2,472 matches
-
văd de tinerețea mea fără să te uit pe tine, măicuța mea, pe care te-am făcut să suferi fără să bănuiesc că nu mai aveai altă speranță decât pe mine." " Nu fi prost, zise ea ferindu-se cu o tandrețe care acum, în celula mea, îmi apasă inima, dacă vrei să știi, atunci te iubeam cel mai mult, fiindcă simțeam că ești plin de viață și simțeam că n-o să sufăr de grijă că n-o să te descurci..." Chiar dacă n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și începui s-o mângâi pe chipul ei în care privirea îi juca rătăcită, ca și când ar fi fost surprinsă, uluită, că după atâția ani și după ce eu însumi trecusem prin atâtea, n-o uitasem și mai aveam pentru ea atâta tandrețe, deși experiența ar fi trebuit să-i spună că semănăm în acele clipe cu flăcăul de la țară care copleșit de dorință îi spune fetei că o s-o ia de nevastă, numai s-o înduplece, sau în orice caz s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apariția. Esența unei solidarități, chiar descompuse, se topește, și gândul eliminărilor reciproce, chiar prin crimă, încolțește, și chiar dacă rar devine fapt împlinit, răcorește sufletul devastat. Și cu toate acestea singurătatea care ne face semne de departe, semne prietenești, ale unei tandreți infinite, nu ne sperie (pe unii îi sperie, fiindcă frumoasa zeiță nu-ți promite nimic care nu există în tine însuți)... ... Totuși, pe lângă impulsul de a începe noua mea carte, simțeam nevoia să mă destind, și nu oricum... Doream eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-o vezi că nu mai e, desigur, o fetiță, dar nici atât de bătrână cum ar face-o o luminăție a giorno sub care uneori și tinerii arată ridați, și să depeni cu ea vechi amintiri, dintre cele care sporesc tandrețea sufletului, topesc asperitățile, nasc dorința unei intensități prezente a clipei, mai încărcată de voluptăți decât îmbrățișările tinerilor care nu au un trecut și nu-i cunosc valoarea... Dar în loc să-i răspund la privire începui să mă ocup de vecina mea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
inocent: unde e tata? Și mama, ce face ea acolo cu omul ăla și nu doarme cu mine? Cum se apăra ea de această nedumerire? Putea ea apoi, în timpul zilei, să mai fie veselă și încrezătoare? Mai putea ea surîde? Tandrețea ei spontană mai putea țîșni? Și să se adreseze cui? Tatăl nu era aproape și venea s-o vadă doar duminica, iar pe mama trebuia s-o vadă cum îi servea acelui om ceaiul, dimineața, cum se gătea apoi să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zisei, ce e prostia asta? Ai șase ani, nu mai ai patru, ești fată mare!" Și o luai în brațe de pe scaun și o pusei pe genunchi, dar corpul ei era țeapăn, expresia de înstrăinare, nu-și mai lipi cu tandrețe capul de obrazul meu. Da, copilul nu mai era cu totul inocent, era clar că simțise nefirescul invitației maică-sii și nu-și putuse exprima prin cuvinte desacordul: îl exprimase însă în felul ei. "Bine atunci, eu am plecat, zisei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se pregătește să cadă de pe un acoperiș." "Ci-ci, mama, protestă Silvia cu tot sufletul din ea, ci ce vină am avut eu?" Amândoi, Matilda și cu mine, ne uitarăm în altă parte, să nu se vadă pe chipul nostru surâsul, tandrețea infinită pe care ne-o stârnea inocența absolută a protestului ei. Clipe de fericire! Și simții o sfâșiere la gândul că s-ar fi putut ca aceste clipe să se repete pentru mine zilnic, dacă am fi rămas toți trei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să le furi fagurii!?" Era, pesemne, ori o glumă, ori adevărat, fiindcă zbanghiul ăsta nu răspunse nimic, se așeză și el jos, ca și când n-ar fi auzit, și puse mâna pe sticlă. "Hai noroc", spuse el deodată cu o intensă tandrețe bărbătească, și numaidecât îl ascultarăm și puserăm toți mâna pe pahare și ciocnirăm... Noroc, sănătate, viață lungă, succes, domnule Petrini, să ne îngropi pe toți, bunicule... să te văd bunic, bolîndule, asta ar fi o performanță pentru tine, care te-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceas....întîmplări din tren, întîmplări de acasă, incolore și idilice, cu caracter universal (cît de mult țineau părinții la ea! da, desigur, Cuore, de Edmondo de Amicis, De la Apenini la Anzi... de-aia avea ea așa, pentru ei, lăudîndu-i, o tandrețe înfofolită și interminabilă...) VI Abia devenii atent când o văzui că se oprește în fața unei porți și apasă pe o sonerie... Aha! te pomenești că mă și duce să-i cunosc pe acești înduioșători părinți... Chiar așa, locuiau într-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
