1,169 matches
-
povestea nu își pierde fluența, dimpotrivă. Și nici nu nu trădează spiritul textului. Dimpotrivă. Cu rafinată știință a elipsei, regizorul creează un univers perfect realist și totuși îmbibat de sugestii metafizice. Inserțiile oniricului sunt firesc incorporate. Trecerea de la relitatea prozaică, telurică, la sugestia unei misterioase dimenisuni paralele se produce subtil. Spațiul sufocant al hanului, veritabil huis-clos cu rare evadări într-o natură fascinant seducătoare sau violent ostilă, în funcție de starea protagoniștilor, capătă dimensiunea unui univers existențial sfâșiat de imposibilitatea unui dialog real
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se profila contrastant. În acest spațiu amplu, misterios, ca într-o peșteră sumbră, ca într-o noapte adâncă, perpetuă, cosmică, undeva în depărtare, pâlpâia un foc, aruncând în jur lumini nesigure, tremurătoare. Prezența focului aduce în scenă elementele, stihiile, forțele telurice care se opuneau efortului meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un personaj bizar, elemental el insuși, rezonează cu aceste forțe și în stări de semitransă pare a gângăvi și bolborosi comunicări din lumi obscure, subpamântene. Tot din cutia întunecată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prin imaginea sinestezică a florilor de plumb și a coroanelor de plumb, care sugerează nu numai devitali zarea, încremenirea în cenușiul și mediocritatea lumii comune, ci și povara unei existențe derizorii, și conștiința eșecului, și ființa iremediabil captivă în limitele teluricului și ale limbajului. Prin asemenea imagini, discursul liric reliefează sentimentul finitudinii exis ten țiale și al solitudinii ființei creatoare ce nu se poate exprima decât prin strigăt. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu dominanta sinestezică a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unde, drumul răsufla mai slobod [...]: ne opream să admirăm primitivitatea peisa giului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare, fără o floare, fără o iarbă. Uriașele răsturnări și rostogoliri, îngrămădirile elementare coborau dea dreptul din potop, mărturii ale giganticelor chinuri telurice. Drum lung și istovitor. A trebuit să ne împrietenim cu călăuza, care a tras tot timpul cu urechea la ce vorbeam, probleme de folclor. Așa că, pe lângă cele ce va fi fost aflat de la primar, omul sa încredințat că suntem niște
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cătălin și Cătălina. Destinul lor supus efemerității, devenirii și morții este reprezentat prin imaginea cercului strâmt ce le limitează iubirea și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului (Din umbra falnicelor bolți, umbra negrului castel). Contrastiv, planul cosmicuniversal este figurat prin imagini ce închipuie infinitul celest, spațiu al unei geneze continue, al lumilor ce izvorăsc din haosul primo rdial și pier în miezul de increat în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
44- 64), în care se dezvoltă idila pământeană dintre Cătălin și Cătălina, este dominată de planul terestruuman, iar personajul focalizator este acum Cătălin. Portretul pajului, originea sa obscură, limbajul marcat de clișee verbale de proveniență rustică, „idealul“ de iubire pronunțat teluric, definirea în registrul derizoriului (guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de nostalgia iubirii ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul valorilor spirituale, prin conștientizarea esenței solare a ființei umane, semnificând triumful apolinicului asupra dionisiacului. Depășind momentul dilematic cu omenești ezitări (Plângi, preacuminte Enigel!...), Enigel intră definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este epitetul din structura Duioaselor dureri. Evidențiat prin inversiune poetică, acest epitet semnifică suferința „dureros de dulce“ a iubirii, dorul, nostalgia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți de prezența divină figurată prin simbolurile biblice: taurul, leul, vulturul. Secvența a doua definește