2,744 matches
-
ale lumii, precum și reducerea cheltuielilor militare, vor permite, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, să se poată asigura fondurile necesare pentru: ─ dezvoltarea științei, tehnicii și a educației; ─ asigurarea dezvoltării programelor medicale destinate întregii populații; ─ îmbunătățirea și extinderea suprastructurii uzate, existente în prezent; ─ construirea unor locuințe moderne și, mai ales, accesibile, unui număr mare de persoane, asigurându-se (pe această cale) împlinirea visului fiecărui american, acela de a avea propria locuință; ─ viitoarele generații nu vor fi afectate (prin plata
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
stocate apoi în memoria de lucru, fapt care permite continuarea construirii sensului prin integrarea enunțurilor următoare. Stabilirea acestor regrupări semantice este facilitată, la un ultim nivel, de recunoașterea organizărilor convenționale, schemele textelor pentru care Van Dijk a propus denumirea de "suprastructuri": Spre deosebire de macrostructuri, acestea nu determină un "conținut" global, ci mai curînd "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care Van Dijk a propus denumirea de "suprastructuri": Spre deosebire de macrostructuri, acestea nu determină un "conținut" global, ci mai curînd "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27) Van Dijk vorbește de "suprastructuri" atît apropo de povestire și argumentație, cît și de sonet sau de planul unui articol științific. Noțiunea acoperă deci unități textuale mult prea diferite. Conceptele de plan de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
determină un "conținut" global, ci mai curînd "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27) Van Dijk vorbește de "suprastructuri" atît apropo de povestire și argumentație, cît și de sonet sau de planul unui articol științific. Noțiunea acoperă deci unități textuale mult prea diferite. Conceptele de plan de text (cap. 6) și de secvență au drept scop să clarifice natura
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei legi de tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între indivizi non-educați. Așadar, nucleul problemei privind organizarea complexității sociale se regăsește în problema culturii. Edgar Morin atrage atenția și asupra faptului că "cercetării științifice îi lipsește cu desăvârșire o teorie a fenomenelor noologice, deoarece acestea sunt în continuare considerate suprastructuri vagi, reflecții deformate ale "lucrurilor reale", fără a se încerca să le fie înțeleasă natura și logica, când, în realitate, universurile ideilor, ideologiilor, miturilor, zeilor rezultați din creierele noastre trebuie considerate ca "existenți", ființe obiective dotate cu o putere de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
scurt, reprezentau lecturi vitale, Ceaușescu a păstrat toată viața o fascinație pentru coerența catehetică a stalinismului. Cunoscându-i pe Marx, Engels și Lenin, preponderent prin intermediul scrierilor lui Stalin, Ceaușescu era convins că civilizația unei epoci nu este altceva decât o suprastructură generată de relațiile de producție specifice epocii. Literatura, arta, filosofia, istoriografia nu puteau fi decât expresii ale ideologiei claselor dominante, fiind de neconceput în afara politicii regimului care le-a generat. Dacă luăm istoricii vechi, arăta Ceaușescu la o importantă întâlnire
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai puțin inconștiente. În acest sens, cei doi autori, firește, nu considerau propria lor operă ca fiind ideologică. 3. În alte contexte marxiste și acolo unde accentul cade pe metafizică, cuvântul acoperă toate ideile, de orice fel, contrastul fiind între suprastructura ideologică și baza materială: în acest sens este ideologie chiar și știința cea mai dezinteresată și mai obiectivă" (Flew, coord., 2006, p. 203). Sigur că asistența socială eclezială nu trebuie privită ca o doctrină, ca o ideologie ca ceva aparte
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun, bordei și pe argea, argele, care reflectă ideea de construcție, de dăinuire, termen trecut în hidronimie sub numele de Argeș, Argel, Argeluța, de pe văile cărora s-a procurat suprastructura din lemn a unei case - stâlpii și căpriorii, scheletul clădirii, cuvânt care poate fi pus în legătură și cu macrotoponimul Ardeal, pronunțat de românii ardeleni Argeal . Din fondul principal de cuvinte, de factură latină populară, se detașează ca importanță și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
simțului identității sociale în procesul relațiilor de producție. Potrivit lui Marx, relațiile de producție stabilite la nivelul structurii economice a societății ar corespunde unui anumit stadiu de dezvoltare a forțelor materiale de producție. "Bazei economice" a societății i-ar corespunde o "suprastructură politică și juridică" manifestată sub diferite forme ale conștiinței sociale. Ca atare, procesele sociale, politice și intelectuale ale vieții ar fi influențate de modul de producție exercitat în viața materială, conștiința umană fiind astfel determinată de existența socială. Acest model