repetat, pe trepte mai joase, fermecător ca și surâsul indescriptibil. Apoi brusc redeveni stupefiată, ca să izbucnească iar. Avea un râs cu o coloratură bogată, e tot ce pot spune. Era o surpriză, ca și surâsul, ceva profund atașant, de o tandrețe turburătoare. "De ce rîzi? o întrebai cu aceeași melancolie. Ce ți se pare caraghios, faptul că a violat o curvă?! Mie, dimpotrivă, mi se pare tragic!" " Nu! izbucni ea din nou. Glasul tău! Poți să mai spui o dată?" Mă arătai mâhnit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și o întîmpinai. Capușonul și umerii îi erau uzi de ploaie. Fără să mă înseninez, ca în fața fetiței mele care ar fi făcut o poznă, îi descheiai șiretul și nasturii; aici ea își ridică bărbia cu eternul gest reflex de tandrețe și abandon al tuturor copiilor care se știu protejați, și își puse mâna pe umărul meu când își scoase unul după altul pantofii, și ei uzi... "Așa de tare a plouat?! o luai la rost (adică de ce iese afară când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spunea ea despre ele nu era lipsit de interes și nu străin de un gând mai adânc, care putea să însemne o retragere, o intenție de a feri de cuvinte ceea ce începuse să trăiască în noi: o prietenie frumoasă, o tandrețe încă fragilă, care trebuia protejată... Dacă era să fie mai mult, să nu grăbim nimic, ba chiar să încetinim cât putem creșterea simțirii noastre, care altfel ar putea deveni turbure (nu avusesem eu un prim gând de gelozie când mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iubeam? Nu, era ceva mai rău, dar nu-mi dădeam seama ce anume. Un instinct adânc îmi spunea că ar trebui să mă opresc aici, că nu puteam trece peste această istorie cu fotografia, că adică totul trebuia retras, și tandrețea și prietenia. Cum să treci peste o asemenea imagine? Să te fotografiezi cu opt bărbați... Nu, deloc, cu nici un chip, nici o fată nu putea să justifice cum ajunsese ea într-o asemenea postură, de obicei ele sânt cel puțin două
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Da, vedeam... Vedeam pentru întîia oară un astfel de spectacol divin și nicicând nu mi-ași fi închipuit că într-o femeie puteau să stea ascunse astfel de comori, de o atât de umilă și în același timp de suverană tandrețe... Îi trăsei un scaun și ea se așeză, șoptind pentru sine, că așa!, adică se bucură că am văzut și am amețit și am ghicit chiar că se va clătina și a fost din partea mea un gest... că i-am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jignești o fetiță!), reproș voit exagerat și în același timp parcă imediat retras, să nu-ți închipui că chiar îți fac această favoare, dar totuși să știi că ești vinovat... "De ce rîzi?", zise surâzând ea însăși cu ironie, a cărui tandrețe întoarsă în interior, spre siguranța de sine că se știa iubită, mă oprea totdeauna să duc cu ea până la capăt o discuție mai gravă. De astă dată însă rezistai, rămăsei mai departe țeapăn întins în pat lângă ea, cu mâinile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei inocenți. "Tataaa, îmi șopti, nu prea copleșită de mângâierile mele, vreau să-ți spun ceva." Aoleo, gândii, ce-o fi vrând să-mi spună? Nu mai știam bine când mă iubea și când nu, acel ci de altădată, semnul tandreței ei infantile și totale, se topise din pronunția ei pentru mine? Dar nu, surpriza veni... "Ci, ci, o auzii spunând, la mulți ani, ta-taaa!" "De ce nu-i răspunzi fetiței?", zise Matilda observîndu-mă cu un ochi cercetător care sticlea de supoziții
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ieri că vrea ceva de la tine... A intrat ca la ea acasă și tu ai acceptat să mă dea pe mine afară... ce e, dragă, nu-i merge bine?" zise cu o voce schimbată, cam brutală și fără urmă de tandrețe, părăsindu-mă și deschizând fereastra, unde uită că îmi pusese atâtea întrebări și rostise atâtea neadevăruri: se învioră trecând la altă stare, fiindcă nu mă ascultă când încercai să-i răspund, "hai să nu mai vorbim despre asta, zise, deși
