1,790 matches
-
mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă și sunt puși în libertate sporii de culoare gălbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare și uscarea lor are loc în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fără sporulație. Spre sfârșitul perioadei de vegetație, pe partea inferioară a limbului frunzelor, pe teci și pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistență (fig. 7). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație, în toamnă și în primăvară, ciuperca se răspândește prin spori de vară. În timpul iernii rezistă sub formă de miceliu de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Viorica Iacob și col. 2000). Simptome. În toamnă atacul este sporadic și se manifestă prin apariția la vârful frunzelor a unor puncte galbene. Primăvara în aprilie, mai și începutul lunii iunie atacul se observă pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele și rahisul și pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată de I. Pop și D. Prodan în 1967 și 1969. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apar pete și dungi clorotice urmate de uscarea țesuturilor ceea ce duce la distrugerea frunzei (fig. 14). Se pot observa pete albicioase pe tecile frunzelor și chiar pe spic. Plantele au înalțime redusă, prezintă o înflorire întârziată cu 1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă conțin virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este destul de des întâlnită în culturile de orz, însă nu produce pagube mari pentru că ciuperca se poate combate destul de ușor. Simptome. Plantele tăciunate înspică mai devreme, au înălțimea redusă și prezintă spice drepte, mici, care parțial nici nu ies din teaca ultimei frunze. Semințele distruse sunt învelite într-o membrană fină, iar masa de spori este compactă. Paleele și aristele sunt distruse numai parțial așa încât se mai păstrează ceva din forma fostului spic. Axul spicelor este fragil și la recoltare se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată în zonele nordice, dar s-a răspândit în Muntenia și Oltenia producând chiar pagube mari în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recolte (V. Florian, 1983). Simptome.Ciuperca produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un inel brun. Petele se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi a fost identificată în Africa, S.U.A., Israel, India, Italia, Iugoslavia și URSS. În România V. Severin a observat-o în 1964 în culturile de porumb irigat din jurul Bucureștiului. Simptome. Primele simptome apar pe partea însorită a plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezintă pete verzi închis cu aspect umed, de 10-20 cm lungime. Tulpinile se înmoaie, se distrug țesuturile și plantele se frâng. Frunzele situate deasupra zonei bolnave,se veștejesc și se usucă în perioada premergătoare înfloritului. Rădăcinile sunt înroșite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care, în scurt timp se brunifică și devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost descrisă prima dată în 1924 în Italia, iar în România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1924 în Italia, iar în România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se strecoară și se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri calde. *Infuzie din amestec de rostopască, fumariță, rozmarin și boldo (Peumus boldus) din care se iau 3 lingurițe la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 10 minute. *Decoct din amestec cu teci de fasole (30 g), frunze de mesteacăn (20 g), frunze de strugurii ursului (10 g), frunze de trifoiște de baltă (10 g), herba de coada calului (10 g), rădăcini de obligeană (10 g) și semințe de in (10 g) ; se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Îmbunătățește dacă se folosește amestecul din rădăcini de dud alb, rădăcini de dud negru, rădăcini de leuștean, troscot și pir, herba de cicoare, pelin, urzică și patlagină. Efectul va fi foarte bun după o cură de 2-3 luni. -Decoct din teci de fasole verde sau uscată, eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de sânziene la 250 ml apă clocotită; se infuzează 15 minute și se beau 2-3 căni pe zi. -Infuzie din amestec de plante (În părți egale) cu frunze de mentă, urzică vie și mesteacăn, herba de păpădie și coada calului, teci de fasole, fructe de chimen și rădăcini de valeriană și cicoare; din amestec se iau 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 20 minute și se bea o cană cu ceai, fracționată În câteva reprize pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înmulțire anarhică a celulelor canceroase care se extind În profunzimea peretelui colonului și fixează tumora de organele vecine. Pe calea circulației sanguine și limfatice, celulele canceroase pot invada În orice parte a corpului, mai Întâi În ganglionii regionali și În teaca nervilor, declanșând metastaza, ajungând la nivelul ficatului, plămânilor, rinichilor, oaselor și chiar a creierului, unde se formează tumori fiice, asemănătoare cu tumora mamă. Când boala este avansată, apar vomismente cu sânge și scaune negre. Specialiștii au Împărțit evoluția bolii canceroasă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de 1 noiembrie 1952 în Uivar, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 7712 Blumberg, Goethestr. nr. 2, Baden Wurttemberg. 126. Lungu Smaranda Emilia, fiica lui Figan Alexandru și Emilia, născută la data de 19 septembrie 1954 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Germania, 4600 Dortmund 1, Dresdenerstr. nr. 34. 127. Baier Eduard, fiul lui Eduard și Maria, născut la data de 21 martie 1951 în localitatea Nadeș, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
