4,154 matches
-
o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului i se va substitui - susține în „unu” Paul Sterian - „cel cu o mie de ochi, o mie de urechi, o mie de picioare, o mie de telegrame, o mie de condeie”. Transformări de o asemenea anvergură duc și la discreditarea individualismului. Integraliștii reactualizează aserțiunea lui Lautréamont, potrivit căreia poezia trebuie scrisă nu de unul singur, ci de toți: „Nu indivizii arhangheli plutind peste societate; prinși în angrenaj
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
putea deodată să-și spună, ca nici măcar să n-o clădească? Să zică numai: iată, în varul acesta, în cărămida aceasta se află totul...” Pot fi făcute trimiteri la programul textualiștilor, dar referința cea mai rezonabilă este I.L. Caragiale, cu Telegrame, Proces-verbal sau Urgent... Experimental este și Impromptu (1986), improvizație romanescă întemeiată pe punerea în relație a unui număr de personaje scriptice (inclusiv un autor și un redactor care comentează pe marginea textelor rezultate), căreia i se inventează mai multe finaluri
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
ales a formulei prin care Germania urma să se alăture. Singura rezervă pe care o vor formula cei doi, la 28 septembrie, era față de menționarea expresă a Rusiei în articolele doi și trei ale tratatului. Acest fapt era cuprins în telegrama pe care Bismarck o trimitea, cu acest prilej, ambasadorului german la Viena, von Reuss. Cancelarul german avea să-l anunțe pe Kalnoky prin intermediul ambasadorului său de preferința sa pentru încheierea doar a unui tratat între România și Austro-Ungaria. Șeful executivului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
culturale cu alte țări5. Tătărescu a confirmat însă poziția inițială și timp de încă o lună se va opune acestor sugestii venite de la Washington, referitoare la înaintarea imediată a cererii de admitere. Abia în ziua de 8 iulie 1947, o telegramă de la Ministerul Afacerilor Străine recomanda Legației noastre să prezinte imediat cererea la Secretariatul general al ONU, deoarece întârzierea ratificării Tratatului de pace putea duce la pierderea unor termene utile pentru intrarea în organizația mondială (ultima zi fiind 14 iulie). Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
afirmaseră înainte de semnarea Tratatului de Pace că România „dorește să-și reia... locul în mijlocul celorlalte popoare libere ale lumii [...] și să-și aducă contribuția la organizarea păcii și colaborării internaționale“8. Nu se amintea nimic despre • Arhiva MAE, Fond SUA (Telegrame), vol. 6, mai-iunie 1947, fila 52. • Ibidem, fila 121. • Ibidem, vol. 7, fila 28. • „Scânteia“, 13 iulie 1947. • Ibidem. războiul care abia se încheiase dar, în mod repetat, erau inserate diferite formule care sugerau loialitatea față de noile reglementări și instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
română apărea doar textul cererii de admitere, fără comentarii deosebite, guvernul dovedindu-se mai preocupat atunci să dea amploare schimburilor dure de note diplomatice cu Marea Britanie și SUA. Se constată, totuși, un paradox real în direcția celor două planuri: în timp ce telegramele între Ministerul Afacerilor Străine și Legația noastră de la Washington indicau importanța enormă a acestei acțiuni diplomatice românești, presa nu comenta decât într-o foarte mică măsură efortul de politică externă în direcția ONU. Imediat după înaintarea oficială a cererii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
suprimare a drepturilor omului. Aceeași observație față de România avea și reprezentantul Braziliei 12. Românii făcuseră chiar și o apreciere sumară asupra împărțirii voturilor în Consiliul de Securitate în cazul unei decizii importante. Din cei 11, Uniunea • Arhiva MAE, Fond SUA (Telegrame), vol. 7, fila 56. • Ibidem, fila 85. • Ibidem, fila 89. • Ibidem, fila 90. Sovietică și Polonia ar fi fost pentru, Statele Unite și Anglia (tocmai aflate într-un schimb tăios de note diplomatice cu Bucureștiul) ar fi fost contra. Se spera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însărcinat să „urmărească activitatea și să țină contact cu serviciile ONU, precum și cu toate instituțiile internaționale aflate în SUA“, care desfășurau activități convergente cu aceea a Națiunilor Unite 17. Către finalul lunii august, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, adresa o telegramă lui Pella în care ruga să se insiste în acțiunile diplomatice de la New York, Paris și Washington, deoarece guvernul român persevera în ideea ca admiterea României în ONU să se producă în acea sesiune și nu mai târziu 18. Folosind relații
