2,191 matches
-
sunt - te agiută mult. Te ajută, îl corectai eu, continuând să râd. Se înălță cât era de mare. — Te ajută, spuse el, pronunțând j-urile încet și cu grijă, te vor ajuta. Vrei să zici, ăsta, cum îl cheamă, maistrul tâmplar? M-am întâlnit cu el acum câteva zile când am trecut pe acolo ca să văd cum arată spațiul de lucru. Mi-am aruncat masca, ochelarii și mănușile de lucru într-o geantă de pânză veche și ponosită și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
m gonna get you get you get you“3 - ... se auzi amenințarea lui Debbie Harry 4 pe când parcam în spatele teatrului. Sally se înviorase un pic la auzul unui glas de fată. Scosei caseta și o băgai în buzunar. Bez, maistrul tâmplar, stătea sprijinit de perete, lângă ușa ce dădea spre scenă, fumând o țigară pe care și-o făcuse singur, cu ochii mijiți în fâșiile de lumină palidă. Toate bune? ne întrebă cu prietenie în timp ce eu mă avântam afară din mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
tutunul revărsându-se la capăt ca umplutura clătitelor chinezești. Din fericire, am luat testul și am devenit prieteni. Trecând repede peste formalități, nu numai că fusese de acord să-mi rezerve o porțiune vastă, chiar lângă spațiul de lucru al tâmplarilor, unde erau o grămadă de prize, dar mi-a oferit și serviciile omului său bun la toate, un băiețandru deșirat și pătat, ca un patriarh roman care-și împrumută unul dintre servi („Ia-l pe Sextus să-ți aducă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe altarul închinat enervării homofobului de Bill, cel turbat, bătrân și depășit. Dumnezeu știe ce caută el la teatru. L-aș vedea mai degrabă pe post de șef de echipă de vânzări la televizor. Tolănit pe masa de lucru a tâmplarilor, făcea rotocoale de fum și mă fixa, cântărindu-mă. Își pieptănase părul blond pe spate; pomeții și nasul, scoase în relief, atrăgeau și reflectau lumina. Sunt cam dezamăgit, zise el. Când ți-ai dat jos chestia ai de pe cap, credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
el plin de veselie. N-o să mă ia în serios până nu fac și eu măcar zece ani pe aici. Practic, ăsta a fost primul meu loc de muncă, după ce mi-am terminat ucenicia, zise Bez cu mândrie. Ajutorul maistrului tâmplar și am muncit până am ajuns adjunct. Exista și așa ceva pe vremea aia, înainte de reducerea de personal. —Deci Lurch o să-ți ia locul în vreo zece ani, așa-i? întrebai eu. Bez mă privi cu admirație. —Doamne ferește! Doamne apără și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zice tu, sunt sigur, încearcă să se combine cu tine. Sunt foarte bune. — Mulțumesc. Cine știe ce mai face Lurch cu ultima până mâine dimineață, când o să trec pe acolo. Pe el îl încântă toată treaba asta. — Lurch? A, e ajutorul de tâmplar, nu? Mă bate gândul să-i cer lui Bez să mi-l vândă. — Păi, dacă se descurcă atât de bine încât îl lași pe el să ducă greul, în timp ce tu îți petreci după-amiezele în pat, cu mine, sunt întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
din nou să râdă și a încercat să-și deghizeze chicotul printr-un strănut. Următoarea persoană care a trebuit să se prezinte a fost Jim cel mic, dar zdravăn, bărbatul care crezuse că Amanda lucrează pentru The Bill. Jim era tâmplar și se născuse în St. Helens. — Ce minunat, a izbucnit Amanda. Asta e în Caraibe? Jim s-a uitat la ea uluit. —E în Merseyside. Apoi a fost rândul Laurei. Hugo a privit-o cu interes. În afara machiajului gros, Laura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
specializată în cardiologie se mărita cu un oncolog-hematolog. Indiferent ce însemna chestia asta. Cea mai interesantă uniune (ca și într-un scenariu clasic „Uptown Girl“1, și-a spus Alice) era aceea dintre prințesa automobilelor din New Haven și un tâmplar din localitate, fiul unui muncitor constructor și al unei vânzătoare la supermarket. Alice se întreba ce părere aveau despre acest mariaj fioroșii părinți ai miresei, care erau evident niște capete încoronate de pe Coasta de Est. Și, mai cu seamă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