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intelectuale ale vieții ar fi influențate de modul de producție exercitat în viața materială, conștiința umană fiind astfel determinată de existența socială. Acest model al societății constituit pe relația dintre "bază", respectiv mijloacele materiale de producție, distribuție și schimb, și "suprastructură", respectiv lumea culturală a ideilor, artei, religiei, dreptului, e unul dintre cele mai discutate principii care se aplică în critica culturală. De pildă, în scrierile teoreticianului marxist francez Louis Althusser este pusă în discuție noțiunea de "supradeterminare" a culturii în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Angajate în organizarea și structurarea mediului social și cultural în care au fost propuse, lucrările de artă mai curând ar produce decât ar reflecta semnificațiile politice, sociale și culturale 98. Detașându-se de explicațiile marxiste cu privire la distincția dintre baza și suprastructura societății, potrivit cărora circumstanțele producției economice erau separate de activitățile religioase, filosofice și artistice, Bryson, Holly și Moxey instrumentează teoria semiotică pentru a demonstra că atât activitățile economice, cât și cele culturale sunt învestite cu valoare socială care le-ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretice și a asumării unui rol activ în comentarea situațiilor la care ar fi putut răspunde arta. Datorită regândirii funcționalității artei ca instrument de reflectare, de investigare și de intervenție în situațiile vieții de zi cu zi fie la nivelul suprastructurilor guvernării, administrării, mediatizării în masă și, în consecință, a ideologizării, fie la nivelul actelor obișnuite și recurente de la baza producției vieții sociale -, asistăm la un ritm contrastant de sofisticare sau simplificare a propunerilor artistice care, prin solicitarea abordării lor diferite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care psihologia le-a adăugat universului contextual al temei, o condiție care invită la o sinteză teoretică aptă să combată pentru folosul general al cunoașterii diferențierea rigidă a școlilor de gândire. În consecință, pentru o viziune partizană cauzei demersului reflexiv, suprastructurile biografiei umane esențiale (a evoluției destinale a individului) converg către o filosofie a raportării la sine pe care fiecare și-o acordă atunci când îmbină strategii și tehnici speciale de cunoaștere cu reprezentificarea de sine (ca agent al propriei angajări în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sintetice care adună diversitatea vastă a experienței în constante structurale. Dacă existențialele lui Heidegger sunt sub-structuri condiționale (care subîntind și determină întemeietor orice experiență), atunci determinările sintetice pe care conștiința reflexivă le decantează din experiența aparent dezordonată a individului sunt suprastructuri care dau sens integrativ și cumulativ întregului parcurs destinal (și în expresia lui particulară și în posibile sistematizări de natură să degaje traiectorii tipice atât de frecvent invocate de orice paideie aflată în căutare de paradigme). Asemenea determinări patronează regulativ
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și a definirii de sine. Astfel, sinteza capătă o dimensiune temporal-istorică, recuperând în devenire ceea ce pierde în cadrele înghețate ale viziunii statornice (ceea ce nu încape în descrierea calitativă a trăsăturilor de substanță). Ea este chemată să deschidă calea cunoașterii către suprastructurile sistematice ale subiectivității, într-o ordine care debutează cu configurația internă a personalității, continuă cu decantarea unor constante suprapersonale, cu descrierea teoretică a acestor constante și se finalizează cu unitățile înglobatoare care se degajă din această descriere. Sinteza se revendică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la legături. Aceste noi legături pot oferi o viziune nouă, mereu îmbunătățită, de aplicare a unității coordonatoare la aceleași obiecte, întărind (pe măsură ce sunt descoperite) învelișul însoțitor (și susținător) al obiectelor, zestrea lor intelectual- semnificantă. În această manieră se înaintează către suprastructuri (ele însele niște legături de complicată alcătuire, care păstrează în textura lor urma abia simțită a conexiunilor originare), iar această înaintare se realizează în variate fațete, conform unor principii de coroborare, adică potrivit unei strategii generale de unificare. De aceea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