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Americii Latine să fie alături de România. Cu simpatie s-a manifestat și delegatul polonez, dar și cel cubanez, care era vicepreședintele Adunării Generale. Aceste promisiuni l-au • Ibidem, fila 41. • „Scânteia“, 19 septembrie 1947, p. 4. • Arhiva MAE, Fondul SUA (Telegrame), vol. 8, fila 59. făcut pe Ralea să afirme că în cazul în care se va trece de Consiliul de Securitate, în Adunarea Generală situația era mult mai favorabilă României 28. Către 25 septembrie, se constatau noi date care sporeau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost curtat de conducerea Internaționalei Comuniste de la Moscova, care i-a sugerat să acționeze în vederea creării unei Internaționale verzi a partidelor țărăniste. Doctorului Nicolae Lupu, unul din cei cinci membri ai comitetului executiv al Partidului Țărănesc, i-a fost trimisă telegrama nr. 218.888, din 30 octombrie 1924, din partea președinției Consiliului Internaționalei Țărănești de la Moscova, prin care se exprima speranța că congresul Partidului Țărănesc din România se va declara în favoarea platformei adoptate de țăranii ce reprezentau 40 de naționalități diferite la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Țărănești de la Moscova, prin care se exprima speranța că congresul Partidului Țărănesc din România se va declara în favoarea platformei adoptate de țăranii ce reprezentau 40 de naționalități diferite la prima conferință internațională țărănească de la Moscova. Abordarea lui Lupu prin această telegramă prezintă interes, căci senatorul liberal V. Timov, reprezentantul județului Ismail și membru în comisia de cercetare a revoltei de la Tatarbunar, a afirmat că unul din liderii sovietului arestat a declarat și a confirmat că doctorul Nicolae Lupu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grupuri contrarevoluționare din Ungaria, grup care a beneficiat de concursul reprezentanților italieni și britanici de la fața locului. Era foarte clar că nici un politician maghiar nu ar fi îndrăznit să acționeze fără a fi discutat mai întâi cu emisarii Aliați 31. Telegramele trimise de la Budapesta de diverși ofițeri Aliați nu indicau, inițial, nici un fel resentimente față de schimbarea politică din Ungaria. Abia când cei de la Paris au dat tonul aruncării responsabilității asupra românilor, s-a schimbat - și nu în întregime - atitudinea reprezentanților Aliați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca de altfel nici istoricii neromâni care au tratat subiectul nu au identificat vreo distincție între Erdelyi, Diamandy și guvernul de la București. Ba chiar Erdelyi ajunge să fie considerat „un important sfătuitor politic al lui Diamandy“46. În realitate, o telegramă pe care Erdelyi o adresează lui Maniu, la 14 august 1919, ne oferă câteva indicii despre ce se întâmpla în acele zile la Budapesta. Presiunile pe care Erdelyi le exercita asupra guvernului maghiar l-au făcut pe premierul Friedrich să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Diamandy - să acționeze, pe căi diferite, pentru atingerea aceluiași obiectiv. Însă evoluția evenimentelor avea să demonstreze faptul că Ioan Erdelyi și Constantin Diamandy urmăreau, cel puțin parțial, obiective diferite, sau, în ultimă instanță, ascultau de alți șefi. În aceeași telegramă, Erdelyi îi comunica lui Maniu că a acordat un nou termen de 24 de ore guvernului maghiar, pentru acceptarea condițiilor sale, dar că existau și oponenți (americanii și italienii de la Budapesta), care „fac tot • A.N.I.C., Fond Vaida Voevod, dos
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 99. 44 D.B.F.P., vol. I, p. 405. • Ibidem, vol. VI, p. 169-170. A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 99. • A.N.I.C., Fond Vaida Voevod, dos. nr. 88, f. 1. posibilul să nu reușească tranșarea, ci deocamdată să se amâne“. Textul telegramei lui Erdelyi lasă impresia că țelul acțiunii nu era realizarea „uniunii româno-maghiare“, ci înlocuirea tandemului Joseph-Friedrich cu un alt grup politic, eventual format din maghiarii ardeleni (Bethlen, Teleki, Bánffy), oricum mai favorabili proiectelor ce aveau legătură cu Transilvania 48. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
implicat de alții) în negocierile promovate de Erdelyi. Este greu de descoperit care a fost rolul lui Carol de Hohenzollern, însă numele său apare în mai multe rânduri în legătură cu proiectele de „uniune dinastică“. Generalul american Bandholtz amintește, într-una dintre telegramele sale către superiorii săi de la Paris, despre prezența lui Carol la Budapesta în a doua jumătate a lui august 191966. Tot Bandholtz consemnează faptul că, la 12 octombrie, la un banchet desfășurat în capitala Ungariei, Carol s-a lăudat că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Poloniei. De data aceasta, britanicii nu au mai așteptat vreo confirmare. Chiar a doua zi, la 30 martie, Neville Chamberlain și Vicontele Halifax asigurau • Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în continuare A.M.A.E.), Fond 71, 1920-1944, România, vol. 503/1939, telegrama nr. 1159 din 24 martie 1939, înregistrată la nr. 19.427 din 24 martie, fila 18. • D.B.F.P., Third Series, Volume IV, 1939, documentul nr. 518, p. 500-503. • Ibidem, documentul nr. 538, p. 515-517. guvernul polonez