teorie: - Persecutarea bărbatului de către femeie, în căsnicii cucopii mulți, e un fenomen foarte frecvent. Am cunoscut multe cazuri, însă unul, mai cu seamă, îmi este încă proaspăt în minte. Când eram licean ședeam în gazdă pe strada Știrbey-vodă, la un tâmplar, numit Scarlat. Strada asta, care acum e o stradă de lux, a fost, nu mult înainte, teritoriu cu vii. Tăierea bulevardului Elisabeta a atras după sine deschiderea unui cartier nou, prefăcând în orășeni pe niște simpli țărani. Picat de la țară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sine deschiderea unui cartier nou, prefăcând în orășeni pe niște simpli țărani. Picat de la țară de pe undeva, Scarlat a găsit aci pe ultimul vlăstar feminin al unei familii de acestea simple, care deținea o curte mare de tot. Scarlat, fiind tâmplar, și-a făcut spre stradă niște case pasabile, care se văd și acum, și le-a închiriat. Terenul l-a tăiat în două prin altă casă cu prispă, pe care la fel o închiria mai ieftin, cu odaia, la studenți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atâta aminte că avea fața prea rumenă și plină de vinișoare, și ochii aprinși de conjunctivită granuloasă. Avusese copii mulți, pe care însă nu-i vedeam, fiind risipiți, și la care ținea cu fanatism madam, să-i zicem, Scarlat. Bietul tâmplar era persecutat în chipul cel mai groaznic. Mânca numai urzici, timp de o săptămână, în fața odioasei soacre ("cea bătrînă"), care mușca lacom dintr-un cârnat cu usturoi. Uneori, seara nu i se dădea de mâncare. Mi s-a spus chiar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că vezi, acuma, c-o dovedise pe Operă, umbla forțele de producție, cu târnăcoapele belite, să mătrășească și Teatrul Național... Au terminat Teatrul, au trecut la Grădina Botanică. Au culcat Opereta la pământ și i-a arvunit cheresteaua la niște tâmplari. Între timp, niște betoniști vâna ca-n Pampas și împărțise dihăniile de la Circ, prin ogrăzile de la niște cooperatori, care, îmboldiți de foame și de proasta educație, tăiase deja și belise pe niște crocodili și vârâse spaima în inimile la mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oi spune eu și las-o aici. Se face, se face... -La ascultat, a scris, a mai dat pe acolo, la o săptămână avea patalamaua. S-a pus pe treabă. -La chemat pe Matei. Auzise de la femeia lui că e tâmplar. -La întrebat dacă nu voiește să câștige și el un ban. Ăsta, cum să nu vrea? S-au tocmit. Ziua se mărise, când ieșea de la lucrul lui, s-apuca de ciocăneală. Scule se mai găseau pe acasă, ba o rindea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fetele nemăritate. Arăta lung și gălbejit. El fura zmeiele țuicilor și începuse să bea și țuică. Se lăuda că fusese la femei, dar ceilalți nu-l credeau, pentru că prea n-avea de unde. Pe urmă, mai deștept se afla Petre al tâmplarului, care făcuse trei clase primare și știa și Crezul. Ăsta se pricepea să arunce sticloanțele și să facă praștii. Avea un ciorap plin de bile vopsite. Îl purta legat la brâu de curea. Mai era și Ene, știrbul, cu o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
al Măritei și-al lui Matei, aceștia trecuseră pe lângă școală. Se prinsese învățătura de ei ca apa de gâscă. Când fusese vorba să-i dea la meserie părinții, fugiseră. Hoțul de Oprică n-avea prea mare bătaie de cap. Dar tâmplarul îl mai lovea pe-al lui! - Învață și tu, Petre, o treabă! Fă-te, mă, om! Pe-o ureche-i intra, pe alta-i ieșea. -La dus o dată legat la meșterul lui, la Obor. Ăsta avea atelier încăpător, scosese calfe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
priceput, priceput, mulți u pupau mâna. Dar ce-a stat Petre? După o săptămână s-a trezit cu el la ușă! Plângea de i se rupea sufletul lui tat-său. Matei ar fi vrut să-l facă și pe el tâmplar, să învețe meseria lui, că din asta trăise. Fier rău, însă. N-a scos-o la capăt nici cu vorba bună, nici cu bătaia... A rămas Petre golan la poarta lui! Se înhăitase rău și degeaba se căina părintele: - Mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
