeile aveau drepturi egale aspra veniturile financiare, și abia în secolul al douăzecilea s-a admis dreptul femeilor la vot), într-un spațiu cu o climă caldă, cu o religie, în care ființele supranaturale se caracterizau prin corpuri asemănătoare cu acele ale oamenilor, trupurile ființelor supranaturale și ale sportivilor erau perfecte și oamenii îi imitau pe Zei și îi prețuiau pe eroi și sportivi. Aceste întrebări: cine suntem?, de unde venim?, încotro mergem? sunt părți
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
veniturile financiare, și abia în secolul al douăzecilea s-a admis dreptul femeilor la vot), într-un spațiu cu o climă caldă, cu o religie, în care ființele supranaturale se caracterizau prin corpuri asemănătoare cu acele ale oamenilor, trupurile ființelor supranaturale și ale sportivilor erau perfecte și oamenii îi imitau pe Zei și îi prețuiau pe eroi și sportivi. Aceste întrebări: cine suntem?, de unde venim?, încotro mergem? sunt părți ale gândirii sportivilor și suporterilor, adepți ai religiei, mai mult sau mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un sistem al fizicului artistic, descoperind un limbaj social sacru, esențial. Activitatea sportivă trimite spre ritmul și numărul existente în trup, în suflet și spirit, toate referitoare doar la om. Voința depinde de suflet. Ritmul și numărul depind de ființele supranaturale, de spirit. Sportivul depinde de ritm și de voință. În relația dintre lumea cosmică și aceea sportivă funcționează mereu ideea de rotund, simbol complex al sacrului, al puterilor superioare, divine pe pământ. Sportivul/Făt-Frumos este întruchiparea frumuseții trupești, sufletești și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
funcționează mereu ideea de rotund, simbol complex al sacrului, al puterilor superioare, divine pe pământ. Sportivul/Făt-Frumos este întruchiparea frumuseții trupești, sufletești și a vitejiei fără seamăn. Nu are defecte, este omul perfect. Învinge întotdeauna adversarul, nu doar datorită puterilor supranaturale, ci fiindcă este întotdeauna ajutat de zâne/voință, regine ale necuvântătoarelor/organizatori și finanțiști, babe sfinte/antrenori, duhuri bune/antrenament. Sportivul/Făt-Frumos este cel mai adesea fiu de împărat, fie copil unic și dorit cu ardoare de părinții săi și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
prin lauda adusă corpului frumos. Pe lângă trup, personalitatea strămoșilor se manifestă în sufletul oricărui individ, raporturile fiind evidențiate în ritualul sportiv. Ceremoniile serbărilor religioase sunt probe de rezistență sportivă la echilibru, la poziții, posturi și la întreceri, ce preamăresc ființele supranaturale. Fiecare individ posedă ceva din forța sacră a divinității, sufletul reprezintă cheia de boltă a personalități ajutată de voință, sufletul locuiește într-un corp. Sportivii încearcă prin trupuri să răspundă la întrebări esențiale: Ce corpuri au alte ființe mitice și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
instrumentul de joc: fotbal, volei, sistemul de pronunție fiind atent la brevilocvență și excluzând termenul de joc: facem o minge? În societate, jocul valorilor din Jocurilor Olimpice însemna în Grecia, a interpreta un rol într-o piesă de teatru pentru ființele supranaturale. Bazat pe hazard este jocul de cărți și cuvântul joc formează expresiile a juca un joc mare; a-și pune capul în joc; a pricepe jocul cuiva, a face jocul cuiva, a fi în joc. Tehnic termenul joc înseamnă lărgimea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sistematic substratul metafizic, substituit de substratul fizic și (jocul de rugby) social, -prin dezvoltarea culturii nutriționale, -prin schimbarea zestrei genetice. Sistemul social de organizarea ierarhiilor sportive rămâne raportat la acela de ordine militară. Sportivul este un erou cu diferite calități supranaturale, este un Făt Frumos ce luptă cu balaurii, zmeii adversari pentru publicul admirator și opozant simultan, un balaur cu multe capete și picioare, îmblânzit de sportivul cu forțe supranaturale. De obicei ordinea militară este precizată în textele de laudă ale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
acela de ordine militară. Sportivul este un erou cu diferite calități supranaturale, este un Făt Frumos ce luptă cu balaurii, zmeii adversari pentru publicul admirator și opozant simultan, un balaur cu multe capete și picioare, îmblânzit de sportivul cu forțe supranaturale. De obicei ordinea militară este precizată în textele de laudă ale sportivității: ”Henri Rang, a câștigat Medalia de argint la Olimpiada de la Berlin, 1936. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lumea din afară. Magia sportivă devine stadiul simbolic al gândirii de astăzi și individul, ieșit din copilărie își evocă, prin visul sportiv, vechile iluzii magice printr-un film interior al eroului. La toate popoarele victoria reprezintă un contact cu lumea supranaturală, condensând deplasând și dramatizând într-un fel de muncă, temerile din viața obișnuită. Gândirea magică intră în acțiune în superstițiile din competiții, împrumutând procedeele miraculoase ale visului nocturn și pentru cei îndrăgostiți și pentru cei frustrați, controlul miraculos reapărând prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
drepte, rectitudinea și reglementarea, simbolizând echilibrul, ce rezultă din unirea activului cu pasivul. Ritualizarea simbolică a vestimentației arată relația cu sistemul arhitectonic și acela vestimentar, prin mobilierul sportiv, culoare a hainei și simbol al cerului și al relației cu ființele supranaturale. apare explicit în regulamente cum sunt acele ale sporturilor marțiale: Mon (poartă) este caracteristică copiilor (de la 4-5 ani până la 8-12 ani). Ritul apare reprezentat ce purtarea unor trese galbene (sau roșii în Judo) în număr de 5, atașate la distanța
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]