981 matches
-
Conform unei definiții recente, Casa Islamului reprezenta zona în care religia islamică era practicată și protejată de un conducător musulman. Locuitorii acestei Case erau formați din musulmani și supușii nemusulmani ( dhimmî). Mai exista o sintagma care desemna teritoriile aflate sub suzeranitatea sultanului, atât statele tributare cât și cele ce erau administrate direct de acesta, si anume: Memalik-i mahrusa - „Țările bine păzite”. Casă războiului îngloba teritoriile în care nu era urmat seri at-ul, adică teritoriile ce nu se aflau sub dominația
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
care a fost hirotonisit ca preot sub numele sârbizat de Iovul Iminovici, în conformitate cu uzul limbii slavone al cancelariei mitropoliei de la Carloviț. Din cauza războiului ruso-austriaco-turc din 1735-1739, în urma căruia Banatul și alte regiuni, abia cucerite de la turci în 1716-1718, reintrau sub suzeranitate turcă, și în urma apelului episcopului Inocențiu Micu-Klein către românii de pretutindeni de a se stabili la Blaj, preotul Iovul Iminovici pleacă din Banat spre Blaj pe la 1738-1740, beneficiind de libertăți cetățenești, lot agricol contra unei taxe, învățământ gratuit în limba
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Evul Mediu Dezvoltat, după apariția țărilor române medievale, Basarabia era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca Bugeac). În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean al Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare) prin Pacea de la București din 1812, teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și al Isabellei Jagiełło, fiica regelui polonez Sigismund I (1506 - 1548). Prin hotărârea Dietei de la Debrețin din 18 octombrie 1541, reprezentanții celor trei națiuni privilegiate ale Transilvaniei i-au jurat credință lui Ioan Sigismund, descendentul dinastiei Zápolya, și au recunoscut suzeranitatea Înaltei Porți asupra Transilvaniei. Acest acord, urmat de alte hotărâri ale Dietei, a pus bazele Principatului Transilvaniei. Primul principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund (1542-1571). În 1541, Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
În general românii din sudul Transilvaniei, Banat și sudul Crișanei au rămas în majoritate fideli Bisericii Ortodoxe, în timp ce mare parte a românilor din regiunile nordice ale Crișanei, Transilvaniei și din Maramureș au acceptat unirea cu Roma. După eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turcească, Curtea de la Viena a decis repopularea unor ținuturi a căror populație se rărise mult în cei aproximativ 150 de ani trecuți după 1526. În regiunile Satu Mare și Banat au fost aduși coloniști șvabi și au fost admiși în Ardeal
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
de la Grunwald (1410) și, ulterior, în Războiul de Treisprezece Ani. Conform celui de-al doilea tratat de la Toruń, 1466, ei au trebuit să cedeze partea occidentală a teritoriului Coroanei Poloneze (teritorii mai târziu cunoscute ca Prusia Regală) și au acceptat suzeranitatea polono-lituaniană asupra restului teritoriului lor (Prusia Ducală). În această perioadă, Polonia a devenit țara cu cea mai mare populație evreiască a Europei, datorită unor edicte regale emise în secolul XIII, care au garantat siguranța și libertatea religioasă evreilor. Acestea au
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
În spațiul românesc, revoluția s-a desfășurat în condițiile în care multe părți ale României și Moldovei de azi se aflau sub stăpânire străină: Transilvania și Bucovina erau stăpânite de habsburgi, Moldova era sub protectoratul rusesc, iar Muntenia era sub suzeranitatea otomană. Obiectul revoluției a fost social,politic și național. În Țara Românească, acțiunile revoluționarilor au dus la multiple manifestări. Revenit de la Paris, Nicolae Bălcescu a reprezentat unul dintre semnalele izbucnirii mișcării, alături de societatea secretă "Frăția". S-a format un comitet
