1,881 matches
-
de comandă NATO și urcă cele trei scări spre holul principal. Pereții erau Împodobiți cu postere ale unor orașe fără nume, care, datorită Înălțimii și uniformității zgârie-norilor lor, trebuiau să fie americane. Acea nație era puternic proclamată și În multele tăblițe care interziceau fumatul și În anunțurile ce acopereau afișierele de pe toți pereții. Podeaua de marmură era singura trăsătură italiană. După cum fusese Îndrumat, Brunetti urcă scările din fața sa, coti la dreapta În capăt și intră În al doilea birou de pe stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pentru pietoni și locul în care căzuse omul, dar și pe urmele de frânare, atât cât se puteau observa pe asfalt, urme lăsate de anvelopele roților blocate. Și, așa cum se procedează în astfel de cazuri, polițiștii au pus mai multe tăblițe indicatoare, care purtau cifre, fotografiind apoi toată zona din unghiuri diferite. Marian Malciu În același timp, medicul finalizase controlul și părea că ajunsese la o concluzie sigură. Comunica ceva polițistului de lângă el, cu voce scăzută. Cu toată liniștea instaurată din
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pe amîndoi fără ca ei să se poată vedea unul pe altul. Nici nu știu de fapt ce așteaptă, ar trebui să meargă împreună la o cafea dar niciunul nu îndrăznește să se miște. Revenind de la masă am agățat de ușă tăblița pe care scrie îNCHIS, niciun intrus, deci, nu riscă să perturbe această scenă. Nu am de gînd nici să aprind lumina, sunt curios să văd cum vor reacționa spre sfîrșitul zilei cînd se va întuneca. Al tău, Bernard 18. ea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
moment dat una dintre potecile pe care o luasem s-a înfundat într-un fel de teren viran năpădit de o vegetație sălbatică, mărăcini și tufe pline de țepi. Un gard de sîrmă ghimpată bloca trecerea, iar undeva, pe o tăbliță, scria teren mILItar. am rămas uluit că acel drum pe care îl parcursesem de atîtea ori în copilărie devenise de nepracticat și în plus ducea la un spațiu interzis. o secundă mai tîrziu mă aflam însă din nou pe strada
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
numai cu două caturi, dar înalte, în gangul căreia intrară. Otilia i se păru lui Felix orientată. Suiră pe o scară cu balustrada de fier forjat și se opriră în fața unei uși mari de la etajul I, pe care o mică tăbliță de email arăta numele simplu: Leonida Pascalopol. Casa, azi ștearsă față de noua arhitectură a capitalei, înfățișa atunci ultimul confort. Ferestrele și încăperile erau înalte, ușile largi și cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pereții erau tapetați
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ditamai oraș elvețian!... - Elvețian, pe dracu, rânji subțirel Ducă-se pe pustii. - Elvețian-elvețian! Să mă rup în figuri dacă te mint, pițipoanco... Că orașul era acolo. Și îl descoperise și cu toate felinarele aprinse... cu toate vitrinele revărsate și toate tăblițele de la străzi, pe care orice prost putea să citească elvețienește... Cu dudui și borfet coconos, care viața întreagă juca tabinet, până ce le apuca amețeala și le bufnea cu sângele pe nas... Cu domnișoare ce stătea neconsolate în dosul la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ura fiecăruia bun-venit, după nume. Majoritatea companiilor nu se deranjează să transmită astfel de salutări comis-voiajorilor. În timp ce semnam În registrul de la recepție, am fost Întâmpinați de un agent de vânzări. În multe companii, el ar fi luat drept un recepționer. Tăblița de pe birou preciza totuși „Departamentul de vânzări”. Femeia din spatele biroului ne-a Întrebat politicos care era scopul vizitei noastre. I-am spus cu cine trebuia să ne Întâlnim, iar ea a dat telefonul de rigoare. În timp ce așteptam să vină persoana
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În zilele ce-au urmat l-a urmărit pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Extrem de familiar pentru Dante Maffìa este ambianța. Imediat după primele pagini, Tommaso este readus pe meleagurile natale calabreze, la Stilo, în mijlocul lumii în care trăise. Cine a citit frumoasele povestiri despre copilăria
