KorAP: Find »[drukola/base=tactil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...65 >

1,612 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
particularitatea verbelor de a exprima "sincretic" sensuri din mai multe domenii perceptuale; mecanismul asocierilor dintre sensurile "fizice" și sensuri mai abstracte; corelația strictă dintre anumite domenii conceptuale (există corespondențe "fixe" în acest sens - de exemplu, folosirea unui termen din domeniul tactil pentru exprimarea emoțiilor: Sunt atins "sunt impresionat; surprins") de cele spuse de tine sau exprimarea unui proces din zona cognitiv-intelectuală cu verbul a vedea: Văd "înțeleg" că ai dreptate cu tot ce zici etc.), caracterul universal sau mai restrâns al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
categoriei percepției drept o categorie vagă, deschisă, care se poate intersecta cu alte categorii. În acest sens, "împrumutul" unui termen din domeniul perceptual vizual pentru fenomene de natură cognitivă (a vedea cu sensul "a înțelege") sau al termenilor din domeniul tactil pentru a exprima procese din zona afectivității (a atinge cu sensul "a impresiona") se justifică ca urmare a interferenței dintre domeniul experienței de percepție și cel cognitiv/afectiv. Teoria prototipului a fost elaborată în două versiuni: versiunea standard 51 și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de ciocolată în prăjitura asta.' Structura semantică a verbului sentir 'a simți' este reprezentată de autoare, în termenii teoriei claselor de obiecte, prin următoarele trăsături: (a') sentir (N0: hum; N1: évé <phénomène olfactif>) (b') sentir (N0: hum; N1: évé <phénomène tactile>) (c') sentir (N0: hum; N1: évé <phénomène gustatif>), Se arată astfel că verbul sentir selectează două argumente nominale, cu următoarele proprietăți semantice: primul nominal (N0) cu trăsătura [+Uman] și al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
hum; N1: évé <phénomène gustatif>), Se arată astfel că verbul sentir selectează două argumente nominale, cu următoarele proprietăți semantice: primul nominal (N0) cu trăsătura [+Uman] și al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbul transpune o informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30) Am auzit că pleci din țară. 3.2.2. Percepțiile de contact La polul opus percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă și cea gustativă, considerate percepții de contact (engl. contact senses), care presupun apropierea și contactul cu stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care presupun apropierea și contactul cu stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că în limbile indo-europene există o largă corespondență între domeniul percepției tactile și domeniul afectiv; de exemplu, lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că în limbile indo-europene există o largă corespondență între domeniul percepției tactile și domeniul afectiv; de exemplu, lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În varianta reflexivă, în contexte negative și selectând un complement cu referință abstractă, sensul actualizat

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
s-a atins de chimia organică de când a terminat examenele. (34) Abia dacă s-a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
o cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), așezând vederea pe cea mai înaltă poziție: verbul prototipic pentru receptarea vizuală, a vedea, poate dezvolta sensuri din domeniul semantic al receptării auditive, tactile, olfactive sau gustative, dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing > touch > {smell/taste (vedere > auz > atingere > {miros/gust) Ierarhia trebuie interpretată, conform precizării lui Viberg, în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând orice tip de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect direct al verbului a vedea au, în sensul detaliat mai sus, un grad mai mare de generalitate 93 față de constituenții cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența mirosului]. Exprimarea celui de al treilea tip de percepție, denumită aici "percepție tactilă", se realizează diferit: în poziția argumentului intern apar chiar numele postverbale care desemnează senzații fizice. Senzațiile fizice sunt resimțite mai frecvent intern (înțepătură, durere, junghi etc.) și mai rar extern (mâncărime, usturime etc.), însă, pentru că limita intern vs extern este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
etc.) și mai rar extern (mâncărime, usturime etc.), însă, pentru că limita intern vs extern este deseori dificil de stabilit, nu am mai introdus această distincție în analiza de față, considerând că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului". A DESLUȘI tranz. "a distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larmă de zgomote); a auzi". A DISTINGE tranz. "a vedea limpede, lămurit; a observa". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție tactilă A ATINGE tranz. și refl. "a lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață". A DEZMIERDA tranz. "a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase". A

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a putea stabili diagnosticul". A PIPĂI tranz. "a atinge (ușor și repetat) un obiect ori o ființă cu degetele sau cu palma pentru a se încredința că există sau pentru a constata forma, consistența, calitatea etc.; a cerceta, a examina tactil". A SIMȚI tranz. "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate. " Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție olfactivă A ADULMECA tranz. și intranz

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]