869 matches
-
solitară și individuală. Absența orașelor, a satelor și a oamenilor instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere a tatălui catalizează psihologia inversă) iar tinerii pleacă pe rând dincolo de profan. O altă interdicție testamentară indică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Biblia. Era cu frică de Dumnezeu. Când aveam vreo 10 sau 12 ani am citit-o și eu. Toată. Mi-a plăcut foarte mult. Pentru că sufeream mult și nu aveam pe nimeni alături de viața mea. Tata, fiind om vrednic și temător de Dumnezeu, ne-a vorbit nouă, copiilor (la toți cei 10 copii care eram În familie): să muncim, nu să cerșim, pentru că prin muncă ne vom realiza, „Dumnezeu, Ochiul Lui, vede toate și aude toate și este pretutindeni”, să nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
niște oameni atît de vădit inepți, ghinioniști și ratați, Își continuau căutarea, fabricînd minciuni sfruntate despre marile lor lovituri, „revenindu-și” ca spălători de vase, vînzători de răcoritoare sau chelneri, prăduind din cînd În cînd cîte un bețiv sau poponar temător și căutînd, căutîndu-l mereu pe „tipul cu schema”, cu marea combinație, care să le zică: „Te-am urmărit. Tu ești tipul de care am nevoie la schema asta. Acum ascultă...” Jack - cel prin care i-am cunoscut pe Roy și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pentru că îmi dădea sentimentul că de nimic nu se temea, că despre orice spunea ce credea. Aceasta pentru mine însemna mult în acel timp. Și mai târziu a însemnat mult, dar mai ales în acel timp în care oamenii deveniseră temători din nimic și în care prudența era o regulă de conduită de la sine înțeleasă. Fuseseră arestări, deportări și aveau să mai fie încă un deceniu. În 1953 nu era deloc bine să spui vrute și nevrute în fața oricui și toți părinții își
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
l-am cunoscut bine pe Voiculescu și de câte ori l-am solicitat nu a vrut să colaboreze. Încercați la confrații lui care l-au cunoscut mai bine”. Confrații lui, care erau la închisoare ! 9 Pregătit și bine cosmetizat, după dorința puterii temătoare de tot ce se întâmpla în țară dar și la vecinii de idei și programe, la care se adăugau ingredientele Securutății ale cărei slujbași veneau proaspăt școliți tocmai de la Moscova, Dosarul cauzei „Rugul Aprins” este judecat la 8 noiembrie 1958
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
rămâneau sfera de activitate a întreprinderilor de stat. Acestea din urmă totuși erau încete, ineficiente, supuse unui audit al calității slab și unui deficit bugetar din ce în ce mai mare. Muncitorii erau prost plătiți în comparație cu personalul din sectorul privat și prin urmare frustrați, temători pentru slujbele lor (o experiență nouă, după abandonarea politicii ,,castronului de fier cu orez" a lui Mao) și cu moralul scăzut. În consecință, erau mai mult decât dispuși să participe la mită, delapidare și extorcare. Decizia lui Deng de a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
-mi mai cară Miruna pumni în spinare să mă convingă de necesitatea cafelei. - Iar faci pregătire? zice Rodica, insinuant, când ne ciocnim pe hol. - Da, de toți banii. - Aha, așa se zice acuma! Nu fierbe cafeaua mai repede, bulbuci maronii, temători, și ea mă ține de vorbă. Mirunei îi place să se converseze cu Rodica, mă rog, mai mult o distrează tot ce-i povestește despre nu știu care doamnă, unde Rodica face curat ca să scoată un ban. Nu știe de unde o avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pripășiți În țara noastră și greu asimilabili: practici, utilitariști, pozitivi, oportuniști, realiști ai celei mai crude realități, cea a lui Machiavelli și Guicciardini din Cinque cento; pe lângă asta, palavragii și știind să tacă, lacomi la câștig și parcimonioși, vicleni și temători, feroci la rigoare, din toate astea câte ceva, dar fără con sistență și, În plus, marea artă ita lienească a duplicității și disimulării. De-o Înfățișare orecare, fară vreun stil al persoanei sau al profesiei, fără nici un tic sau pitoresc, fizic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hrana familiei. Încă din tinerețe, Dumitrache Georgescu s-a apropiat de mișcarea socialistă și a devenit prietenul apropiat al lui Vasile G. Morțun. Multe ședințe conspirative se țineau În casa lui Du mi tru Georgescu. Soția sa, Maria șercăianu, era temătoare: „Gândește-te că avem copii! Ce facem dacă te arestează poliția?“ Stroeșteanul a fost Însă cutezător și precaut. Socialiștii intrau În restaurant pentru a bea o bere și liderii lor se retrăgeau Într-una din camere, unde țineau consfătuirea. De