poezia care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină. Întregul enunț poetic dezvoltă câmpul semantic al conceptului de mister, exprimând tainele teluricului și ale celestului, ale vieții și ale morții prin negații repetate (nepătruns, nențeles, nențe lesuri) sau prin metafore sugestive: adâncimi de întuneric, întunecata zare, sfânt mister, taina nopții. În același timp, aceste figuri semantice sugerează forța creatoare a cunoaș terii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trimitere panteistă ("pasăre ciripitoare"). Nereușind să perceapă existența divinității, poetul se simte "umbră de fum", figură fantomatică. În acest psalm se conturează două planuri, în opoziție: uman și vegetal. În planul uman se află eul liric, inadaptat, singuratic, mistic și teluric, nemulțumit, neliniștit. În plan vegetal, sub influența sacrului, trăiesc oamenii obișnuiți, lipsiți de idealuri. Între eternitate (vecii) și necunoscut (ceață), între cer și pământ se află stelele, iar metafora "nalt candelabru" trimite, subtil, spre divinitate. Dorința de instaurare a unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Într-un asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate fi înțeleasă din poeziile de protest social: Cu voi..., Proză, Amurg, Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist. În poezia Plumb, cuvântul "plumb" sugerează apăsarea grea, telurică; în cavou doarme "amorul" "întors", "cu aripi de plumb". În Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are o forță sintetizatoare în orficul barbian, născut din mister; meditație și miraculos, calitate de simbol originar al oului: "Cum lumea veche, în cleștar/ Înoată în subțire var/ Nevinovatul, noul ou/ Palat de nuntă și cavou" (Oul dogmatic); în viața telurică, melcii se împreunează în "fiori ușori", simbolizând instinctualitatea oarbă; ei au existența stereotipă, de la începuturile obscure ale lumii: "Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!"; sens solar, cântecul pur "în limpezimi răcoroase" (In memoriam); pretext pseudo-baladesc, cu note romantice într-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ciclică a lumii), oglinda (dramă a conștiinței), munte, cer, raze, muzici; un univers dedramatizat, pur contemplativ. Depărtarea de descriptiv și apelul la simboluri se constată încă din poemele parnasiene (Lava, Copacul, Banchizele). Panteism înseamnă în opera lui Barbu, coborâre în teluric (Panteism). Atras și de filosofia lui Nietzsche, poetul consideră că relația dintre poezie și geometrie era gândită ca imaginea "unei lumi probabile", care să concureze creația demiurgică: "Ca și în geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de melancolie, construcțiile eliptice conferă mister ("Cimpoiul veșted luncii"), verbul "răsare" semnifică relansarea ideii. Imaginea cântecului este sugerată de cuvinte care intră în câmpul semantic al muzicalității: "cimpoi", "cântec", "sună", "spune" și altele care se includ în câmpul semantic al teluricului: "luncă", "drum", "piatră", "humă". Alături de "teluric", atrage atenția "acvaticul": foșnirea mătăsoasă a mărilor", poezia fiind imagine, sunet și ritm, cu rimă îmbrățișată ("drum" "cum", "tare" "despuiare"). Pentru I. Barbu, "timbrul" este "emblema" liricii sale, prin care se exprimă concepția despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cimpoiul veșted luncii"), verbul "răsare" semnifică relansarea ideii. Imaginea cântecului este sugerată de cuvinte care intră în câmpul semantic al muzicalității: "cimpoi", "cântec", "sună", "spune" și altele care se includ în câmpul semantic al teluricului: "luncă", "drum", "piatră", "humă". Alături de "teluric", atrage atenția "acvaticul": foșnirea mătăsoasă a mărilor", poezia fiind imagine, sunet și ritm, cu rimă îmbrățișată ("drum" "cum", "tare" "despuiare"). Pentru I. Barbu, "timbrul" este "emblema" liricii sale, prin care se exprimă concepția despre poezie. Timbru este alcătuită din două
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