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Rus, învins de Imperiul Otoman, sprijinit de Imperiul Francez, Imperiul Britanic și regatul Sardiniei, a oferit un context internațional favorabil unirii principatelor. În Conferința de pace de la Paris din 18/30 martie 1856, în urmă deciziilor, Principatele Române rămâneau sub suzeranitate otomană, dar beneficiau de protecția colectivă a marilor puteri. S-a stabilit organizarea unor alegeri prin intermediul unor adunări consultative ad-hoc , pentru fiecare principat ce se putea pronunță pentru organizarea viitoare. Pentru a-și coordona acțiunile, a fost creat un Comitet
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
erau deasemenea multinaționale, „Vlahii” fiind doar una din componentele populației acestor state. Marile Puteri vecine Țărilor Române: Regatul Ungariei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman au exercitat presiuni asupra domnitorilor români pentru a-și impune stăpânirea politică. Au pretins drepturi de suzeranitate asupra domnitorilor, pe care îi considerau vasali. Relațiile suzerano-vasalice erau stabilite pe baza tradiției și pe baza puterii politice și militare. Titlurile înalte de regi, duci sau împărați trebuiau recunoscute nu doar de supușii din interior, ci și de conducătorii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Române s-au aflat în punctul de întâlnire a sferelor de influență a celor trei mari puteri ce și-au disputat dominația în regiune. Domnitorii au echilibrat pretențiile suzerane ale acestora, asigurându-și o durată mare a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
celor trei mari puteri ce și-au disputat dominația în regiune. Domnitorii au echilibrat pretențiile suzerane ale acestora, asigurându-și o durată mare a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu pierde domnia și țara. Soluția de compromis a fost benefică românilor, care au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
se duceau delegații să depună omagiul în locul domnitorului). Regele trebuia să-și apere vasalul, sub forma unei intervenții militare, fie diplomatice, să-i asigure garda personală permanentă. Se încheiau alianțe antiotomane în anumite forme, de vasaliate. Dacă domnitorii nu recunoșteau suzeranitatea regilor maghiari erau catalogați ca necredincioși, trădători și răzvrătitori, erau acuzați de complot, de încălcarea credinței și regii considerau că aveau dreptul de-ai înlătura sau pedepsi. Din pespectiva poloneză, vasalitatea Moldovei de exemplu, era recunoscută pe plan internațional prin
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau drept de apel la scaunul de judecată al regelui, suzeranitatea nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
practicarea comerțului fără restricții vamale între Ialomița și Siret. Cuceririle sudului Moldovei au deschis drum comercial către gurile Dunării, unde se aflau centrele comerciale genoveze. Privilegiile au fost însă anulate de domnitori în anii următori, intrând într-o perioada de suzeranitate maghiară. Odată cu moartea lui Nicolae Alexandru la 16 noiembrie 1364, a urcat fiul său la tron, Vladislav I Vlaicu. A consolidat legăturile cu patriarhia din Constantinopol, înființând a doua mitropolie, în Oltenia. A luat o serie de măsuri care au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
problema Vidinului, atacându-l în iarnă următoare, profitând că Dunărea era înghețată. În 1369 s-a ajuns la un compromis, fiind restaurat țarul Stracimir în Bulgaria de la Vidin, cu garanția domnitorului român și a lui Dobrotici al Dobrogei. A recunoscut suzeranitatea maghiară și a primit banatul de Severin și ducatele Făgărașului și al Almașului din sudul Transilvaniei. Între timp, apăruse o nouă putere militară, o nouă forță cu care românii vor avea de furcă în secolele următoare-Otomanii.În 1369 s-a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt. După moartea lui Ludovic, izbucnește o altă criză politică în Ungaria. Ceea ce i-a permis noului domnitor să ocupe Banatul Severinului fără să recunoască suzeranitatea reginelor Ungariei. Fiu al fostului domnitor Radu și fratele lui Dan I , Mircea cel Bătrân a stăpânit un vast teritoriu, pe care îl organiza, după principiul centralizării, sub autoritatea domniei stabilite în cetatea Argeșului. S-a autoproclamat "" Io (titlul medieval
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
