818 matches
-
în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături ale plantelor, dar și ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat dificultăți în taxonomia linneană de două regnuri. Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă un regn la "Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
de Biosferă a Deltei Dunării (3446 km², dintre care 1145 km² sunt rezervație integrală), care face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
1888), "Craterellus cibarius", (Elias Magnus Fries]] ex Lucien Quélet (1888), "Merulius amethysteus" (Kuntze, 1891), "Alectorolophoides cibarius" (Earle, 1909), "Chanterel cantharellus" (L.) Murrill, 1910), "Cantharellus edulis" (Sacc., 1916), "Cantharellus pallens" (Pilát, 1959) și "Cantharellus cibarius" var. "amethysteus" (Quél.) Cetto, 1987). Aceste taxonomii sunt astăzi (2016) cu toate neglijate. Singura taxonomie valabilă de la denumire până astăzi este acea a lui Elias Magnus Fries din volumul I al lucrării sale "Systema mycologicum", scrisă anul 1821. Buretele galben poate fi confundat în primul rând cu
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
Quélet (1888), "Merulius amethysteus" (Kuntze, 1891), "Alectorolophoides cibarius" (Earle, 1909), "Chanterel cantharellus" (L.) Murrill, 1910), "Cantharellus edulis" (Sacc., 1916), "Cantharellus pallens" (Pilát, 1959) și "Cantharellus cibarius" var. "amethysteus" (Quél.) Cetto, 1987). Aceste taxonomii sunt astăzi (2016) cu toate neglijate. Singura taxonomie valabilă de la denumire până astăzi este acea a lui Elias Magnus Fries din volumul I al lucrării sale "Systema mycologicum", scrisă anul 1821. Buretele galben poate fi confundat în primul rând cu specii de același gen respectiv foarte aproape înrudit
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
a permis succesul fenomenal de care se bucură această clasă de artropode. Cantitatea și diversitatea taxonomiei insectelor sunt însoțite de o variație mare de modificări în structura corpului său. Corpul este format din 21 de segmente care sunt vizibile integral numai în stadiu embrionar. Acesta este diferențiat în 3 regiuni distincte Unele segmente poartă apendice, singurele
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
sursele istorice descriu relațiile sale din ce în ce mai puternice cu emirii mongoli și cu alte elite în ceea ce privește problemele guvernamentale și politice. Istoricul Ahmad Husain Ali Katib vorbește despre Rashid al-Din ca fiind un călător fervent în primii ani ai carierei sale, iar taxonomia detaliată din Athar wa Ahya despre copaci, plante și alte ierburi din Iran și Asia Centrală relevă un medic-cărturar ce a călătorit mult în interes medical și cărturăresc. O parte a peregrinărilor sale pare a fi o cauză a deciziei lui
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]
-
subtropicale umede. Specia este amenințată de pierderea habitatului. Se află printre speciile catalogate ca în pericol de dispariție. Este abundentă în zona în care crește, dar acest spațiu este amenințat de focurile care izbucnesc din cauza omului și din cauza modernizării agriculturii. Taxonomia speciei este:
Centropogon rubiginosus () [Corola-website/Science/328728_a_330057]
-
(acronimul expresiei din limba engleză "Multiple Instruction, Multiple Data" - „Instrucțiuni multiple, date multiple”) reprezintă una dintre arhitecturile de calculatoare paralele menționate în Taxonomia lui Flynn, fiind o tehnică de exploatare a paralelismului datelor și instrucțiunilor. Calculatoarele care folosesc au un număr de procesoare care funcționează în mod asincron și independent. La orice moment, diferite procesoare pot executa instrucțiuni diferite pe secțiuni diferite de
MIMD () [Corola-website/Science/329519_a_330848]
-
clasificare se referă la modul în care procesoarele MIMD acceseaza memoria. Calculatoarele cu memorie partajată pot fi de tip ierarhic, extins, sau bazat pe magistrală, pe când cele cu memorie distribuită pot avea scheme de interconectare de tip hiper-cub sau plasă. Taxonomia lui Flynn Procesoarele sunt toate conectate la o memorie "disponibilă global", fie printr-un mijloc software, fie hardware. De obicei, coerența memoriei este menținută de către sistemul de operare. Din punctul de vedere al unui programator, acest model este mai ușor
