KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

mai ales la persoanele care declarau că nu au încredere în primar și locuiau, preponderent, în sate periferice (cele pe teritoriul cărora nu se află primăria). Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satuluitc "Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului" Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural în cadrul proiectului privind moștenirea culturală (coord. fazei a doua Manuela Stănculescu) și grantul de cercetare pe teme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Participarea locală la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural în cadrul proiectului privind moștenirea culturală (coord. fazei a doua Manuela Stănculescu) și grantul de cercetare pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural în cadrul proiectului privind moștenirea culturală (coord. fazei a doua Manuela Stănculescu) și grantul de cercetare pe teme de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural în cadrul proiectului privind moștenirea culturală (coord. fazei a doua Manuela Stănculescu) și grantul de cercetare pe teme de capital social și antreprenoriat PREM - World Bank

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
antreprenoriat PREM - World Bank (coord. Dumitru Sandu), 1999. Fiecare eșantion de sat a cuprins cel puțin 30 de persoane alese probabilistic. Șase sate au fost selectate din județele Sibiu și Brașov, iar opt sate din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița. Tabelul prezintă în formă simplificată cinci modele de regresie logistică. Semnele 0, + și - se referă la valori b exponențial care, pentru p = 0,05 sunt nesemnificative, semnificativ mai mari de 1 și semnificativ mai mici decât 1. * = predictor neinclus în ecuație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și imaginație în implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de experiență în DEVCOM (vezi caseta 11). 7. Stimularea tuturor celor trei tipuri de participare - dezinteresată, cointeresată și prin identitate grupală (vezi tabelul 1) - este de luat în considerare în optimizarea procesului DEVCOM. Caseta 10tc "Caseta 10" De la facilitare CAR la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre care și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor dominantă, experiența de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională îmi par a fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională îmi par a fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2002, aproximativ 149.000 de persoane erau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. ** Sunt considerate numai satele de peste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de la sat la oraș este redus, deci ocuparea salarială a forței de muncă este diminuată și favorizează propensiunea spre emigrarea în străinătate. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate are variații considerabile în funcție de regiunea istorică (tabelul 8). Numai trei factori favorizanți ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
protestanților sau neoprotestanților, - au o pondere mare de populație de 30-59 ani, - sunt de tip centru de comună și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002tc "Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002" Dincolo de această regularitate generală, pot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002tc "Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002" Dincolo de această regularitate generală, pot fi înregistrate conjuncturi regionale specifice care favorizează sau frânează propensiunea spre plecarea temporară în străinătate: - în sudul țării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Populația rurală de tip modern, cu un nivel ridicat de educație, este asociată în special satelor din nordul Munteniei și din nordul Olteniei. Satele de imigranți sunt specifice Banatului și județelor cu tradiție industrială, precum Constanța, Brașov, Hunedoara și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
nivel ridicat de educație, este asociată în special satelor din nordul Munteniei și din nordul Olteniei. Satele de imigranți sunt specifice Banatului și județelor cu tradiție industrială, precum Constanța, Brașov, Hunedoara și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr de 13.623 sate cu cel puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
satele care au peste 19 locuitori. 345 de sate pentru care nu am dispus de date complete au fost eliminate din analiză. Pentru fiecare dintre satele României, cu peste 19 locuitori, a fost determinat un profil cultural în funcție de indicatorii din tabelul 9. Profilurile respective au fost clasificate automat, prin analiză cluster, în șase tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de maximă favorabilitate pentru dezvoltare, cu mulți tineri și un stoc ridicat de educație școlară. Firesc, acestea au și nivelul general de dezvoltare cel mai ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați pe totalul satelor, cu date ale recensământului populației și locuințelor din 1992

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați pe totalul satelor, cu date ale recensământului populației și locuințelor din 1992 sau din 2002. Mediile pe sat au fost ponderate cu populația satului. * Pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
aparțin. Specificitatea culturală a celor șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]