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se întoarse. Bineînțeles eram supărat că nu găseam nici un truc s-o determin să-mi mărturisească și mai ales să regrete și să promită că n-o să-mi facă și mie ceea ce îi făcea maică-sii; nu-i arătai nici o tandrețe. "Fă-te că nu observi, îmi spuse Suzy la birou. Arată-te doar supărat." "Ce să arăt, chiar sânt se confirmă că nu ține la mine." "Las-o în pace, nu-i acorda atenție. Prefă-te că nu observi nimic
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vibrație a spiritului ("Lasă cititul, Victoraș, că nu e timp de citit..." N-o întrebam de ce n-ar fi, mi-ajungea s-o privesc și să-i văd surâsul... "Mai lasă de citit și generațiilor viitoare", adăuga cu ironia și tandrețea ei ucigătoare). VI Pe la sfirșitul lui ianuarie într-o zi se indignă. "Cum adică, mi se adresă, trece iarna și nu ne ducem și noi doi la Sinaia să schiem puțin?... Da, la Sinaia, aici e plicticos, până urci îți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dragoste nu se uită", îmi lipea cu ocazia asta și o scamă pe suflet, să cred că nici ea n-a încetat să-l iubească pe primul bărbat pe care îl iubise... Totdeauna însă, la sfârșit, surâsul ei, ironie și tandrețe, care nu înceta să mă fascineze, anula sarcasmul acestor ieșiri și aproape că începusem să doresc să se producă cât mai des... postura ei vulgară era de natură pur intelectuală, mima gelozia de acest tip, deși acest sentiment nu era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adăugaseră eșecul în căsătorie și apoi o noua iubire care eșuase în pușcărie? Acum era liberă și venise să-și vadă iubitul și iată cum o primise el! " Bineînțeles, zisei, de astă dată aproape în șoaptă și avui o bruscă tandrețe care mă copleși, o să-mi pară rău. Bineînțeles, repetai, te iubesc și sânt și eu disperat că..." Nu-i spusei de ce sânt disperat, dar gândul mi se formulă totuși în minte... că am devenit străini. Într-o iubire, gândii eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vei primi în mod sigur. Or, eu m-am săturat să primesc lovituri." "Îți repet, zise ea, faci cum vrei. Dar eu nu cred că e bine să iei hotărâri de unul singur." "Ai dreptate, murmurai surprins, și valul de tandrețe pentru ea reveni. Da, repetai, ai dreptate. Nu voi lua hotărâri de unul singur." Se ridică și se pregăti de plecare. Îi ținui mantoul și ea se răsuci apoi și mă îmbrățișă și clipe lungi ne chinuirăm chipurile, lipite strâns
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de la constrângerea colectivă” (ibidem, p. 260). Însă nu descriem oare aici un simplu proces de laicizare? Dacă așa stau lucrurile, atunci nu am făcut, cum remarca Gabriel Tarde, decât „să substituim un cuvânt juridic și rece unui cuvânt plin de tandrețe umană” (Tarde, citat de Bouglé, 1906, p. 262). Nu este Însă deloc așa, iar Bouglé spune foarte clar: „Dacă fraternitatea religioasă știe să oblojească rănile, ea nu Îndrăznește În schimb să sfărâme instrumentul care rănește: dimpotrivă, ea Îi permite să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la adolescență pare că nu-i afectează și chiar doresc. Nu-i afectează atât de tare, însă îi expune foarte mult altor traume. Apoi, lipsurile afective de care este privat în prima parte a copilăriei, când el are nevoie de tandrețea și înțelegerea parentală ce-i oferă securizare și sprijin în dezvoltarea sa psihică, pot duce peste ani la acea carență afectivă ce constituie "golul" pe care se prind și se dezvoltă viitoarele dependențe. Nu este de ajuns să aibă cine
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
-și însușească o serie de manifestări și caracteristici masculine. Astfel, sub infatuarea emancipării, elementul feminin se modifică, alunecând spre polul masculinizării, bravând cu elemente de tipul: ce "femeie-bărbat" este ea... Făcând astfel să se diminueze din atributele feminității, care sunt: tandrețe, afectivitate, dăruire (emisivitate), blândețe, bunătate, maternitate, spiritualitate etc. Pe bărbat, oare, îl atrag calitățile masculine din femeie? Deși o parte din tinerele fete înțeleg feminitatea ca pe un comportament asemănător cu cel al unor pisici în călduri sau în suplimentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]