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tovarășe prim-secretar, să trăiți! a răspuns omul disciplinat, fără să priceapă sensul întrebării. -Bine, pleacă la postul tău, i-a ordonat Cameniță dezamăgit. Era clar, doar el îl zărea pe înger. S-a întors cu o înfățișare de copil temător spre musafirul său nefiresc și a vrut să-l descoase, ce scop are sosirea lui acolo: dar s-a simțit brusc copleșit de persoana îngerului și n-a mai îndrăznit să deschidă gura. Îngerul și-a terminat țigara, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Chile. Au intrat În Peru pe jos. Indienii peruani i-au impresionat mult, așa cum și pe Martí Îl mișcaseră indienii din Mexic: „...oamenii aceștia care ne privesc trecînd pe străzile orașului sînt o rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară. Unii Îți lasă impresia că Își duc viața mai departe doar pentru că e un obicei de care nu se pot dezbăra.“ Cei doi ajung În tărîmul pietrei supuse, regatul Pachamamei, Pămîntul-Mamă, care primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mîndră care s-a ridicat În repetate rînduri Împotriva stăpînirii incașe, care era obilgată să Întrețină În permanență o armată la graniță; oamenii aceștia care ne privesc trecînd pe străzile orașului sînt o rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară. Unii lasă impresia că-și duc viața mai departe doar pentru că e un obicei de care nu se pot dezbăra. Garda Civilă ne-a dus la sediul poliției, unde am primit cazare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dar efectul e dezastruos. Ca să scape de poză, copilul cotește brusc și cade cu bicicleta, apoi izbucnește În plîns. Imediat, Își pierd cu toții frica de aparatul de fotografiat și se năpustesc asupra mea, aruncîndu-mi În față abuzul. Mă retrag oarecum temător, dat fiind că sînt cu toții excelenți aruncători de pietre, și sînt urmat de insultele grupului - inclusiv de cea mai disprețuitoare: „Portughezule!“ Pe marginea drumului sînt Îngrămădite containere pentru transportul mașinilor, folosite de portughezi ca locuințe. Într-una dintre ele, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
1958 Din chilia singurătății mele am ieșit în stradă. (Plimbare pe străzile Bucureștiului, noaptea.) Dezmățul poate fi frumos: e frumos atunci când e prac ticat cu forță, cu credință, cu uitare de sine, cu necesitate - total! Dar atunci când e anemic și temător, când privește împrejur și se rușinează, când ezită, când se ascunde, dezmățul e o rușine și o infamie. și atunci când altceva din tine suferă din pricina dezmățului din tine, trebuie să alegi între acest altceva și dezmăț. Să fie așa cum trebuie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vânătoare, stațiuni de odihnă. Fericirea lor insulară poate că era reală în raport cu viața celorlalți, a oamenilor de rând. Dar pesemne că satisfacția lor nu era excesivă, de vreme ce se cam trudeau cu această pedestrime. Ea trebuia să fie menținută apatică și temătoare, lucru ce-i costa îndeajuns de mult efort tactic în vederea obținerii rezultatului scontat. și era bine ca efectul să fie cât mai vizibil, căci erau apreciați în funcție de succesul avut cu măsurile lor represive. Deși diferențele ierarhice erau clare, ștabii se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
omenească; o rană care schimbă o nemurire goală cu o moarte plină de vitejie. Prin contactul cu apa Styxului, el a fost Înveșmîntat la naștere cu o armură nevăzută. Apa morții l-a tămăduit de frica morții, cu excepția călcîiului rămas temător și fragil. Fără această rană Însă nimbul său ar păli. Pe cine ar mai impresiona un Ahile total invulnerabil? Rana sa e cea care Îl apropie de noi și Îi acordă dreptul la glorie. Prin ea Îi simțim sîngele fierbinte
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
