955 matches
-
Județului Mureș (în 2009); Titlul de cetățean de onoare al Comunei Ogra, de care aparține satul său natal, Giuluș (2008); alte premii, diplome și recunoașteri fiindu-i acordate de Prefectura și Consiliul județului Alba, de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională „Globalizare, Interculturalitate, Dialog, Identitate Națională” (GIDNI); Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior”, din Reghin; Zilele Bibliotecii Municipale, din Târnăveni; Șezătoarea literară de la Giuluș ș.a. m. d.
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
fiul său Bogdan, alte șase sate de la familia Banffi. În 1502 era cumpărat încă un sat, iar Bogdan va cumpăra vreo 9 așezări, ceea ce înseamnă că Cetatea controla un domeniu de peste 70 de sate. Cetatea de Baltă, cu centru la Târnăveni, avea 40 de sate, în cea mai mare parte locuite de români. Stăpânirea unor domenii întinse în Transilvania, de către un domn moldovean, a unor așezări locuite de români, a avut un rol important pentru menținerea conștiinței de neam. Nu era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domenii întinse în Transilvania, de către un domn moldovean, a unor așezări locuite de români, a avut un rol important pentru menținerea conștiinței de neam. Nu era puțin lucru ca pe cetate să fâlfâie steagul Moldovei, iar în unele localități ca Târnăveni, Bazna și Boian să apară stema Moldovei pe cahle sau sculptată în piatră. Pe domeniul Ciceului, bisericile ortodoxe de la Vad, Ciceu și Mihăești intrau sub stăpânirea domnului, ca și biserica din Feleac, ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a mai precizat că la cei 60 de ani ai săi, mai are speranță că va mai lucra încă 60 de ani.” (Magda Axon - Actualitatea Sucevană, 19 august 1999) Gheorghe Durac - Plăcerea vinului Sculptură lemn, 1993 Durugy Paul Pictor Localitatea Târnăveni Studii: Cofetar Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Duță Jean 1943 Pictor „Culorile folosite în pictură cu „n” tonuri sânt ca mutările la șah, a căror multitudine de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Plastici Mureș, 1977 2004. „A vorbi despre cultură în cazul creației lui Ioan Ițu înseamnă a răsturna sensul termenului întrucât a sculpta presupune a elimina materie inutilă pentru a obține forma. Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-l urmeze oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de piatră, lutul sau lemnul ce așteaptă impasibile dalta sau eboșoarul pentru a prinde viață, pentru sudorul de la Combinatul Chimic din Târnăveni, materia este metalul in incandescență care capătă doar o altă destinație în cel de al doilea 8, al odihnei active. Fără a-și pune in cui armele - aparatul de sudură - după program, artistul imaginează stalagmite de basm și în această
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
aflate în județele Dolj, Hunedoara, Sibiu și Teleorman. De la hidronimul Tîrnava au fost create, prin polarizare, Tîrnava Mare și Tîrnava Mică (afluenții săi), Podișul Tîrnavelor și Subcarpații Tîrnavelor. Legături etimologice cu numele unuia dintre topicele omonime Tîrnava au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Teleorman. De la hidronimul Tîrnava au fost create, prin polarizare, Tîrnava Mare și Tîrnava Mică (afluenții săi), Podișul Tîrnavelor și Subcarpații Tîrnavelor. Legături etimologice cu numele unuia dintre topicele omonime Tîrnava au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Laborator experimental de microchirurgie din țară, din care s-a dezvoltat Secția de microchirurgie. S-au efectuat replantări de membre și segmente de membre, microchirurgia transplantelor tisulare, microchirurgia nervilor periferici, tratamentul limfedemelor prin procedee microchirurgicale [2]. Petru Ignat (n.1930, Târnăveni) este absolvent al Facultății de Medicină Generală din Cluj (1957), doctor