MIMD () [Corola-website/Science/329519_a_330848]
-
noastre, o sursă-cheie de referință pentru persoane interesate de bureți polipori. Mai departe, Quélet a publicat de asemenea multe alte lucrări, identificând și denumind mai mult de 400 de specii de ciuperci. Astfel a contribuit în mare măsură la dezvoltarea taxonomiei fungide. Majoritatea numelor de ciuperci date de Quélet sunt valabile până în prezent. În ultimii ani ai vieții sale, Quélet a extins gama sa de studiu, probabil din cauza excentricității, așa cum s-a zis de unii, și a început să aibă interese
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
a Democrațiilor (League of Democracies) argumentând că aceleași cerințe vor fi mai bine îndeplinite prin reforma democratică a Organizației Națiunilor Unite - ONU. El este unul dintre promotorii unui Parlament Mondial (World Parliament) ales în mod direct. Archibugi a dezvoltat o taxonomie a globalizării tehnologice împreună cu Jonathan Michie, în care cei doi disting între trei modalități principale de transmitere a know-how-ului:. exploatarea internațională a inovațiilor, generarea globală a inovațiilor și colaborarea la nivel mondial în domeniul științei și al tehnologiei.. În calitate de președinte
Daniele Archibugi () [Corola-website/Science/330474_a_331803]
-
babuștele) este un gen de pești de talie mijlocie sau mică (13-70 cm), din familia ciprinidelor care populează apele dulci din lacurile și râurile de șes din Europa și Asia. "" au o mare diversitate de specii în sudul Balcanilor și taxonomia lor este departe de a fi stabilită, cea mai nouă specie ("Rutilus albus") a fost recent descrisă în 2010. Diversitatea ecologică a speciilor de "Rutilus" variază de la bine-cunoscuta babușcă ("Rutilus rutilus") euritopă până la speciile criptice, cum ar fi babușcă de
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile purtate au atras atenția opiniei publice. În anul următor (1861), Huxley a efectuat studii valoroase de paleontologie și taxonomie, în special de taxonomia păsărilor. Spre sfârșitul vieții, s-a interesat de teologie. Pe plan filosific, a promovat idei materialiste și a introdus termenul de agnostic/ agnosticism. Se crede că a pus în circulație termenul agnostic pentru a-și defini
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile purtate au atras atenția opiniei publice. În anul următor (1861), Huxley a efectuat studii valoroase de paleontologie și taxonomie, în special de taxonomia păsărilor. Spre sfârșitul vieții, s-a interesat de teologie. Pe plan filosific, a promovat idei materialiste și a introdus termenul de agnostic/ agnosticism. Se crede că a pus în circulație termenul agnostic pentru a-și defini convingerile. Puțini oameni de
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
(la origine Francisc Bernard Pór,în ebraică פרנסיס דב פור, n.1927 Timișoara - d.24 octombrie 2014 Ierusalim) a fost un zoolog, hidrobiolog și biogeograf israelian, evreu originar din România. A fost profesor la secția de evoluție,taxonomie, ecologie și comportament la Institutul de științele naturii al Universității Ebraice din Ierusalim. În tinerețe a fost deținut în închisorile regimului fascist-militar antonescian și ale regimului comunist din România, ca evreu și în urma participării sale la mișcarea sionistă socialistă de
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
Israelului și director fondator al Institutului de Biologie Marină de la Eilat. El a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii ebraice. Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a descoperit câteva genuri și specii noi pentru știință. Ulterior și-a extins cercetările cu privire la Copepode și la Crustaceele Isopoda din alte zone palearctice și neotropicale. Por a fost fondator și primul președinte al
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