că în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cât privește poziția Poloniei în cazul unui atac german împotriva României, aceasta trebuia clarificată prin discuții cu Bucureștii. Mai mult decât atât, Beck adăuga faptul că în cazul unui atac german asupra • A.M.A.E., fond Dosare speciale, Volumul 398, telegrama nr. 1499 din 14 aprilie 1939, de la Franasovici, Varșovia. • Ion Calafeteanu, Diplomația românească în sud-estul Europei 1938-1940, București, Editura Politică, 1980, p. 68. • D.B.F.P., Third Series, Volume V, documentul nr. 1, p. 2. • Ibidem, p. 8. • Ibidem, p. 9. • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel anterior au determinat o puternică agitație politică în provincie, mai ales că acum, la începutul secolului XX, în rândul grupării „tinerilor“ din elita politică bucovineană, fie că erau români, ucraineni sau germani, predomina ideea necesității reformării sistemului electoral. Numeroase telegrame trimise pe adresa primului ministru, dr. Paul Gautsch, cuprinzând rezoluțiile diferitor adunări populare cu caracter politic, ținute în orașele reședință de district, cereau instituirea dreptului de vot universal și creșterea numărului de mandate pentru Bucovina. Românii s-au dovedit destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la 516 deputați, s-a produs în mod proporțional o sporire a locurilor și pentru Bucovina, de la 11 la 14 mandate, fiind înființate în acest sens 14 circumscripții electorale 18. La baza alcătuirii acestor circumscripții • Semnificativă în acest sens este telegrama trimisă din Cernăuți, de Birnbaum, în numele proletariatului evreiesc, la închiderea adunării populare ce a avut loc în acest oraș la 20 ianuarie 1906, în loc. cit. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 879. 14 Lothar Höbelt, op. cit., p. 972-973. 15 Helmut Rumpler, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
britanică a făcut eforturi să afle la timp dacă Germania intenționa să se aventureze în Marea Nordului. În plus, la începutul războiului, britanicii au deteriorat cablurile de telegraf submarine ale germanilor care legau Germania de America, Africa și Spania. În consecință, „telegramele” diplomatice dintre Germania și zonele respective trebuiau să fie transmise prin radio, riscând să fie interceptate de stațiile britanice de monitorizare 61. În ciuda succeselor timpurii, al Doilea Război Mondial a fost evenimentul care a marcat perioada de înflorire a activității
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
În majoritatea cazurilor, interceptarea presupunea receptarea unor semnale radio de către altcineva decât destinatarul lor. Cu toate acestea, problema criptanalitică este aceeași în cazul unui mesaj criptat preluat de la un curier capturat, o scrisoare criptată deschisă de cenzura poștală sau o telegramă criptată obținută prin interceptarea cablului telegrafic. În uzajul tehnic, termenii cod și cifru se referă la metode diferite de criptare. Într-un cod, un cuvânt sau o expresie (care semnifică un lucru, un concept sau o locație) sunt înlocuite cu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acestea, britanicii au reușit să le descifreze 3. Totuși, cel mai important succes criptanalitic englez l-a reprezentat descifrarea codurilor folosite de diplomația germană. La data de 17 ianuarie 1917, criptanaliștii britanici au descifrat un mesaj, cunoscut în istorie drept „telegrama Zimmermann”, prin care ministrul de Externe german i-a transmis instrucțiuni ambasadorului german din Mexic cu privire la o posibilă alianță germano-mexicană împotriva Statelor Unite, în cazul în care americanii ar fi răspuns la atacurile germane submarine (programate pentru 1 februarie), declarând război
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Statelor Unite, în cazul în care americanii ar fi răspuns la atacurile germane submarine (programate pentru 1 februarie), declarând război Germaniei. Decizia Președintelui american Woodrow Wilson de a declara război a fost influențată decisiv de publicarea în ziarele din SUA a telegramei din care se deducea că Mexicul intenționează să recupereze Texasul, New Mexico și Arizona. Iscusința cu care a fost publicată telegrama nu a dat de bănuit părții germane că ar fi fost posibilă spargerea codului utilizat 4. Spre deosebire de europeni, la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Președintelui american Woodrow Wilson de a declara război a fost influențată decisiv de publicarea în ziarele din SUA a telegramei din care se deducea că Mexicul intenționează să recupereze Texasul, New Mexico și Arizona. Iscusința cu care a fost publicată telegrama nu a dat de bănuit părții germane că ar fi fost posibilă spargerea codului utilizat 4. Spre deosebire de europeni, la începutul Primului Război Mondial americanii nu aveau încă experiență în domeniul criptografiei. Istoria criptografiei americane din timpul războiului și din următorii zece ani
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]