în medicină, Timișoara (1968), profesor la Clinica I Chirurgie Timișoara, 1981-1994. Profesor consultant la UMF Timișoara, 1994. Introduce tehnici originale de explorare, ca flebolimfografia selectivă și dinamică ortostatică, arteriografia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, între 1991 și 1996. Director: Eugeniu Nistor, președinte de onoare: Serafim Duicu. Din colegiul onorific vor mai face parte Ion Horea, Cornel Moraru și Laurențiu Ulici. T. continuă o tradiție inaugurată prin gazetele „Românul târnăvean” (1913-1914) de la Diciosânmartin și „Târnava” (1921-1938) din aceeași localitate (organe ale Partidului Național Liberal). Revista își propune „încurajarea tinerelor talente din Târnăveni” (Ion Șeuleanu, Rânduri de întâmpinare), menținerea unui „caracter preponderent cultural” și evitarea oricărei tendințe politice (Răzvan Ducan, De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
mai face parte Ion Horea, Cornel Moraru și Laurențiu Ulici. T. continuă o tradiție inaugurată prin gazetele „Românul târnăvean” (1913-1914) de la Diciosânmartin și „Târnava” (1921-1938) din aceeași localitate (organe ale Partidului Național Liberal). Revista își propune „încurajarea tinerelor talente din Târnăveni” (Ion Șeuleanu, Rânduri de întâmpinare), menținerea unui „caracter preponderent cultural” și evitarea oricărei tendințe politice (Răzvan Ducan, De la „Târnava” de ieri la „Târnava” de azi). Este deschisă mai ales textelor de început ale tinerilor scriitori ardeleni, dar și colaborării celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
1953/5.521, 1954/2.875), Periprava (1964/ 1.500), Periș, Poarta Albă (1954/3.545), Popești-Leordeni, Roșia Montană, Roșia Pipera, Roznov, Salcia (1954/ 1.435, Grădina, Băndoiu, Strâmba, Stoenești, Piatra-Frecăței), Saligny (femei), Sibiu, Simeria (1954/683), Slatina, Spanțov, Tătaru, Târnăveni (1954/198), Toporu, Vlădeni, Zlatna 112. Capacitatea, după o statistică din 1964: Văcărești (4.665), Gherla (4.282), Poarta Albă (3.929), Aiud (2.941), Pitești (2.990), Alba Iulia (2.160), Craiova (1.914), Satu Mare (1.788), Brăila (1
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acesteia, oamenii se ajută bănește între ei în cazul evenimentelor neplăcute: un deces în familie sau moartea unui animal. Acest sistem sătesc de asigurare este denumit asociația comunală. Ideea a avut-o un sătean, după modelul asociațiilor asemănătoare din orașele Târnăveni și Sibiu. Asociația s-a născut în 1998, în urma unei adunări a oamenilor, în fața bufetului din sat. Oamenii au ales atunci o comisie, formată dintr-un președinte și alte patru persoane. Președintele are rolul de a colecta banii, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
valoarea animalului. În mai 2005, asociația avea 120 de contributori pentru decese și 90 pentru animale, în fiecare lună strângându-se o sumă de aproximativ trei milioane de lei vechi. Unii dintre oamenii din sat participă și la asociația din Târnăveni, o asociație mai numeroasă și mai puternică. Opțiunea sătenilor pentru un asemenea sistem de asigurare, în defavoarea unui sistem clasic, este în principal legată de resursele lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș. Regiunea Cohalmului, din fostul județ Târnava Mare, și-a găsit în el un asiduu cercetător, care a cules creații folclorice, a organizat expoziții etnografice și intenționa să consacre zonei o monografie: Sate târnăvene din ținutul Rupea-Cohalm. C. a editat un număr apreciabil de mici colecții, de o mare diversitate tematică. Comentând una dintre ele, poetul Dan Botta afirma că versurile cuprinse aici „sunt numai lirism. Poezie de iubire plină de înduioșare, de sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu, N. Boeriu, Al. Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
