4,810 matches
-
fereastră, Unică laguna albastră- Spre mântuirea noastră! Autor:Lucian Tătar 29 feb2016 01:16 005 OLHAO/ALGARVE Referință Bibliografica: IPOTEZA / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
IPOTEZĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375633_a_376962]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
IPOTEZĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375633_a_376962]
-
ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, au transversat Dunărea, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să lucreze pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de sol și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și turnau mereu cafea sau ceai din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
specificat - femeie de serviciu la primărie (nu le amintesc numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute mulți ani după consumarea evenimentului. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > RUGĂCIUNEA MAMEI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului RUGĂCIUNEA MAMEI Lucian Tătar Stau fluturi în amiază,pe gândurile mele, Pierdut printre mesteceni,la poala de hotar, Se-ntrec printre cascade ideile din stele, Privesc într-o
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > RUGĂCIUNEA MAMEI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului RUGĂCIUNEA MAMEI Lucian Tătar Stau fluturi în amiază,pe gândurile mele, Pierdut printre mesteceni,la poala de hotar, Se-ntrec printre cascade ideile din stele, Privesc într-o oglindă,ce duce spre-un altar! În sfântă rugăciune ,eu văd pe a mea mama, Vorbind
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
se-adapă din izvor, Pământul ne e casa,mormintele-s doar flori! Pleacă mereu acasă ,cu sufletu-mpăcat, În zi de sărbătoare,o simt mereu aproape, Chiar dacă sunt departe o simt neâncetat, Rugăciunea mamei ,o simt și pește ape! Autor:Lucian Tătar 15 august 2016 23 :59 0057 Olhao/Algarve Referință Bibliografica: RUGĂCIUNEA MAMEI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
acasă ,cu sufletu-mpăcat, În zi de sărbătoare,o simt mereu aproape, Chiar dacă sunt departe o simt neâncetat, Rugăciunea mamei ,o simt și pește ape! Autor:Lucian Tătar 15 august 2016 23 :59 0057 Olhao/Algarve Referință Bibliografica: RUGĂCIUNEA MAMEI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
o simt și pește ape! Autor:Lucian Tătar 15 august 2016 23 :59 0057 Olhao/Algarve Referință Bibliografica: RUGĂCIUNEA MAMEI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
32), așa cum în zilele noastre proprietatea poartă numele celui care o ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât am
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât am vizitat satul: veche, foarte veche această așezare, îmi zise bătrânul: locuită în străvechimi de daci, apoi de tătari urmați de turci, pentru că erau foarte aproape de hotarul bulgăresc de acum, iar Bulgaria era plină de turci, mai puțin tătari la vremea aceea pentru că se așezaseră destul de mulți în zona Constanței și a aeșzărilor apropiate. Satul nostru aparținea județului Durostor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
perioada cât am vizitat satul: veche, foarte veche această așezare, îmi zise bătrânul: locuită în străvechimi de daci, apoi de tătari urmați de turci, pentru că erau foarte aproape de hotarul bulgăresc de acum, iar Bulgaria era plină de turci, mai puțin tătari la vremea aceea pentru că se așezaseră destul de mulți în zona Constanței și a aeșzărilor apropiate. Satul nostru aparținea județului Durostor, atunci când Cadrilaterul era în hotarele României (Manuilă, 1943:226). Românii s-au înțeles bine cu ei, așa suntem noi, cumsecade
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
spre marile orașe ale țării și chiar în străinătate, vin rareori la cei care își duc traiul în satul înfloritor de odinioară. Am constatat o bună conviețuire a sătenilor și nici nu se mai știe care au avut cândva strămoși tătari sau turci, pentru că ei își spun români. Au rămas aceiași iubitori ai locului și muncesc pământul pentru roadele acestuia pe care le împarte copiilor care locuiesc la orașe. Familiile de acum sunt urmașe a refugiaților români ardeleni, odată cu teroarea hortystă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
cei care cunoșteau zidărie, tâmplărie. Meseria ce se căuta la începutul secolului al douăzecilea în acest sat era însă cea de zidar. Aceasta, până când oamenii s-au așezat de-a binelea pe acest pământ românesc, locuit cândva de turcii și tătarii migratori. Din planul locuinței, era nelipsit târnațul , așezat de-a lungul întregii fațade și mărginit adesea de stâlpi. Românii ardeleni au plecat de pe pământurile lor urgisiți de unguri, oameni răi, spuneau bătrânii satului: ne jefuiau și ne omorau în stradă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
