1,044 matches
-
acea victorie. Dacă astăzi mie mi-ar fi îngăduit să mă întorc la Ab-du, n-aș mai găsi nimic, încheie el ca și cum ar fi închis o ușă. Pe-acolo a trecut războiul, a distrus edificiile și plantațiile de palmieri, a surpat malurile lacurilor sacre; și apoi, deasupra ruinelor și morților vântul a adunat munți de nisip. Memoria sa îndurerată făcea ca toate cuvintele să-i fie reproșuri, și le rostea pe tonul nestăpânit al celui nevoit să tacă vreme îndelungată. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
frumosul tors feminin se lățea, de la talie în jos, într-o învălmășeală de tentacule care-i cuprindeau pe marinarii lui Ulixes pentru a-i rupe în bucăți. În acea spelunca, moartea trecu pe lângă Tiberius când îi aduseră prânzul. Stânca se surpă și stârni o ploaie de pietre; toți fugiră, unii fură loviți; împăratul se mișca încet, căci corpul îi era îngreuiat de mâncare. Un ofițer se năpusti spre el pentru a-l proteja; îl împinse într-un colț și își încordă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
știam ce să fac cu elementele din care eram compus, unde să țin mâinile, cum să-mi mișc picioarele; Îmi Îndreptam umerii dintr-odată, deveneam rigid ca un faraon pe tron. Parcă se deschidea un gol Înainte-mi; parcă se surpa spațiul până la ea, iar eu cădeam fără oprire, mă cufundam În acea spărtură, fără ca cineva să mă mai poată salva. De fapt, nu mai exista nimeni În acel moment decât noi doi, noi cu privirile noastre crispate, privindu-ne În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce fac să se audă șoaptele inaudibile ale obiectelor: este ca o dilatare de forme, de sunete, de culori și de gânduri ce se amestecă toate Într-un vârtej. În acea clipă, se petrece depășirea stării de materie, ce se surpă cu dulce lentoare În altceva. Ați auzit vreodată acel gurluit al porumbeilor sălbatici, ați perceput acea senzuală frecare a sunetelor În aer, ca și cum o planetă trece pe lângă altă planetă și atunci au loc picurări de muzici nemaiauzite În timpanele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sentiment de mare rușine, rușinea de a nu fi străbătut de nici un elan, de nici un impuls, de nici o voință; m-aș Înfășura În Întunericul placentar din care am ieșit, o larvă obscură hrănindu-se cu imageria visului. Corpul meu se surpă lent În propria-i materie, agonizând În licărul Întrevăzut al unor metamorfoze cosmice. O stare indefinită mă cutremură; deodată, simt cum trupul Începe să se dilate, crescând mușuroi amorf, insensibil la orice reacție exterioară. Mi se umflă capul, un deal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
s-a metamorfozat, cum ți-a vorbit; o ființă sau un glas din alte tărâmuri ce ți s-a arătat doar ție În pliul acelei clipe, În ruptura de sensuri ce s-a căscat lângă ochiul tău, aici, pe drumeagul surpat de sub cimitirul de la Clocociov; ceilalți n-au văzut și n-au auzit nimic, nici nu se cutremură de spaimă când le povestești cum, brusc, În urcușul acela ți s-a... (sâmbătă) Mă reped Într-o mașină ce trece ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de a mă fi născut Oricine are mamă, trăind În gesturile ei frumoase, merită viața. De ce se uită repede acest lucru atât de omenește omenesc? Toate În univers s-au rostogolit tot dintr-o matrice nefecundată de zei, Stelele se surpă-n foamea lor castă și vastă Buruienile cresc spre bucuria creșterii-n sine, Ideile se rup din pământ și cad tot În pântecul lui. Orice rupere cât de banală trebuie să treacă prin golul matern Ca să poată-exista-aștri-atârnați În ceruri Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
crucea ce-o port Oh, ce departe sunt pereții lumii de umerii mei, Fiecare sprijinind o piramidă de noțiuni cunoscute De cei ce s-au smuls de materie, căzând În golul gândului Suduie un glas de cobe În nopțile treze Surpă un gând pe altul ca să cadă la fel. Fierbe În fundul cazanului un ciorchine de diavoli Orice lucru se face dintr-o culoare ce rămâne a sa Și orice mireasmă flutură dinspre rai spre infern. Ce mă mai strigară căutările toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de curs. În stația de tramvai de la Colței, Adriana M. mă ia de mână. „Ce este?“ „Nimic. Voiam să te sărut!“ „Stai liniștită. Nu pot suporta fetele cu ochelari!