1,130 matches
-
emblemă a noului sistem birocratic. „Ca Doamnă Avocat pledant, târgoveața reprezintă agonia, dar și logica unei noi ordini birocratice în societate.” 319 Nu doar bărbații pot interpreta, ci și femeile, „după cum clar demonstrează târgoveața în felul ei ambiguu de a tălmăci, limba este de fapt androgină sau bisexuală, aparținând și fiind în același timp reprezentativă atît pentru principiul masculin, cât și pentru cel feminin.”320 Meritul ei stă în puterea și abilitatea de a mima discursul patriarhal misogin, cel care aducea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau la sate decât preotul și dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și o colaborare fructuoasă în descoperirea și transcrierea textelor.” 7 și Boccaccio și Chaucer s-au aplecat, cu răbdare și pasiune, asupra unor opere antice sau medievale pe care le-au tradus. Lui Chaucer îi revine meritul de a fi tălmăcit în engleză Romanul Trandafirului, dar și opera lui Boețiu, De consolatione philosophiae. Cei doi scriitori se remarcă mai ales prin felul seducător în care au știut să nareze, sunt niște povestitori înnăscuți, amuzanți, ironici și spirituali. Forța narațiunilor lor uimește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
of The Wife of Bath’s Prologue, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 31, nr. 3, 1997, p. 260. 97 antipapale): „Eu, n-am aflat și n-am cum înțelege/ Ce număr de bărbați e legiuit./ Poți tălmăci și crede felurit.”288 Verbul „a tălmăci” (to gloss) este aici interesant, deoarece se știe că interpretarea Scripturii revenea în exclusivitate Bisericii, mai exact membrilor clerului. Laicii nu aveau dreptul să emită judecăți personale. Femeia Evului Mediu trebuia să ceară
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 31, nr. 3, 1997, p. 260. 97 antipapale): „Eu, n-am aflat și n-am cum înțelege/ Ce număr de bărbați e legiuit./ Poți tălmăci și crede felurit.”288 Verbul „a tălmăci” (to gloss) este aici interesant, deoarece se știe că interpretarea Scripturii revenea în exclusivitate Bisericii, mai exact membrilor clerului. Laicii nu aveau dreptul să emită judecăți personale. Femeia Evului Mediu trebuia să ceară permisiunea pentru a învăța, deoarece bărbații erau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
emblemă a noului sistem birocratic. „Ca Doamnă Avocat pledant, târgoveața reprezintă agonia, dar și logica unei noi ordini birocratice în societate.” 319 Nu doar bărbații pot interpreta, ci și femeile, „după cum clar demonstrează târgoveața în felul ei ambiguu de a tălmăci, limba este de fapt androgină sau bisexuală, aparținând și fiind în același timp reprezentativă atît pentru principiul masculin, cât și pentru cel feminin.”320 Meritul ei stă în puterea și abilitatea de a mima discursul patriarhal misogin, cel care aducea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
responsabilității către altcineva: cărticica "plăcută la vedere, pântecoasă, unsuroasă, durdulie, cenușie, bine împlinită și puțin mucegăită, dar frumos mirositoare, ca un trandafir în floare" a fost descoperită de narator într-un sicriu ascuns "sub stăvilarele râului Vienne" și va fi tălmăcită de el, dar nu oricum, ci "pantagruelizând, adică citind cu paharul în mână minunatele fapte ale lui Pantagruel"253. Descoperirea arborelui genealogic al lui Gargantua alături de simbolurile beției, într-un cavou cu inscripția hic bibitur, trădează înclinația spre causerie pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Gospodăria Matrionei în traducere românească, realizată de Luana Schidu. Perioada 1997-1998 este marcată de apariții importante ale scrierilor lui Soljenițîn în traducere românească: romanul Pavilionul canceroșilor, tradus de Maria Dinescu și Eugen Uricaru, precum și cele trei volume din Arhipelagul GULAG, tălmăcite de Nicolae Iliescu, Ion Covaci și, respectiv, Ion Vasile Șerban. Memorialistica lui Soljenițîn devine cunoscută cititorului român abia în anul 2002, fiind vorba de cele două volume din Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, traduse de Maria Nastasia și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