savantul a studiat plante subterane (în principal ciuperci și licheni) și a devenit astfel un pionier al speologiei botanice. El a descris acolo, în detaliu, însușirile macroscopice și caracterizante de 187 specii de ciuperci, împărțindu-le în 11 genuri în conformitate cu taxonomia lui Linné, refuzând însă acestui sistem al sexualității plantelor. Treizeci de specii de bureți poartă numele lui, printre care Amanita caesarea și Macrolepiota procera. Dar și multe specii de plante și insecte descrise de el pentru prima dată, au fost
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
Christia(a)n Hendrik Persoon (n. 1 februarie 1761, Stellenbosch - d. 16 noiembrie 1836, Paris) a fost un botanist și micolog din Africa de Sud. El este privit, împreună cu compatriotul său Elias Magnus Fries, fondator al taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, în conformitate cu o publicație de CG Loyd în 1924, cel mai mare geniu în acest domeniu. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Pers.. Persoon, care a fost de origine germană și olandeză, a devenit
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
pentru munca sa în clasificarea ciupercilor. În plus de practică sa medicală, el a dedicat timpul liber pentru botanica și a publicat mai multe cărți valoroase despre ciuperci. Opera sa "Synopsis Methodica Fungorum" (1801) a fost o lucrare epică despre taxonomia bureților și August Karl Joseph Corda a considerat -o ca "Cartea de aur" al timpului său. El a devenifost numit membru al Academiei Regale Suedeze de Științe. Ierbarul valoros al lui Persoon, exemplarul incluzând multe specii, a fost a cumpărat
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
Ovidiu Constantinescu (n. 1933, Constanța - d. 23 ianuarie 2012, Uppsala) a fost un micolog român cunoscut în primul rând pentru lucrarea sa despre taxonomia ordinului "Peronosporales" din clasa "Oomycetes", precum în domeniul metodologiei micologice. Abrevierea numelui său în cărțile științifice este Constant. Înainte de a urma studii la Universitatea din București, Ovidiu Constantinescu a absolvit o școală militară. El a intrat la Institutul de Biologie
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
parte rămase de la Traian Săvulescu) până la 128.000 de exemplare. De-a lungul anilor, Ierbarul BUCM a devenit unul dintre cei mai mari și cei mai moderne de acest fel din Europa. Constantinescu a avut un interes foarte mare cu privire la taxonomia diferitelor grupuri de ciuperci care cresc pe plante. La acea vreme, el a publicat aproximativ 50 de publicații științifice. A contribuit mai ales la descrierea familiei Peronosporaceae-lor (în special a mucegaiurilor pufoase), în care a descoperit și descris nu mai
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
ani din viață pentru a conduce "Mykoteket". Sub egida sa, institutul a fost foarte activ după cum demonstrează rapoartele anuale: mii de identificări, dar și de vânzări a culturilor pe plan internațional. Începând din 1983 și-a continuat specializarea în domeniul taxonomiei familiei "Peronosporales". Realizarea documentației complete, în colaborare cu alți micologi, a devenit partea cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu mai fusese adăugat nici un gen nou în familia "Peronosporaceae", iar contribuțiile sale la taxonomia familiei "Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată în continuare monografia cea mai completă și bine realizată pentru acest gen, cu observații taxonomice detaliate pentru toate cele aproximativ 500
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
criptogame (muschi, licheni, alge și bureți) cu 220 de imagini, pe care o terminase deja în Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
schimbată de Lucien Quélet în "Psalliota augusta" (1872). Apoi micologul german Stephan Schulzer von Müggenburg (1802-1892) i-a dat numele "Agaricus perrarus" în jurnalul "Verhandlungen der Zoologisch-Botanischen Gesellschaft in Wien" (Viena, 1880), iar Giacomo Bresadola a făcut o adaptare după taxonomia lui Quélet, descriindu-l ca "Psalliota perrara" în volumul I al lucrării sale "Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati" din anul 1881. Același sus numitul Schulzer l-a descris pe "Agaricus perrarus" un an mai târziu ca
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]