“ Se apleacă În față, ca și cum ar fi primit o lovitură, se surpă În ridicol. Nu știu de ce am fost atât de brutal, dar nu am deloc conștiința că aș avea cea mai mică vină. Îi Întorc spatele fără a-i mai adresa vreun cuvânt. (vineri) Astăzi, când să dau colțul la Bărăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să mânuiesc rindeaua, așchiile tale mi-au zdrelit carnea. Cuie nu am știut să bat și scândurile patului, descumpănite de povara ciolanelor mele, s-au ridicat de pe caprele tale aspre și groase ca să se întoarcă împotriva mea și să-mi surpe trupul ostenit. - Ostenit de lenevie fără leac, adăugă în diapazon avortonul monstruos , bătând enervat cu pumnișorul în coșul pieptului meu. - Pălmuit de sănătatea judecății tale, spusei mai departe, plimbându-mă între ușă și cuptor, începui să mânuiesc rindeaua, sângerându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
orele se scurg cu atât mai încet cu cât sunt mai triste. Și când cuget astfel, conștient de soarta oribilă și de finalul absurd și dramatic la care vom asista cu toții, îmi vine să cred că imensa durere ce-mi surpă existența, din pricina Gloriei se datorește panicii provenite numai din singurătate. Căci unde este omul de care să mă pot sprijini prin panorama searbădă a existenței, cu același spectacol mereu repetat? Unde este omul care să mă înțeleagă și să ierte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să fie nesfârșită, mă apucam să construiesc, picurând nisip ud, pe una din plajele situate de-a lungul golfului Danzig, turnuri de înălțimi diferite, împrejmuite de ziduri ce alcătuiau o cetate locuită de personaje de natură fantastică. Întotdeauna, marea îmi surpa construcția astfel ridicată. Tot ceea ce se ridicase cu atâta fală se năruia în sine fără un sunet. Iar nisipul ud mi se scurgea din nou printre degete. Cetatea de nisip se numește o poezie lungă pe care am scris-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tur al orașului. Până acum, consumatorul de filme văzuse numai la jurnalul săptămânal scurte prim-planuri cu ruine, care trebuiau să joace rolul de decor pentru subtituri și lozinci îndemnând la rezistență. „Nu putem fi distruși!“ sau „Zidurile noastre se surpă, inimile noastre nu!“ și alte afirmații asemănătoare puteau fi citite pe ecran. Încă de curând, pe pânza cinematografului orășenesc Tobias putuse fi văzut ministrul pentru propagandă al Reich-ului, Goebbels, ca agil interpret al propriei persoane, cum vorbea încurajator cu femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se ridice în aer acea poezie care este de o frumusețe aeriană, dar care, odată scrisă, se evaporă imediat. Era în stare să construiască turnuri de nori din cuvinte și, prin retragerea treptată a silabelor, să le facă să se surpe. Fragil el însuși, se proclama un înger zăngănitor, cu o voință în fața căreia nu rezista nici o alcătuire, oricât de temeinică. Cu savoare și cu un cuțit de bucătărie și-a distrus el tablourile. La puțin timp după plecarea mea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care și ea era altceva într-o mănușă. Dar, altfel, ne-am fi cristalizat în frigul de afară. Suflete înmănușate alergînd, strigînd, luptînduse și n-a trecut nici o patrulă să ne oprească: „Stați! Actele! Voi nu vedeți că fortul se surpă din năuceala voastră?“ Sfînta năucelă a zilei de azi. Cotidianul e drogul nebunilor. Neștiind că vor să iubească, încearcă totul, de la plictis la crimă. Sînt sigur că în mintea mea există un centru învățat al vieții căci am învățat să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de tot. Chiar și de Dumnezeu. E Robinson individualistul. Împlinit și de aceea, disperat. Fără să găsească, oricît de puternică iar fi lumînarea, nici oameni, nici zei. S-a molipsit de boala ce a exterminat eroii și a destrămat imperii surpînd cetățile lor. S-a văzut numai și numai pe sine tulburînd limpezimile și lăsînd loc groazei și angoasei de a trăi. Știe că nu în infinit se îneacă omul, ci în el însuși, ca într-o baltă căreia nu-i