să refuze să primească noile documente de identitate erau arestați și... apoi omorâți. Au plecat atunci mulți din Ardeal. Ne-am împrăștiat în lumea satelor românești. Aici, bătrânii mei au găsit așezați, cu totul vreo sută cincizeci de turci și tătari. Cam neglijenți cu pământul. Fumau mult și se așezau, cât era ziua de lungă, în tindă pe perne, cu picioarele încrucișate, turcește. Cultivau tutunul. De la ei ai mei au învățat cum să-l recolteze, când să pună frunzele la uscat
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Sfintei Fecioare Maria, pe 8 Septembrie 2015. A fost sărbătoare, fețe bisericești și primarul și notarul, ehe... lumea bună. Preotul vine din Lipnița... L-am întrerupt, întrebându-l cu multă curiozitate dacă în sat mai sunt familii de turci sau tătari. A zâmbit și mi-a spus: Ei erau comozi, neam de asiatici. Nu mai sunt demult, au plecat la oraș, spre Băneasa. Pământul se ară nu se fumează! Am râs, privind gospodăriile aliniate de-o parte și de alta a
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Interiorul casei se afla în administrarea femeii, care deretica și trebăluia tot timpul cât bărbatul se afla pe câmp, la arat sau în pădurea care domnea peste scorbura dealurilor, între care se așezase vatra satului, nu de români, ci de tătarii și turcii care s-au dorit să fie cât mai aproape de hotarul bulgăresc, devenit pașalâc. Satul, spun bătrânii, datează cam de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe când Cadrilaterul aparținea României, după istoria vechilor traci. Așezarea are farmecul ei, liniștea deplină
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi fostu lăcuit și alții într-însa mai înainte de noi, de unde cetățile țării să cunoscu că-i lucru frâncescu, de au lăcuit oștile Râmului și au iernatu de multe ori, bătându-să uneori cu sțitii sau tătarii, uneori cu Bosna și cu Rumele și la perși trecându. Ce fiindu în calea răotăților și stropșindu oștile, care de multe ori se făcea războaie pre acest loc, cum încă semnile arată, carile le vedem multe pretitindirile: movili mari și
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
carte, că pentru învățătura și a cărții și a vitejii nu li-i preget, nici de trudă, nici de cheltuială, ce încunjură țările de învață, ca să deprinză tinerețile truda și la bătrânețe înțelepciunea, de care au nevoință mai mare..” Despre tătari aflăm următoarele: „... Aicea nu multu vom pomeni de tătari, carei se află că suntu limbă bătrână și din ceput viteji și până astăzi vedem că s-au ținut tot în ce au apucatu. Tartariia sau cumu-i zicu unii Țara Tătărească
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
vitejii nu li-i preget, nici de trudă, nici de cheltuială, ce încunjură țările de învață, ca să deprinză tinerețile truda și la bătrânețe înțelepciunea, de care au nevoință mai mare..” Despre tătari aflăm următoarele: „... Aicea nu multu vom pomeni de tătari, carei se află că suntu limbă bătrână și din ceput viteji și până astăzi vedem că s-au ținut tot în ce au apucatu. Tartariia sau cumu-i zicu unii Țara Tătărească, este împărăție mare, că nu numai ceasta ce este
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
toată de la Asia cu Sțitiia sau Sireca, ce-i zic acum Cataio... Împăratul întăiu au pus de feliul lor pre unul Hanul, ca să fie judecata pre dânsul și acestu nume Han s-au chiematu în toți hanii dipre numele acestuia... Tătarii suntu oameni războinici, suferitori la toate nevoile, nu grijescu de avuție, ci de izbândă și de foame rabdă cu săptămâna. Și unde va să facă oaste de grabu și nu-i locu direptu hrană să să zăbnovească și de o
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
prof.Modest Vișoiu, care a interpretat cântece pe versurile lui Eminescu, Goga și Coșbuc, inclusiv cântece populare. Și-au dat concursul soliștii vocali: Alexandru Țăguran, Ana Pralea, Vasile Micușan, Cornelia Micușan, Elena Loghin, Topan Romică, soliști instrumetiști: Alexandru Petran, Dumitru Tătar, Augustin Teglaș, și la orgă electronică Modest Vișoiu, iar doamna Marina Muntoi a recitat emoționat de frumos poemul”Cheia Bătrânei “, de Titina Nica Țene. Despre Poetul Național au vorbit: Vasile Sfârlea, Ion Benche, Al.Florin Țene, și Aurel Vușcan. În
TRIPTIC LITERAR-ARTISTIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348907_a_350236]
-
doar ajunseseră în raiul comunist înaintea noastră: Cazacul Muhtar Auezov, letonul Villis Latis, armeanul Derenic Demirgian, avarul Rasul Gamzatov, uzbecul Hamza Nijozi, azerul Mirza Ibrahimov, turcmenul Berdi Kerbabaev, belorusul Ianka Kupala , kabardinul Ali Șogențukov, ucraineanul Pavlo Ticina, tadjicul MirzaTursun Zade, tătarul Musa Djalil și, cu celebritate desăvârșită, „akânul” Djambul Djabaev. Dacă o mai punem aici pe Ahmatova care în 1912 are o lirică intimă, apoi oficial apare ca poeta păcii și a glorificării patriei dar cine știe ce nemulțumiri o fac să se
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]