raportări la constanta suprastructurală. Pentru a fi puse în relație, cele două laturi ale realității interioare trebuie corect înțelese și de forța de reprezentare a intuiției adaptative depinde un echilibru al tonurilor de investire care îmbogățesc reflexul mașinal al actului. Suprastructura personalistă crează un fundal al motivațiilor, iar acestea colorează lumea subiectivității cu imperativul condiționalității lor. Sinele individual se definește prin ele convergent (până la rațiunea de a exista) și elaborează un sistem al legitimărilor care vizează în același timp obiceiul devenit
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lipsa ei sau criza unei condiții necesare a responsabilității ce însoțește, poate în chip paradoxal, chiar și cele mai timpurii tentative de asimilare de informații. Ceea ce înseamnă că referința directă la sine este un exercițiu obligatoriu și că tendința spre suprastructuri nu implică o înlănțuire în cadrele limitative ale unei definiții, ci tocmai o eliberare de pericolul unei anomii deconstructive. Prin intermediul educației, conștiința de sine conferă autonomie personalității, aceasta depinzând de formarea unor solide deprinderi reflexive. Numai știind cine ești și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
oferind interiorității, în eficient arbitraj împăciuitor, o explicație care îmbracă această contradicție și astfel o atenuează (îi schimbă înfățișarea). Reflexivitatea realizează, previne și vindecă. Adică inițiază, desfășoară și corectează. Ea pregătește terenul instaurării valorilor în universul omenesc, făcând legătura dintre suprastructura individuală și cea universal-spirituală (concentrată în filosofia eternă a unei comunități). Capitolul 4 Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale Conștiința reflexivă, cu formele sale elaborate și cu distanțarea specifică intervalelor sale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a unei situații și devine astfel expresia curajului singularității asumate, extinzând zona moralității pe măsură ce extinde influența subiectivității asupra obiectivității. Totuși, din această obiectivitate ajunge să facă parte și norma morală, în măsura în care devine purtătoare a unui mesaj transcendent, adică în măsura în care reprezintă suprastructura valorică universală și colectivă. Ea coboară în concretul situațional bifurcându-și influența după o altă dihotomie revelatoare: cea între cerințe permanente (atașabile oricărei situații și constant implicate în programul individual) și cerințe circumstanțiale (care asumă o integrare particulară și temporară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prima situație (a creației) conștiința de sine decantează experiența estetică până la nivelul unor aproximări semnificative care întâmpină "oferta" eidetică. Ea găsește o formă de relaționare inter-conceptuală care alcătuiește o rețea de legătură între faptul vital legat de fenomenul artei și suprastructura conceptuală. Aici luarea în posesie de sine este condiție universală a "succesului" estetic și presupoziție a adecvării dotației subiective cu sarcina care se degajă din proiectul operei, inspirației instrumentale individuale revenindu-i misiunea integrativă care asigură mesajului artistic caracaterul de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
divin (pe măsură ce se identifică cu măiestria pildei supreme). El atinge, în măsura în care se exprimă, o condiție superioară a încarnării principiului normativ și parcurge progresiv distanța care îl desparte de un portret al umanității ce tentează perfecțiunea. Exprimarea este o apropiere de suprastructura destinală și o înglobare existențială (cu sau fără individuație) a drumului sintetic ce conduce la precipitatele noționale care alcătuiesc tabela categorială a unei transcendențe orientate către rațiune. Sub imperiul unui asemenea impuls ascensional, obiectul reflexiei de sine înalță nivelul conștiinței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unificator al intuiției, iar porțiuni cuprinzătoare de material conștient pot fi subsumate unei asemenea viziuni, pot pleda în favoarea simbolisticii încriptate a străfulgerării imaginale. Semnificații recoltate de pe o arie largă a experienței individuale și colective "cad-împreună" în alcătuirea sintetică a unei suprastructuri și intră astfel într-un metabolism tranzițional care manipulează date de trăire în evoluția destinală progresivă. Conștiința de sine poate cuprinde totalizator și pe segmente mici de material subiectiv și poate îngloba regiuni largi de obiectivitate în ansambluri intuitive pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
insul conștient poate îmbrăca structura formală. Caracterul integrării sociale, însă, nu amenință exigențele autonomiei individuale, întrucât funcționează ca un dat definitoriu al necesității condiționale, ca un element substructural determinant și întemeietor de experiență. Dacă la nivelul individual instituim elemente de suprastructură, la nivel colectiv se vor coagula și constante existențiale ce vizează la rândul lor destinul subiectiv. Acesta din urmă își va găsi nota sa specifică în orizontul acestui cadru existențial și va beneficia de opțiune conștientă în permanentă confruntare cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]