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în zilele ce-au urmat, l-a urmărit pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Acasă, când s-a întors de la pășune, l-a luat din scurt. Băiatul nu a negat și, mai mult, dădu pe loc dovadă de tot ce reușise să învețe. Ceru o Biblie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
degrabă când...“ Când rămânea singură, ar fi răspuns, dacă ar fi fost în stare să recunoască. Privirea în gol sugera că, de fapt, nu rămânea singură niciodată. Polițistul se ridică, ea îl urmă spre o altă ușă. Nu era nicio tăbliță cu nume, nici vreo urmă că înainte ar fi existat una, căci, dat fiind că în spatele lor erau celulele, numele nu aveau nicio importanță. — Vreți să rămân cu dumneavoastră ? întrebă polițistul, trebăluind la legătura cu chei. Rada se uită printre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dispărute. Tată-său de asemeni era prezent. În fiecare seară visul era cam același, ca și când memoria s-ar fi oprit la o unică vârstă. Curios, Pomponescu visa că trebuia să se ducă la școală și nu învățase lecția, scria pe tăbliță și pe caiet liniat, lipea Abzibild-uri pe cărți. Obișnuit, îndată ce se deștepta, uita totul. Odată, însă, visul fu așa de clar, încît îl ținu minte, și atunci constată surprins că se fixase într-o vârstă atât de îndepărtată de aceea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Toader sin Bostan, Iftimie sin Munteanul” (deci din Muntenia) etc., și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al doilea În sistemul planetar 4. În sfârșit, pretindea că Soarele și zeul Apollo sunt unul și același lucru, potrivit unei credințe, admise de toți grecii. Dar, am putea spune, aceste speculații, continuă Ammonios, seamănă cu răspunsurile șarlatanilor scrise pe tăblițe magice care se vând prin târguri. Pe cât se pare, Lamprias nu și-a dat seama ce resentimente a stârnit din partea slujitorilor Sanctuarului prin aceste cuvinte. Ceea ce spunea el era total necunoscut celor de la Delfi. Pentru ei, prioritate absolută avea doar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
profet este acela care le potrivește bine»2, căci acela este un bărbat cu mintea Întreagă care ascultă glasul rațiunii ce răsună În sufletul lui și respectă indicațiile prin care șsufletulț Îl conduce spre verosimil. Dimpotrivă, facultatea divinatorie, asemenea unei tăblițe de scris fără semne, (D) lipsită În sine de orice rațiune și Într-un mod inexplicabil șchiar pentru profetț, dar extrem de receptivă la impresiile venite din imaginație și presentimente, ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament, cu atât mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ce susțineau, n-aveau decât vorbe de dispreț pentru credințele În divinație. Atunci iată ce a făcut. A trimis la oracol pentru a spiona, ca și cum ar fi fost vorba de un dușman, pe un libert ce ducea cu sine o tăbliță pecetluită unde era scrisă Întrebarea adresată oracolului și pe care nimeni altul În afară de guvernator nu o cunoștea. (E) Trimisul, după datină, petrecu o noapte În Sanctuar, unde adormi. A doua zi dimineața a povestit ce anume visase 2. În vis
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de obiecte de podoabă au fost descoperite doar două piese: una din fier sub formă de căldărușă și cealaltă din argint. Căldărușa din fier se păstrează destul de prost, doar partea inferioară, lipsindu-i tortița de agățat. Este formată dintr-o tăbliță din fier, sub formă de tub, cu un capăt deschis, iar celălalt închis ca un capac, ceea ce îi dă forma unei căldărușe din fier. A fost descoperită la mormântul de înhumație nr. 19 (Pl. 53/3). Asemenea piese sunt destul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Cu un zdrăngănit de fierăraie, globul acela negru se puse în mișcare, sau poate se mișca mai dinainte și eu nu observasem, cu ochii măriți am văzut prin fața mea defilând anii ce au trecut de la nașterea mea, scrise pe tăblițe albe, cu litere drepte, fără nici o sminteală. Și în centrul acelui glob eram eu iar creierul îmi era plin de copaci morți. Am strigat, dar strigătul meu a sunat a pustiu, nimic nu s-a schimbat, nici rotirea, nici defilarea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