totul slujirii lui Dumnezeu 1. Pentru a înfăptui aceasta, dorea să facă cele douăzeci și opt de leghe dintre Paris și Rouen pe jos, desculț, fără să mănânce și fără să bea2. Dar, stăruind în rugăciune asupra acestor lucruri, se află foarte temător. În cele din urmă, merse în biserica Sfântul Dominic unde hotărî să plece în felul în care gândise și deja marea teamă că L-ar ispiti pe Dumnezeu se risipi. A doua zi dimineață, în ziua plecării, se sculă devreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aceasta spre mai marele meu bine. A ZILEI 19. a. l. Vineri ș4 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, belșug de lacrimi, cu multe priceperi și simțiri lăuntrice, ca și înainte de ea. Neaflând respect sau supunere iubitoare, trebuie căutată supunerea temătoare, privind la propriile greșeli, pentru a o dobândi pe cea iubitoare. A ZILEI 20. a. l. Sâmbătă ș5 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe șlacrimiț. A ZILEI 21. a. l. d. Duminică ș6 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
multă dragoste și conform împrejurărilor în care se aflau. Își ridicaseră privirea unul către celălalt. Era o privire caldă și plină de dragoste. Alin îi păru frumos ca un înger și se simțea minunat avându-l lângă ea. Îl privea temătoare, îi era drag și se temea ca aceste clipe fermecate să nu fie spulberate, iar firul fericirii să fie rupt. Aproape i se oprise inima din piept când îl strânse în brațele ei, și-l văzu ca un înger coborât
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
intră, prințeso! Apoi, închizând ușa în urma lor adăugă: - Nimeni nu mai are voie să intre aici atât timp cât suntem noi doi. Își găsiseră locul ca două păsărele într-un cuib numai al lor. O privi cu surâsul său caracteristic, uimit și temător de atâta frmusețe, trecându-i prin gând că era potrivită să-i devină soție peste timp. Dragostea pe care o simțea era ca o călătorie plăcută, plină de neprevăzut, de speranțe și de promisiuni. Dragostea are multe spații și laturi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe loc, o cuprinse în brațe cu ambele mâini și o aruncă în pat. Se prăvăli peste ea cu tot corpul zicându-i: - De unde era să aflu de nenorocita asta de poveste?! Ochii ei verzi se deschiseră mari, neîncrezători și temători iar Alin îi susținu privirea până la un punct. Se aplecă peste ea și îi umezi buzele, uimit de culoarea intensă a ochilor ei, mai verzi ca niciodată. Era o noapte în care își puteau permite să deschidă seiful secret cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
e dată în lături și acum aud perfect. Ea e. E Alicia. Simt că înțepenesc. — Mai întâi, nu găsim loc la Plaza! După care, tortul e un fiasco! Și știți ce am mai auzit? — Ce anume? spune Robyn cu glas temător. Că domnișoara mea de onoare s-a vopsit roșcată! Și o să facă notă discordantă cu celelalte! Toți sunt nesimțiți și egoiști... Ușa e dată în lături violent și Alicia iese nervoasă, iar tocurile ei cui răsună pe parchet asemenea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de sânge, la fel de roșu ca și-al vostru./ O, fost- am crud și eu ca voi/ și Însetat de duioșie,/ și de putere Însetat, de aur, de dorințe sau de chinuri,/ da, fost-am rău și eu ca voi, și temător ca voi, și fost-am/ orgolios În ceasuri calme, beat de izbânzi, Înfricoșat/ și torturat de insuccese./ Da, fost-am om la fel ca voi” <endnote id="(492, pp. 276-279)"/>. B. Fundoianu pare să parafrazeze monologul lui Shylock, ba chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să încerce un examen la Institutul unde cu onoare vă țineți lecțiile. Fiind destul de nedeprinsă cu lumea, i-am sugerat să întrebe de tine cînd, la înscriere, nu va ști ce și cum. Nu mai e o copilă, dar e temătoare în fața necunoscutului - care i-a rezervat destule surprize. Cu toată încrederea și cu multe mulțumiri, Nicu P. S. Să recunoaștem că nimic nu e mai cert ca incertitudinea. Stupefacția e atît de mare, încît mă tem să nu devină o stare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sat de unde cumpăr un morman de fructe, ciocolată, biscuiți și nelipsita Coca Cola pe post de material didactic. Ajung în fața a vreo 50 de copii de pe la 5 la 14 ani care privesc pofticios spre materialul meu didactic și aruncă priviri temătoare spre cutiile enorme, închise, în care sunt ascunse cadourile. După două-trei ore de discuții, demonstrații și câteva tratamente, rămân cu Miguel și câțiva copilași mânjiți demonstrativ cu pastă de dinți pe față, înconjurați de câteva pungi goale, aruncate pe jos
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]