construcții, vrea să împiedice crima și intră singură în tragicul joc al morții. Găman este un duh al pământului, cu instincte primare, un alter-ego al meșterului, pe care-l pune în contact cu iraționalul (Anton Nicolae); este înzestrat cu forță telurică și putere vizionară, stopând zona instinctelor elementarului; pare a fi bântuit de coșmaruri și prevestiri apocaliptice". Bogumil este un spirit demonic, un confident al meșterului, un slujitor al dogmei bogumilice, opunîndu-se rațiunii, nefiind de acord cu Manole, care încerca să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dureros al așteptării, acompaniat de murmurul fluierelor, luna proiectându-și razele asupra fetei care "caută-n frunza cea rară". În acest pasaj liric, elementele simbolice ale cosmosului sunt în relație cu ochii iubitei, întrucât apar atributele "sfântă" și "clară", "umezi", teluricul se avântă spre nemărginire, spațiul cosmic este surprins în unduirea lui fundamentală. Pe dealul de la marginea satului, salcâmul devine un copac sacru care delimitează spațiul îndrăgostiților de lumea obișnuită. Următoarele două strofe din meditația eminesciană semnifică planul terestru, dar și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cât îmi ești dragă". Verbele la viitor sugerează o declarație erotică, un ritual cu gesturi tandre, iar verbul la gerunziu "surâzând" aduce o notă de optimism. Lângă salcâmul de pe deal se prefigurează regăsirea "cuplului mitic", aspirația spre iubirea absolută, avântarea teluricului spre înalt. Salcâmul este un simbol al statorniciei existenței, în general, dar și al statorniciei sentimentului erotic. În dorința de a prelungi clipa în eternitate, îndrăgostiții vor evada din real în oniric ("vom adormi"). Interjecția din final aduce o notă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eu sau altul?" Destinul omului de geniu presupune nu numai contemplație, ci și creație. Fiind gata de jertfă supremă, Luceafărul se afla în ipostaza unui erou-titan, care călătorește spre Demiurg. În dialogul dintre cei doi s-a conturat conflictul dintre teluric și ceresc, conflict care a dus la eliberarea Luceafărului prin cunoașterea de sine. El a rămas nemuritor, dar rece în plan afectiv, reacție explicabilă în linia filosofiei ataraxiei (renunțării) stoice. În viziunea schopenhaueriană, omul de geniu se izolează în lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avere, în fața unor bogătași ca Vasile Baciu, care îl consideră o "flandură". El are structura de luptător și iubește pământul care i-a fost "mai drag ca o mamă", simte ritmurile lui, îl adoră, abandonează școala, fiind un om elementar, teluric, dominat de instincte, "o victimă măreață a fatalității biologice" (N. Manolescu). Se poate vorbi de un conflict interior la Ion: pe de o parte îl atrage glasul tainic al pământului, pe de alta, glasul iubirii pentru Florica. În căutarea unui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
purcede la o călătorie cosmică în lună alături de iubita sa, Maria, fiica spătarului Mesteacăn. Dan îndrăznește chiar, să se considere părintele universului, însuși Dumnezeuăoare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...-), fapt care îi aduce prăbușirea,întoarcerea la condiția telurică. După ce se deșteaptă din nou vede la fereastra casei de vizavi o fată ce corespunde celei din vis. Îi trimite o scrisoare în care își mărturisește pasiunea pentru ea, apoi se îmbolnăvește. Este îngrijit de tutorele Mariei , după care se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cuprinsul Antologiei, Iorga apasă pe excentricitatea humuleșteanului, care a schimbat rând pe rând mai multe ocupații, de la preoție la a fi negustor și mai apoi institutor, dar mai ales pe faptul că simte cu adevărat și autentic "țarina", pământul natal, teluricul originar. Câțiva ani mai târziu, într-o altă panoramă destinată cunoașterii literaturii române peste hotare, cu deosebire în spațiul francez, Les écrivains réalistes en Roumanie, comme témoins du changement de milieu au XIX-e siécle, imaginea țăranului povestitor este proiectată în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]