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de cineva. Nimeni nu-și pune problema de a mai primi sau da ceva. Durerea e însăși această pornire mereu de la capăt, ca și cum nu ai împlinit nimic și timpul și-a bătut joc de tine. O veșnică Golgota care se surpă sub picioarele tale. Știe și Doctorul că libertatea, dincolo de cuvinte, în numele său originar, nu este dată decît de șansa de a fi fericit. Iar fericirea ține de înăuntrul eului, de viermele acesta ciudat, paradoxal: se îmbogățește prin dăruire și nu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și ochii strîns Închiși, improvizînd la saxofon Întreaga lui viață improvizată, muzica e țipăt, spaimă, furie, cutremur, și atunci, pe neașteptate, apar cîteva lacrimi În ochii taximetristului. Insurmontabilul baraj dintre cei doi se fisurează cu zgomot de lacrimi, apoi se surpă și este pulverizat de forța uriașă și tragică a saxofonului care nu mai e doar un instrument, e Sașa, și, pentru o clipă de o inimaginabilă frumusețe, șoferul sare fără să-și dea seama-n gol, Întrezărește În sfîrșit acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ani de zile la staționare, sîntem atît de mîndri, fiind convinși că reprezintă singura, adevărata cultură. Fiind Încredințați că dacă citim o carte despre Roma e același lucru cu a face baie-n Tibru. Nu e. În plus, biblioteca surpă, estompează treptat formatul uman, privîndu-l de-o particularitate dinamică, bucuria de a trăi, pe care aici o văd prezentă peste tot. E o presupunere. Dar În țara asta poți prea lesne și numai În chip misterios lega, În lipsa acestei presupuneri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai greu prin apa din ce în ce mai vâscoasă, care la un moment dat deveni o mlaștină în care ea se târa, încercând cu disperare să se mențină la suprafață. Dădea disperată din mâini, dar nu mai putea înainta, iar pământul i se surpa sub picioare. în fața ei, la mal, se zăreau Ion și Ionela. Stăteau nonșalanți pe un gard, ronțăind semințe și scuipând cojile în mlaștină. Vor beau între ei, râdeau, făcându-i semne cu mâna, de încurajare. Nu păreau să observe disperarea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
abia mai suportau asaltul de bric-à-brac, sterpiciunea bolovanilor de zid, vraiștea de șarampoaie și de alte grinzi putrede, geometria aleatorie a tocurilor de uși smulse și de ferestre betege, această realitate separată, în care viețuia familia sa și care se surpa implacabil, ca într-o implozie încetinită, din care orașul fusese exilat de victoria dărâmăturilor. Panouri mari, proclamând Șantier în lucru, pericol de accidentare! împresurau imense spații, încremenite zăbavnic și interziceau trecătorilor accesul dincolo de granițe cenușii din gălămoaze năruite, de morene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vincit! Vântul venind din travers îi dădu, însă, un brânci, pe neașteptate, izbindu-l de un zid de piatră și de cărămidă, a cărui soliditate și asprime o palpă cu mâini înghețate. Tot mai puțin conștient că rafalele crivățului îi surpau rezistența fizică, șubrezindu-i decizia avansării necontenite pe drumul acelor cavaleri cruciați, Vladimir își permise răgazul de recuperare a forțelor. Eșuă în penibila căutare a unui adăpost temporar, undeva, în spatele zidului apărut în cale. Obstacolul acelui zid se contura în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
generozitate frățească. Mă iartă, rogu-te, dacă am făcut ceva ce nu se cuvine, dar tare aș vrea să țin minte cele ce mi-ai dezvăluit și tare aș mai vrea ca înțelesul pravilei voastre strămoșești să nu-mi fie surpat de uitare, care e scrisă minții omului. Spre a mă ajuta la aducere aminte, să-mi dai voie să iau acasă, cu mine și în Lumea mea, pe una din aceste nemaivăzute și mândre flori ale Tărâmului vostru, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atât securitatea teritorială, cât și cea economică. Statutul prezentat de el pare pur și simplu un rai pentru contrabandiști, teroriști și alte elemente ale lumii interlope. Dacă acest stat va fi bine apărat din exterior, din interior el se va surpa încet, dar sigur. Statutul de neutralitate sau neutralism, conform părerilor unor politologi, este în general specific unor state tinere. Argumentul este destul de simplu: statele care au scăpat de sub o formă anumită de colonialism, spre a-și conserva suveranitatea și independența
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu ereticii, tot astfel privim cu nepăsare daca o parte a concetățenilor noștri se crede în taină poporul ales al lui Dumnezeu. Dar când această prezumpțiune de rasă iese în piață, când jidovismul pretinde chiar recunoașterea naționalității sale, atunci se surpă terenul de drept pe care se bazează emanciparea. Pentru îndeplinirea acestor dorințe nu există decât un singur mijloc: emigrarea, fondarea unui stat jidovesc undeva în străinătate, care apoi să vază de-și va câștiga recunoașterea celorlalte națiuni. Pe pământ german
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]