și Terasele Dunării. În România, cele 8 regiuni viticole cuprind 37 de podgorii și separat centre viticole mai mici, până la 46 de zone. Regiunile viticole ale României: I. Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei 1.Târnave Blaj Alba, Jidvei, Mediaș Mureș, Târnăveni Mureș, Zagăr Mureș, Valea Nirajului. 2. Alba Alba Iulia Alba, Ighiu Alba. 3. Sebeș-Apold Sebeș și Apold Sibiu. 4. Aiud Aiud Alba, Turda Cluj și Triteni Cluj. 5. Lechința Lechința Bistrița N., Teaca Bistrița N., Bistrița Bistrița N., Batoș Mureș
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
300 ani În localitățile din județul Mureș. Bărbații Își poartă cu mândrie celebrele pălării negre. Gaborii nu constituie un neam cu o meserie anume. Prin dezvoltarea comerțului ambulant, multe comunități de rromi-gabori din Transilvania, cum ar fi cele din Dumbrăveni, Târnăveni, Reghin, Luduș sau Copșa Mică au devenit Înstărite. Unii dintre gabori au participat la fenomenul de dezindustrializare din orașele din Transilvania, unde fabricile au fost demontate și vândute la fier vechi. Unii dintre gabori au ca ocupație tinichigeria și construcția
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a crea și expunerea lor. Gheorghe Durac a mai precizat că la cei 60 de ani ai săi, mai are speranță că va mai lucra încă 60 de ani.” (Magda Axon - Actualitatea Sucevană, 19 august 1999) Durugy Paul Pictor Localitatea Târnăveni Studii: Cofetar Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Duță Jean 1943 Pictor „Culorile folosite în pictură cu „n” tonuri sânt ca mutările la șah, a căror multitudine de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004. „A vorbi despre cultură în cazul creației lui Ioan Ițu înseamnă a răsturna sensul termenului întrucât a sculpta presupune a elimina materie inutilă pentru a obține forma. Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de piatră, lutul sau lemnul ce așteaptă impasibile dalta sau eboșoarul pentru a prinde viață, pentru sudorul de la Combinatul Chimic din Târnăveni, materia este metalul in incandescență care capătă doar o altă destinație în cel de al doilea 8, al odihnei-active. Fără a-și pune in cui armele - aparatul de sudură - după program, artistul imaginează stalagmite de basm și în această situație
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947); activist la Secția Organizatorică a Județenei PMR Târnava Mică (1949). Studii civile: școala profesională de ucenici Târnăveni (1942-1946); Liceul În Tulcea și Constanța (1961-1966); Facultatea de Drept (1970-1975). Stagiu militar: Regimentul 2 Aviație Craiova (noiembrie 1949 - ianuarie 1950). De aici, În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
1960); cursul scurt de perfecționare a pregătirii cadrelor cu funcții de conducere din MAI de la Dumbrăvița (1970). Studii politice: Universitatea politică și de conducere de 3 ani, de pe lângă Comitetul municipal București al PCR (1975-1978). Activitate profesională: ucenic la fabrica Nitrogen Târnăveni Între 1942-1948, unde s-a calificat În meseria de electrician. În septembrie 1948 a fost scos din producție și luat ca activist la Județeana de Partid Târnava Mică - Secția Organizatorică, de unde, În iunie 1949, a fost trecut din nou În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
analize privind activitatea de Poliție Generală a Statului în raza de acțiune a fiecărei unități. Din punct de vedere al organizării polițienești, județul Târnava Mică se afla împărțit între Poliția orașului de reședință Blaj, Comisariatele de Poliție din Dumbrăveni și Târnăveni, respectiv Detașamentele de Poliție de Frontieră din Coroi și Vidrasău. Toate aceste structuri aveau în compunere câte trei birouri: administrativ, ordine (compus din poliție administrativă și poliție judiciară) și poliție de siguranță (alcătuit din trei subdiviziuni: informații și contrainformații; mișcări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]