1,195 matches
-
tulburătoare atmosfere imaginabile. În proza terorii propriu-zisă, de orice natură ar fi aceasta, atmosfera este relaționată în mod obligatoriu cu elementele care coagulează suspansul și, implicit, credibilitatea țesăturii narative în psihicul lectorului. Există, așadar, două chipuri distincte de fundamentare a suspansului epic: edificarea stării de tensiune grație unui crescendo al intrigii, cum procedează Joseph Sheridan Le Fanu, sau bulversarea completă a cititorului prin plonjarea narativă în nefamiliar sau chiar în alteritatea deplină încă din expozițiune, cum procedează Edgar Allan Poe. Corelativ
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al lui Richardson nu mai era suficient: trebuia să apară un suflu nou. Opera lui Walpole, imperfectă și chiar tezistă pe alocuri, cum ni se înfățișează astăzi, a provocat un adevărat orgasm mimetic în epocă, deschizând perspective nebănuite în practica suspansului. Dacă, la vremea respectivă, un coif gigantic prăvălit din cer care strivește un băiat sau o statuie cu nasul plin de sânge erau detalii terifiante, două secole și jumătate mai târziu, asemenea detalii puțin plauzibile n-ar mai înspăimânta pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cunoscuții se arată sceptici (19 iulie): "Multe persoane cărora le-am povestit aventura m-au luat peste picior". Supranaturalul pare îndepărtat pe insula Grenouillère; de aceea și refrenul (21 iulie): Într-adevăr, totul depinde de loc și de mediu". Construcția suspansului epic se face în doi timpi (eroul repetă plecările și sosirile), tocmai pentru a bulversa calmul lectorului și pentru a introduce în narațiune, cu luciditate maniacală, detaliile nevrozei recurente. Mai mult, a doua întoarcere acasă pare mai promițătoare, dar cititorul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
om, când în elefant, când în șerpe [...]". Monstruoasa creatură ivită la capătul complexei metamorfoze antropo-elefantino-ofiomorfă se dovedește a fi, într-un anticlimax ironic, un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Intransigent, Cornel Regman constată că asemenea narațiuni "își găsesc justificarea de a fi în neobișnuitul întâmplărilor și prea puțin în surprinderea liniilor unor temperamente" (2001: 39). Oricum ar sta lucrurile, proza pusă în discuție de mine are, cum se spune, suspans. În spațiul sadovenian al unei crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
roman cu intrigă metempsihotic-erotică, Adam și Eva (1925), considerat de G. Călinescu, într-un acces de plictis aproximativ, "un fel de poem metafizic" (1982: 735). Narațiunea are substrat filosofic-sentimental, însă eșafodajul, complex până la obositor, nu rezistă la o nouă lectură, suspansul fiind subminat de previzibilitatea geometriei actanțiale și de tezismul irespirabil al intrigii. Un exemplu în acest sens: toate cele șapte capitole poartă numele femeilor în care se incarnează "Eva", cea sortită să împlinească iubirea adamică. Cuplul de îndrăgostiți Toma Novac-Ileana
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lumea țărănească și nu numai exponentul acesteia" (1986: 28-29). Practic, bucățile nu ilustrează prin nimic terifiantul narativ: excepția de la regulă este constituită de Copil schimbat, având în centru un scenariu de magie populară, nu lipsit de o certă notă de suspans epic. Este, după mine, segmentul cel mai rezistent și mai valoros din opera scriitorului ardelean. Subiectul este simplu, ca în proza lui Agârbiceanu 63: un mocan de pe Mureș, tată al unui copil întârziat mintal, crede despre fiul său că a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Pentru a se atinge pragul terorii, trebuie respectate anumite convenții diegetice, condiționate, în egală măsură, de perspectiva naratorului față de evenimentele prezentate și de atmosfera pe fundalul căreia se țese intriga nuvelei sau a romanului. În natura acestor convenții rezidă formula suspansului epic. Din perspectiva receptorului, seducția livrescă exercitată de textele de orientare realistă sau naturalistă se datorează tocmai tușelor veridice alese de naratori. Teroarea astfel generată se evidențiază prin posibilul transfer de la personaj la lector: ultimul simte, prin capilarele afective, că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tocmai tușelor veridice alese de naratori. Teroarea astfel generată se evidențiază prin posibilul transfer de la personaj la lector: ultimul simte, prin capilarele afective, că evenimentele petrecute în operă i s-ar putea întâmpla chiar lui. Includerea spectatorului în spectacol garantează suspansul epic. Dintre prozele care subîntind acest tipar diegetic al terorii, m-am oprit asupra a trei opere, semnate, în ordine, de Constantin Negruzzi, de I.L. Caragiale și de Gala Galaction. 2.2.1. Sadismul istoric. Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