La rampă îi lua o frică și grăbeau pașii. Unii băteau Grivița, alții trăgeau spre șina Constanței. Se auzeau câinii în fundul gropii. Râpile erau înghețate și jos ședeau haitele, gata să te sfâșie. Colinda începea de la croitor. Trecură și pe la tâmplar, și pe la Stere. Circiuma, plină. Zidarii cântau în prăvălia plină de fum. În case, femeile frământau puni negre. Glasurile copiilor se înfiripară sub geam: Am venit să colindăm, Domn, Domn, să-nălțăm. În circiumă se făcu liniște. Parcă se dădu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care o dansa într-un vals de onoare președintele federației meseriașilor, secretarul sindicatului cooperativelor și câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se umpleau de câini. Erau o ceată: al lui Gogu, al lui Chirică, ai mecanicului, ai lui Stere și d-ăi fără căpătu, ai gunoierilor. Javrele, cât vițeii, nu te-apropiai. În frunte, că mergeau ca la nuntă, grămadă, al tâmplarului, flocos și întunecat, numai colți. Adulmecau gunoaiele și cu nasul tot sub coada cățelelor din jur. Dulăul rotea ochii la ăilalți. Ceata se oprea împrejur. Al lui Chirică, lung ca un castravete și bolîu, moțăia de-a-n picioarele. Al cârciumarului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe cap se înfășurase cu un fișiu negru de mătase. Prin ferestrele deschise ieșea fumul de tămu'e. Feștilele galbene de la capul mortului ardeau încet, picurând ceara pe cearșaful întins sub trupul înțepenit. Pe la nouă, sosi și părintele, o dată cu lucrătorii tâmplari, chemați de Aglaia, să ia măsuri de coșciug. Popa își pusese odăjdiile și deschisese cartea. După aia se învoi cu văduva când să vină pentru slujba de înmormîntare. În timpul ăsta, meșterii măsurară, scriseră pe o hârtie lungimea și lățimea sicriului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întrebarea: cum izbutește forma să modeleze materia? Cum anume devine matricea ei? Conform schemei lui Aristotel, știm că este necesar un al treilea termen, un demiurg, artizanul capabil să le unească și să facă din ele o operă de artă: tîmplarul care cioplește lemnul și îl transformă în masă, sculptorul care toarnă bronzul în statuie, compozitorul care închide sunetul într-o melodie. Acest demiurg este conducătorul. El transformă mulțimea sugestibilă într-o mișcare colectivă, sudată printr-o credință, acționînd în vederea unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care închide sunetul într-o melodie. Acest demiurg este conducătorul. El transformă mulțimea sugestibilă într-o mișcare colectivă, sudată printr-o credință, acționînd în vederea unui scop. El este artistul vieții sociale iar arta sa este guvernarea, la fel cum arta tîmplarului este tîmplăria iar a sculptorului sculptura. El e cel care, croind concretul, anume realitatea vie a masei, o pregătește pentru o idee cu care masa urmează să devină una și aceeași făptură. Secretul artei conducătorului? Întruchipează ideea în fața masei și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
crește în progresie geometrică. Ca să vă faceți o idee precisă, închipuiți-vă cantitatea de pasiune care a putut fi investită într-un Pericle la Atena, într-un Socrate obligat să străbată pe jos piețele pentru a vorbi cu cizmarii, cu tîmplarii, cu pictorii greci, într-un Robespierre la Paris, și comparați-o cu suma pasiunilor care s-au investit într-un Roosevelt adresîndu-se națiunii americane prin intermediul radioului sau într-un de Gaulle, care avea la îndemînă televiziunea pentru a dojeni poporul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Atelierul de tâmplărie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de gândire; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de tâmplar. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de tâmplărie de complexitate medie și avansată din diferite esențe lemnoase. Număr de tineri integrați în activitate: 4. Materiale folosite: lemn de diferite esențe. Produse finite: jucării, accesorii bucătărie, cuiere, rafturi. Atelierul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
n-o să-ți cadă bine dacă fiul tău o să facă parte din acea șleahtă de blestemați! Dar ce caută ei în cimitir? Cine poate să știe? Se-aude că despoaie morții și le fură chiar și coșciugul ca să-l vândă tâmplarului. Fiul meu, știe toată lume, merge la don Terentio și știu că se comportă bine. E cam zburdalnic, ce-i drept, dar nu le are cu răul și cu ticăloșia. Nu-l scăpa din ochi. Iar voi scutiți-mă de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]