apropierea cu regele Poloniei cu care a încheiat un acord în 1389 pe poziții egale, prin care se promitea un sprijin reciproc împotriva dușmanului comun. Determinat de succesele Imperiului Otoman, și-a reorientat politică externă. Pentru a contracara pretentile de suzeranitate ale regatului maghiar, a continuat politică de autonomie. Însă, regele Poloniei, Vladislav al II-lea al Poloniei și regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, au ridicat pretenții reciproce asupra coroanei , ambii moștenitori ai lui Ludovic. Și-a dorit să-și extinsă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Cluj. După ce s-a întors în Transilvania, voievodul Stibor a mobilizat o nouă oaste cu care a intrat în Țară Românească în iarnă 1396-1397,capturandu-l pe Vlad Uzurpatorul și înscăunându-l pe Mircea. În acest context, Mircea a acceptat suzeranitatea regelui maghiar. Cu ocazia dietei de la Timișoara, regele maghiar a organizat armata, a constituit un sistem de state tampon între regatul Ungariei și Imperiul Otoman, Serbia și Bosnia, pentru a stopa atacurile otomanilor în timp ce își mobiliza armata maghiară. Fidelitatea principilor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
absolută a Țării Românești. Însă, pacea a fost încheiată printr-un tratat la Lublin în 1412 între regele maghiar și cel polon. Astfel, Țară Românească a rămas sub sfera de influență maghiară, Mircea fiind trădat de regele polon. Mircea recunoaște suzeranitatea și primește cetatea Bran și confirmarea privilegiilor comerciale ale brașovenilor. În Moldova a fost instaurat un "condominium", prin care domnitorul Moldove era obligat să participe la campaniile antiotomane. În anii 1415-1416, când se desfășurau tratate de armistițiu cu noul sultan
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Albă. A murit la 1 ianuarie 1432 după ce s-a îmbolnăvit în timpul luptelor dintre Polonia și Ungaria. În 1448, Ioan de Hunedoara l-a înscăunat pe Bogdan al II-lea, devenind suzeranul ambelor țări românești. Polonia a revendicat dreptul de suzeranitate asupra Moldovei, și într-o expediție din 1451, a încercat să-l înlăture pe Bogdan. Dar acesta i-a învins. A fost însă asasinat de un alt pretendent, Petru Aron. În timpul domniei sale, a acceptat să plătească tribut turcilor. Fiu al
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cetatea Romanului, iar pe frontieră estică, a ridicat Soroca și Orhei. A stabilit relații externe, care să asigure independența și suveranitatea țării. A încheiat la 4 aprilie 1459 o convenție cu regele polonez, Cazimir IV Iagello, prin care îi recunoștea suzeranitatea și îi lasă cetatea Hotin sub stăpânire. Un an mai târziu, a reînnoit și privilegiul comercial de care se bucurau negustorii polonezi din Liov pentru comerțul cu Moldova. S-a îndepărtat de Ungaria și Țară Românească. A încercat să cucerească
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-se. Este ulterior ucis la Liov în 1582. După ce turcii au cucerit Belgradul în 1521, aceștia aveau o largă deschidere spre Europa. După Bătălia de la Mohacs din 1526, Ungaria nu a fost transofrmata în pașalâc, ci într-un stat supus suzeranității otomane. Ambii pretendenți, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cetatea Giurgiului a fost ocupată, obținând prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii, astfel, a acceptat tratative cu Poartă, încheindu-se pacea, în schimbul acceptării suzeranității otomane și plata tributului, iar sultanul îi recunoștea domnia pe durata vieții. Pe 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Casa de Habsburg. S-a anulat tratatul cu Bahtory. Chiar și înalta Poartă a ripostat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și de împăratul bizantin. În 1359 a fost fondată mitropolia Ungrovlahiei, dependență de patriarhie, iar ierarhii erau numiți de această. Abia din secolul XV erau aleși mitropoliții dintre autohtoni. În 1370, când Vladislav-Vlaicu stăpânea Banatul de Severin, după ce a recunoscut suzeranitatea maghiară, a fost înființată a două mitropolie la Severin. Primul mitropolit a fost Antim, iar succesorul sau, Athanasie. Mitropolia Severinului avea jurisdicție în Oltenia și în Severin și era subordonată celei de la Argeș. Au fost fondate două mitropolii pentru a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei au fost restrânse. În anul 1584 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]