2002, fiind vorba de cele două volume din Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, traduse de Maria Nastasia și Ion Nastasia. Această apariție este urmată, în 2005, de volumul Ca bobul între pietrele de moară. Însemnări din exil (1974-1978), tălmăcit de Nicolae Vrublevschi. Le datorăm slaviștilor Adriana Nicoară și Leonte Ivanov apariția în anul 2008 în traducere românească a povestirii Mâna dreaptă, al cărei subiect se întemeiază pe aceeași perioadă din viața scriitorului rus care stă și la baza romanului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fusese actor. Ai noștri au toți locuri asigurate. Înseamnă, oare, că nu prea sunt a ctor i ?ʺ (p. 10). Sau : ʺMircea Eliade și-a cicatrizat rana prin erudițieʺ, filozofează Emil Cioran. ʺAdică prin răspunsuri, nu prin întrebăriʺ, i se tălmăcesc vorbele, la care mai vine un adagio : ʺÎn timpul teroarei comuniste, unii scriitori ruși își î ngropau manuscrisele. ʺBine că le-au scris ! ʺ spuneau sărmanii autori. Doamne, ce-o fi răsărit pe acolo?ʺ (p. 13). Și spovedania vieții
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
A. Huiban pe care îl căsătorise cu Nastasia Sion. Legenda își avea realitatea sa într un pergament găsit la 1610 de către un Stăvărache Huiban, descenden t di n străbunul Avram Huiban, al cărui original căzuse în mâna învățătorului, citit și tălmăcit de către un locuitor Necula i Do braniș și care se numea „Uric domnesc”, cu următoarea cuprinder e: „Eu Ștefan Voievod, bojie, domn Moldavschi; cu mila lui Dumnezeu, Eu Ștefan Voievod , Domnul Țării Moldaviei, înștiințăm cu această carte a noastră pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ardeal. Numai el putea vorbi de izvod ul l ui Milescu că era făcut «de pre izvodul elinesc ce se-au fost tipărit la Frangfort» și că «pentru multa pripă a acelui pre puitor care se au grăbit a o tălmăci și a o scrie, aflatusʹa u mu lte greșele și prea mare învăluială”. Nemulțumit de traducerea lui Milescu, Antonie de Moldavița, care ne-a lăsat și alte tălmăciri «de o deosebită frumusețe literară» (N. Drăganu, Codicele pribeagului Gh. Ștefan), a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și învățăturile patristice care sunt parte componentă a Sfintei Tradiții au caracter universal”<footnote Pr. Nicolae Chifăr
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în Însuși Acela de la care avem ceea ce suntem”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a II-a, II, 9, în PSB, vol. 72, p. 210) „Iată − zice Scriptura − Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Grozav mai tălmăcim sentimentele lui Dumnezeu, dacă-L defăimăm spunând că suntem veșnic neglijați, când El dovedește întotdeauna că nu ne părăsește. Prin aceasta a voit să ne arate El că niciodată nu ne părăsește cu dragostea și ocrotirea Sa, fiindcă întotdeauna este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dintre ei nici nu știu să scrie. Ce este o predică nu știe nimeni în toată țara. Popa cântă cântările și psalmii rituali numai din obișnuință, pe lângă popă enoriașii nici nu sunt în stare să înțeleagă bine și nici să tălmăcească cele auzite. Ar vrea și ei să se roage, dar nu știu nici o rugăciune, chiar Tatăl nostru îl știu foarte puțini oameni din toată țara. Ei cad doar în genunchi înaintea icoanelor, dimineața și seara, mari și mici, și în loc de rugăciune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un fel de gândire în mișcare, ca o gândire care își poartă gândirea și se gândește pe sine." 116 "Spațiul mioritic", ca spațiu matrice al unei identități spirituale, a fost conceptualizat de Lucian Blaga, prin intermediul cântecului, înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unei ordini primordiale și universale, în sânul