deprinderi urâte. Dat afară de hangiu, Gheorghe, simțindu-se nedreptățit, amenință să se răzbune și-și roagă, ironic, stăpânul evreu să-l aștepte în noaptea de Paști, ca să ciocnească ouă roșii împreună. Naratorul prezintă în continuare, conform unei insolite rețete a suspansului (menționez că la fel procedează numeroși maeștri occidentali), topografia hanului. Se poate observa decorul cvasi-gotic al dramei, însă goticul caragialian posedă o factură specială, fiind transplantat, cu toate elementele specifice, într-un cadru răsăritean: "Valea Podenilor este o văgăună închisă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
puțină imaginație, am putea afirma că două alte nuvele, Copca-Rădvanului și În pădurea Cotoșmanei, evidențiază elemente tipice straniului și chiar grotescului narativ, însă, în cazul acestora, conflictul se rezolvă mult prea rapid, intriga fiind, astfel, deposedată de o progresie a suspansului, ingredient sine qua non în închegarea terifiantului diegetic. Prima dintre acestea, nuvela La Vulturi! (1912), a intrat, din rațiuni estetice deformatoare și degrabă generatoare de entuziasm patriotic, în manualele școlare comuniste, astfel că generații întregi de elevi au ajuns să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș". Vitregia elementelor este, dacă luăm în calcul și prezentarea cadrului de un gotic răsăritean în mai vechea nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul parcă era pustiu", mai ales fiindcă "a-nceput ninsoare mărunțică și deasă, și s-a pornit crivățul s-o vârtejească", doi călători misterioși bat în poarta hanului. Sosirea lor are, din nou, valența unui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
materialitatea spectrului din A Tale of an Empty House de E.F. Benson) și Frigul. Dacă am ales în favoarea celui de-al treilea text a fost numai pentru că ultimul este o nuvelă impecabil lucrată artistic, cu o gradare abia sugerată a suspansului și cu un final dintre cele mai reușite. Nuvela, publicată, inițial, în revista bucureșteană Gândirea, în 1927, are la bază un fapt real. (Mihăescu nu este, totuși, singurul autor de proză terifiantă din literatura română care pornește de la date biografice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și românești, excluzând intriga mecanică polițistă și având un fond psihologic serios, nu mai puțin interesant" (1972: 158). Nuvela este divizată în patru părți, inegale ca întindere, dar bine imbricate unele în altele. Trebuie remarcat instinctul de dozare perfectă a suspansului narativ din partea lui Philippide, fiindcă diegeza nu ne proiectează fără somație in medias res, ci pregătește cu minuțiozitate declanșarea teribilei încatenări de fapte. Partea I descrie, în tușe perfect autonomizate realist, înmormântarea lui Manole Brumă. Moartea bătrânului și solitarului profesor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o ocniță ivită sub deal...". Teribila aventură nu se încheie aici; flăcăul aude "un nechezat de cal, un ropot de copite și un țipăt de femeie", ultima asaltată de o ursoaică. Micul episod cinegetic nu este lipsit nici el de suspans: "namila venea prăpăstioasă, întărâtată și de rană, și de larma crescândă a unui corn și a unor câini de vânătoare". Stoicea are prezență de spirit și reușește să răpună fiara: el "făcu vânt copilei în scorbura de var [...], așteptă dihania
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
câteva, sper, vor putea fi grupate sub genericul terorii diegetice. * * * Desigur, evoluția prozei terorii în literatura română nu se va opri aici. În anii care vor urma, sub presiunea unui gust public din ce în ce mai cosmopolit și cu o apetență clară pentru suspans narativ, vor apărea noi nuvele și romane care vor intra sub incidența temei discutate. Deocamdată însă, acestea sunt, în opinia mea, cele mai importante opere circumscrise prezentului subiect. Concluzie Am străbătut împreună drumurile sinuoase, dar, în ceea ce mă privește, seducătoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pregătea să înfrunte un univers viril, populat de eroi maturi, puternici și curajoși, astfel că, pentru exorcizarea acestei frici, am fost silit să mă mobilizez exemplar, prin lecturarea de cărți și prin vizionarea de filme terifiante. Paradoxal, cotele înalte ale suspansului narativ și vizual nu numai că au eliminat orice urmă de nyctofobie, dar au și sădit semințele plăcerii estetice în solul atât de puțin promițător al tenebrelor. Destinul acesta seamănă, într-o măsură semnificativă, cu cel al scriitoarei Edith Wharton