albe, cu litere drepte, fără nici o sminteală. Și în centrul acelui glob eram eu iar creierul îmi era plin de copaci morți. Am strigat, dar strigătul meu a sunat a pustiu, nimic nu s-a schimbat, nici rotirea, nici defilarea tăblițelor acelea, nici rețeaua ceea drăcească. Ultimul copac îmi muri în palme și din momentul acela nu mai știu nimic, un ochi negru s-a închis deasupra mea... Străinul pusese demult lingura pe marginea blidului uitând să mai mănânce, privea cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cadrul, destul de sumbru, al saloanelor cu bănci lungi de brad, cu dulapuri roșii (probabil maron) neîngrijite, vechi, cu mese mari, neacoperite cu nimic, deoarece inventarul nu menționează așa ceva, deși este foarte minuțios în a include și cele mai neînsemnate obiecte (tăblițe cu inscripția secțiilor și a odăilor). Nu știm câte secții, odăi, în general încăperi, avea Ospiciul Golia, dar împrejmuirea de ziduri de cetate a mănăstirii, conservată în stare perfectă și astăzi, cuprinde o curte nu prea întinsă, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stare perfectă și astăzi, cuprinde o curte nu prea întinsă, în orice caz insuficientă pentru a fi spațiul unui ospiciu. Bănuim că evadările bolnavilor din cadrul de cetate (de închisoare) al ospiciului erau provocate tocmai de această claustrare apăsătoare. Cele 11 tăblițe de inscripție ale "secțiilor și odăilor" atestă însă un număr redus de încăperi, mai redus decât la Ospiciul Neamț. "Lampe de tiniche", în număr de 16, precum și "12 stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al ospiciului unde se aflau, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
precare, utilizându-se în acest scop și un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se afla "pendula", "două părechi de călimări" și cele două peceți cu "Insignia ospiciului". La intrarea în ospiciu există o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită a bolnavilor". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". Încercăm să surprindem, astfel, evoluția spitalului de la 1866 până în 1900, pe baza unor informații privind administrația, mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
căile profunde" care își asociase "filozofia, / anatomia și, vai teologia" își caută exaltat arheul; Helada sa e vatra miturilor și a filozofiei (lumea lui Homer, Pythagora, Empedocle); iată-l, de asemenea, zăbovind în Babilon, Ninive și Galaad, oprindu-se lângă "tăblițe hittite", atras de Altamira, de San Pellegrino și Toledo, vizând inserția într-un timp unificat. Îl țin în loc melcul Adeodatus dar și o floare gânditoare "Rosa cogitans". Din "milenii sibiline" răzbat semnale indescifrabile; îi vorbesc Megalopolis, Cetatea scufundată, Cetatea Putreziciunii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vechi străbuni sunt cu atât mai lungi, cu cât corpurile dezgropate se află mai la nord. Lucru pe care nici cei mai înrăiți denigratori ai Republicii Vandana de Nord n-au cum să-l nege! Da, dar în scrierile pe tăblițe dintr-un fel de nailon relevanța acestei dezvoltări sensibil mai pronunțate a indivizilor din nord este motivată, susțin academicienii din Nord, de un grad de civilitate superior datorită folosirii plugului din lemn de esență tare încadrat în fâșii de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trei degete și începe litera de la stânga spre dreapta, o sfătui Adina. Femeia a prins condeiul așa cum o îndemnase învățătoarea dar continuă să repete mișcările de mai înainte. Adina îi luă mâna într-a sa și i-o mișcă pe tăbliță scriind litera de câteva ori. Ai văzut ? Acum fă și dumneata tot așa. Femeia încercă din nou dar nu izbuti. Semnul scris de ea nu semăna nici măcar pe departe cu "i". Era ca o jumătate de za strâmbă, săpată adânc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vechi străbuni sunt cu atât mai lungi, cu cât corpurile dezgropate se află mai la nord. Lucru pe care nici cei mai înrăiți denigratori ai Republicii Vandana de Nord n-au cum să-l nege! Da, dar în scrierile pe tăblițe dintr-un fel de nailon relevanța acestei dezvoltări sensibil mai pronunțate a indivizilor din nord este motivată, susțin academicienii din Nord, de un grad de civilitate superior datorită folosirii plugului din lemn de esență tare încadrat în fâșii de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]