căreia omul își apare lui însuși ca un punct de intersecție a cerului și pământului, a vieții și morții."4 Dihotomia operațională sacru / profan asigură procesualitatea complexului categorial care învestește poetic mitul. Astfel, tălmăcind sensurile ascunse ale vieții tradiționale, mitul, în calitate de categorie poetică, reprezintă o structură operațională de imagini. Ca structură relațională, mitul redimensionează percepția asupra spațiului și a timpului, transformându-le în categorii poetice predicaționale. Sub pecetea prezentului etern, recuperat prin rit, ritual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la un volum la altul, Ion Gheorghe își convertește iubirile în cântec, după cum însuși mărturisește în poemul "Cel dintâi flăcău": "În întreaga noastră seminție/ am fost cel dintâi flăcău statornicit/ pe o iubire fără semeție/ care-n cântece s-a tălmăcit!"/. În 1968, publică volumul " Vine iarba", în care reînvie imaginea lumii sale țărănești. În "Scrisoare neexpediată" descoperim sentimentul dezrădăcinatului aflat în căutarea unui sol prielnic, pentru că întoarcerea acasă ar însemna înfrângerea. Poetul reia o tematică proprie poeziei interbelice, acumulează motive
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de impactul pe care proiectul l-a avut asupra elevilor. Cred că o povestioară din Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea, de Jean-Claude Carrière, li se potrivește: Un om asculta poveștile spuse de un înțelept vestit și vedea că erau tălmăcite când într-un fel, când într-altul. S-a plâns: la ce bun să mai spui povești? Povestașul i-a răspuns: [...] Întrebarea care se pune nu este: "Care e tâlcul poveștii? În câte feluri o pot înțelege? O pot tălmăci
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tălmăcite când într-un fel, când într-altul. S-a plâns: la ce bun să mai spui povești? Povestașul i-a răspuns: [...] Întrebarea care se pune nu este: "Care e tâlcul poveștii? În câte feluri o pot înțelege? O pot tălmăci într-un singur fel?" Întrebarea sună astfel: "Omul căruia îi spun povestea va învăța ceva din ceea ce îi spun?" (Care este tâlcul poveștilor?) Ce fel de elevi s-au jucat cu "măștile" omului și ale lumii? Feed back-ul oferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Dyonisos unde fiecare dintre noi își făcea spectacolul propriu, m-a făcut să mă gândesc că scopul acestei călătorii este de fapt să ne cunoaștem noi cei care trăim de fiecare dată legendele diferit decât alții, pentru că încercăm să le tălmăcim altfel... Am admirat și pătruns în albastrul Mării Egee și am urcat colinele Olimpului în căutarea unei urme de ortodoxie. Am găsit-o nu la mare distanță, la Meteora. Maestrul subtil ne-a oferit toate acestea cu delicatețe și mare generozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai sus, putem înțelege că adevărata comprehensiune, pe care Dilthey o țintește în logica sa hermeneutică, apare abia la nivelul rațiunii (vezi III, 5). Apoi mutatis mutandis și tălmăcind lucrurile în sensul afirmațiilor lui Noica am mai spune că abia spiritul este cel ce "totalizează conștient" respectivele viziuni asupra lumii într-o Weltanschauungslehre. Cu alte cuvinte, abia rațiunea care "dă înțelesuri", și nu doar "cunoștințe", așa cum ne oferă intelectul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a fost cazul, am recurs însă la astfel de nuanțări nu doar din rațiuni stilistice, ci și pentru a sublinia modulațiile unei gândiri subtile, deși cam baroce în exprimare. De altminteri, simpla urmărire a diverselor moduri în care a fost tălmăcit termenul de referință ne oferă o imagine concludentă asupra situației evocate. De pildă, Andrei Marga traduce Wirkungszusammenhang prin "corelația acțiunilor" și seelische Strukturzusammenhang prin "totalitatea structurală sufletească"1. Pe de altă parte, Seelenzusammenhang este echivalat de Virgil Drăghici cu o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]