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un act crud, un ritual sângeros, la care fac aluzie atât difuza lumină roșiatică sau diferitele elemente decorative cu același cromatism, cât și explicația "vitalistă" a sacerdotului. Este aici și un supralicitat efect macabru, menit să confere întâlnirilor ceva din suspansul și teatralitatea unei mese negre. Oricum, oficiantul misterelor se vrea adorat în chip total, asemeni unei divinități păgâne căreia i se aduc sacrificii. Masca lui Dante deschide pentru neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-uri, lanțuri narative. Nu era doar povestea unei singure persoane, de la cap la coadă, o simplă cronologie rezultată din evoluția unei singure acțiuni, ci erau mai multe planuri paralele. Cum să împletești aceste acțiuni, în așa fel încât să păstrezi suspansul timp de 90 de minute și să ajungi la o rezolvare? La început am încercat să urmez structura pe care mi-o imaginam că o cere filmul. Dar mi-am dat seama că nu funcționează și atunci am hotărât, doar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
simplu și clar. Începem cu sfârșitul La începutul primului raport, referat, etc. începem cu sfârșitul! Nu ar trebui să fim surprinși dacă seamănă cu scopul pe care l-am declarat. În majoritatea materialelor pe care le citim suntem ținuți în suspans până la ultimul paragraf. Acest procedeu scoate în evidență misterul, însă reprezintă o imensă pierdere de timp pentru cei care scriu, vorbesc, citesc sau ascultă. Avantajul prezentat de această metodă este că ne scutește de povara răbdării și ne pune imediat
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
catalogul Actes Sud va apărea semestrial. [P2] Această ediție este cea pentru primăvară, [P2'] viitoarea va fi pentru toamnă. Plasat în poziție de cataforă, segmentul "Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție" introduce, din punctul de vedere al destinatarului, un suspans interpretativ rezolvat prin apariția substantivului și a substituirilor care amintesc anaforic o informație deja validată. Din această cauză, modalitatea de articulare a propozițiilor se aseamănă cu ceea ce Școala de la Praga numește progresie "cu temă constantă": P1: P2: P2': T1 T2
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
aceea cu cât ascultătorul e mai reticent în a crede cele relatate, cu atât povestitorul e mai încrâncenat în a îngroșa literele vorbelor sale. Eroul nu își organizează discursul regizând tensiunea și urmărind permanent stimularea interesului ascultătorului asemenea comisului Ioniță. Suspansul e amplificat de gravitatea întâmplărilor și de limbajul în care sunt prezentate. Nu e aici loc de zâmbetul sub mustață ori de ironia verbală a conului Fănică. Confruntarea cu straniul, miraculosul sau supranaturalul îl găsește pe Tașcă pregătit ca pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
principiul extremismului stimulilor. Atunci când vrem să ne bucurăm de lectură, piese de teatru, filme sau muzică, ne supunem automat acestei proceduri. Este însăși esența a ceea ce numim dramatizare. Activitățile zilnice, executate așa cum se petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele au nevoie să fie exagerate. Principiul extremismului stimulilor acționează pentru a ne asigura că detaliile irelevante sunt eliminate, iar cele importante sunt intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ceea ce numește "povestirea dramatică", Pierre Guiraud insistă asupra eterogenității textuale și afirmă, în propria-i manieră, incompatibilitatea stilistică fundamentală dintre dramă și povestire: "Aceasta din urmă, într-adevăr, în măsura în care postulează o separare dintre timpul narat și timpul narațiunii, lasă în suspans timpul dramatic și rupe firul acțiunii" (1969: 152). În aceeași măsură în care descrierea poate să reprezinte un obstacol pentru progresia narativă, în genul romanesc, caracterul monologal al povestirii vine să rupă ritmul înlănțuirilor dintre replici. Această lege a economiei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lase un rînd, pe unde să nu fi trecut unde să nu-și fi pus amprenta în împletitura firului, cît și în țesătura întreagă? De unde și propria definiție a pînzei creată pe dată: NIMIC ALTCEVA DECÎT SALIVĂ PROPOZIȚII LĂSATE ÎN SUSPANS DAR AUTENTIC 1 ȚESUTE UNDE STAU CU RĂBDARE FĂRĂ NICI UN ALT PRETEXT DECÎT CEL AL APETITULUI MEU PENTRU CITITORI. Datorită acestor spuse, așadar, întocmai după chipul și asemănarea lui, trebuie să urzesc fraze destul de îndrăznețe care să fie parte din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]