sus se va face numai în conformitate cu procedurile acestor reguli. Guvernul va analiza, de asemenea, aplicarea acestor reguli și la obiectele individuale destinate oricăreia dintre operațiile de mai sus, precum și altor operații legate de fabricarea combustibilului nuclear, cum sînt verificarea integrității tecii sau etanșeității tecii și tratamentul de finisare a combustibilului etanșeizat. F. Echipamente pentru uzinele de separare izotopica (Obiectul 2.5.1. din lista) 11. Expresia "alte echipamente, în afară instrumentelor de analiză, special concepute sau pregătite pentru separarea izotopilor de
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
face numai în conformitate cu procedurile acestor reguli. Guvernul va analiza, de asemenea, aplicarea acestor reguli și la obiectele individuale destinate oricăreia dintre operațiile de mai sus, precum și altor operații legate de fabricarea combustibilului nuclear, cum sînt verificarea integrității tecii sau etanșeității tecii și tratamentul de finisare a combustibilului etanșeizat. F. Echipamente pentru uzinele de separare izotopica (Obiectul 2.5.1. din lista) 11. Expresia "alte echipamente, în afară instrumentelor de analiză, special concepute sau pregătite pentru separarea izotopilor de uraniu" cuprinde fiecare
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
prevăzute în Memorandum. Părți ale echipamentelor care sînt considerate a fi incluse în înțelesul expresiei "și echipament special concepute și pregătite" pentru retratarea elementelor combustibile iradiate, cuprind: 3.1. Mașini pentru tăierea elementului combustibil iradiat Notă introductiva: ------------------ Aceste echipamente distrug teaca combustibilului pentru a expune materialul nuclear iradiat dizolvării. Cel mai frecvent sînt utilizate foarfece (ghilotine) pentru tăierea metalelor, special concepute, desi pot fi utilizate echipamente mai perfecționate, cum sînt laserii. Echipament acționat de la distanță, special conceput sau pregătit pentru utilizarea
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
România, fiica lui Schneider Mihail Conrad și Maria, eu domiciliul actual în Germania, 86163 Augsburg, Hindelangerstr. 49, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Agirbiciu nr. 5/10, județul Sibiu. 60. Demetir Zoltan, născut la 18 ianuarie 1966 în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Francisc și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 76646 Bruchsal, Bahnhofstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, comuna Teaca, str. Gheorghe Doja nr. 384, județul Bistrița-Năsăud. 61. Fruhn Teona, născută la 12 iulie 1968 în
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Agirbiciu nr. 5/10, județul Sibiu. 60. Demetir Zoltan, născut la 18 ianuarie 1966 în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Francisc și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 76646 Bruchsal, Bahnhofstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, comuna Teaca, str. Gheorghe Doja nr. 384, județul Bistrița-Năsăud. 61. Fruhn Teona, născută la 12 iulie 1968 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiica lui Riza Tudor și Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 77654 Offenburg, Rammersweier, Durbacherstr. 22, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
România, fiul lui Demeter Vilhelm și Vilma, cu domiciliul actual în Suedia, 34133 Ronnasv. 54, cu ultimul domiciliu din România, Miercurea-Ciuc, Str. Frăției nr. 8/10, județul Harghita. 35. Lukacs Eniko Juliana Maria, născută la 5 mai 1957 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Farkas Francisc și Gyongyi, cu domiciliul actual în Suedia, 11227 Stockholm, Kungsg. 71. 36. Badea Octavian Marian, născut la 23 iunie 1967 în București, România, fiul lui Badea Florea și Dincă Emilia, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
fiul lui Tămaș Simion și Iconia, cu domiciliul actual în Germania, 76456 Kuppenheim, Oberndorferstr. 2/23, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, str. Retezat nr. 4, ap. 2, județul Caraș-Severin. 69. Herman Susanna, născută la 24 noiembrie 1955 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica Zaig Mihai și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 91448 Emskirchen, Oederichgasse 5, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, Str. Colibiței nr. 8, bl. A4, sc. A, et. 2, ap. 12, județul Bistrița-Năsăud. 70. Manea Daniel
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Ioan și Ana Stela, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc. A, ap. 6, județul Bistrița-Năsăud. 114. Pârască Garofița, născută la 30 aprilie 1963 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Moldovanu Nicolae și Moldovanu Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Wienerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, str. Ion Slavici, bl. D, sc. A, ap. 6, județul Bistrița-Năsăud. 115. Teleguța Denișa Claudia
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]